În fiecare an milioane de oameni sunt supuși unei forme de tratament medical care necesită anestezie. Anestezia înseamnă absența durerii sau reducerea acesteia.
Toate tipurile de anestezie se administrează cu scopul de a oferi confort și lipsa durerii în timpul intervențiilor medicale, a procedurilor medicale sau a anumitor testări.
Există mai multe forme de anestezie. Tipul de anestezie pe care o persoană îl poate primi depinde de tipul de intervenție chirurgicală, starea de sănătate generală, de ce are nevoie medicul chirurg, precum și de preferințele personale.
Medicamentele folosite pentru anestezie se numesc anestezice. Aceste medicamente sunt folosite fie pentru blocarea sensibilității și a durerii local, într-o anumită zonă a corpului (locală, regională), fie pentru blocarea sensibilității la nivelul întregului organism (anestezia generală).
Procesul de anestezie nu se limitează strict la intervenția chirurgicală ci și la activitățile care au loc atât înainte cât și după administrarea anestezicului.
Cum se administrează anestezia
Ce se întâmplă în timpul anesteziei
Ce factori fac anestezia mai riscantă
Ce este anestezia
Anestezia reprezintă administrarea diferitelor tipuri de anestezice cu scopul de a bloca sensibilitatea sau durerea la nivelul unei părți a organismului uman sau la nivelul întregului organism.
Indiferent de tipul anestezicului folosit, anestezia acționează asupra sistemului nervos prin blocarea impulsurilor nervoase, implicit a durerii.
Te pregătești pentru o intervenție chirurgicală?
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată și recomandările medicului de anestezie și terapie intensivă.
Cine administrează anestezia
Pentru procedurile medicale relativ simple, cum ar fi o extracție dentară, anestezia locală este administrată de medicul care realizează procedura.
Pentru procedurile mai complexe și invazive, anestezia va fi realizată de medicul anestezist. El este cel care conduce echipa de anestezie, care poate fi compusă din asistente medicale anesteziste, asistenți anesteziști și medici rezidenți în anestezie.
Medicul anestezist este instruit să administreze și să gestioneze anestezia administrată în timpul procedurilor medicale. De asemenea, el este responsabil cu gestionarea și tratarea oricăror probleme medicale care ar putea surveni în timpul și imediat după intervenția chirurgicală. El monitorizează funcțiile vitale ale pacientului pe durata întregii proceduri asigurându-se că acestea rămân în parametrii normali și stabile.
O întreaga echipă de medici, asistente și alți profesioniști din domeniul medical lucrează împreună pentru a se asigura că fiecare procedură medicală, fiecare intervenție chirurgicală, dar și pregătirea pacientului înainte de acestea precum și recuperarea de după sunt sigure și de succes.
Cum se administrează anestezia
În funcție de procedura medicală și tipul de anestezie necesar, anestezia poate fi administrată prin:
- gaz inhalant
- injecție intravenoasă
- injecții locale
- lichid local, spray sau plasture (aplicate local pe piele sau ochi).
Tipuri de anestezie
Toate tipurile de anestezie sunt administrate cu același scop și anume pentru a reduce sau a elimina durerea în timpul diferitelor proceduri medicale, teste sau intervenții chirurgicale.
Anestezia folosită depinde de tipul și domeniul de aplicare al procedurii.
Tipurile de anestezie includ:
Anestezia locală
Multe tipuri de proceduri medicale pot fi efectuate folosind doar anestezia locală, care vizează o mică zonă a corpului. Anestezia locală presupune injectarea substanței anestezice prin injecții individuale, una sau mai multe, în zona care urmează să fie supusă procedurii. Singurul disconfort pe care persoana îl simte vor fi acele înțepături inițiale, apoi poate simți o presiune în zona în care se intervine, dar nu ar trebui să simtă nicio durere.
Anestezia locală permite pacientului să fie complet treaz și alert în timpul procedurii. Exemple de proceduri în care ar putea fi utilizată anestezia locală includ operația de cataractă, o procedură dentară, coaserea unei răni, o biopsie cutanată, etc.
Efectele secundare și complicațiile, în cazul anesteziei locale, sunt de obicei, rare și minore.
Anestezia regională
Anestezia regională blochează durerea într-o parte mai mare a corpului, cum ar fi un membru sau de la talie în jos. Substanța anestezică este injectată, de obicei, în zona nervilor care deservesc acea zonă a corpului. Pacientul poate rămâne treaz, conștient, pe toată durata procedurii sau poate opta pentru sedare în plus fata de anestezicul regional.
Anestezia regională poate fi:
Rahianestezia
Presupune injectarea unei singure doze de medicament anestezic în zona care înconjoară măduva spinării, în partea inferioară a spatelui; acest tip de anestezie este cel mai des utilizat în procedurile ortopedice ale membrelor inferioare, dar și în cadrul unor intervenții chirurgicale ale abdomenului inferior și ale zonei pelvine
Anestezia epidurală
Medicamentul anestezic este perfuzat continuu printr-un cateter subțire amplasat în spațiul care înconjoară măduva spinării, în partea inferioară a spatelui; acest tip de anestezie este de obicei folosit în timpul nașterii, pentru operația cezariană, pentru intervențiile chirurgicale care vizează membrele inferioare, dar anestezia epidurală poate fi utilizată și în cazul unor intervenții chirurgicale pe piept sau abdomen, caz în care medicamentul anestezic este injectat într-o zonă mai înaltă a spatelui pentru a amorți zona abdominală și pieptul.
Anestezia generală
Acest tip de anestezie induce inconștiență și insensibilitate la durere în timpul intervențiilor chirurgicale. Administrarea anestezicului se poate realiza prin inhalare printr-o mască sau tub de respirație sau se poate administra intravenos.
În timpul anesteziei generale multe dintre funcțiile organismului vor încetini sau vor avea nevoie de ajutor pentru a funcționa eficient. În timpul intervenției chirurgicale medicul anestezist va monitoriza funcțiile vitale pentru a se asigura ca sunt normale și stabile.
Anestezia generală este utilizată pentru proceduri chirurgicale mai invazive (cap, torace, abdomen, etc.). Multe dintre aceste intervenții chirurgicale salvează sau schimbă viața oamenilor și nu ar fi posibile fără anestezia generală.
Odată finalizată intervenția chirurgicală, medicul anestezist inversează medicația și supraveghează pacientul în timp ce acesta revine la starea de conștiență, monitorizând în mod continuu funcțiile vitale (respirația, circulația, tensiunea arterială și nivelul de oxigen).
Sedarea
Sedarea este un tip comun de control al durerii în care pacientul va fi somnolent sau va dormi, dar va putea fi trezit cu ușurință. Acest tip de anestezie este utilizat pentru intervenții chirurgicale minore sau pentru proceduri mai scurte și mai puțin complexe, când anestezia locală nu este suficientă, dar nu este necesară anestezia generală. Acestea pot include unele tipuri de biopsii, cateterismul cardiac, unele colonoscopii.
Sedarea și analgezicele se administrează, de obicei, intravenos.
În funcție de procedură, nivelul sedării poate varia de la minim la profund, dar chiar și cu sedare profundă, persoana nu este complet inconștientă așa cum se întâmplă la anestezia generală. Cu toate acestea s-ar putea să nu-și amintească procedura.
Sedarea implică prezența medicului anestezist, iar nivelul de sedare adecvat va fi stabilit de către acesta în funcție de vârsta pacientului și istoricul medical al acestuia, starea generală de sănătate, natura procedurii.
Pregătirea pentru anestezie
Înainte de intervenția chirurgicală, medicul anestezist va evalua starea medicală a pacientului. În cadrul discuției, medicul anestezist va afla cât mai multe despre istoricul medical, stilul de viață și medicamentele; (inclusiv suplimente alimentare și remediile naturiste) pe care le ia pacientul. Astfel, medicul anestezist va dori să cunoască informații importante, inclusiv:
- reacții la anestezicele anterioare – dacă acestea au existat, pacientul va trebui să dea detalii
- orice alergie cunoscută – este foarte important ca medicul anestezist să cunoască detalii despre orice tip de alergie de care suferă pacientul; inclusiv alergiile alimentare, deoarece unele anestezice declanșează alergii încrucișate
- existența unei afecțiuni de sănătate, inclusiv hipertensiune arterială, probleme cardiace, diabet, boli hepatice sau renale, apnee în somn, boli tiroidiene, astm bronșic, bronșită sau alte probleme de respirație
- toate medicamentele recente și actuale eliberate pe bază de rețetă, dar și fără prescripție medicală
- suplimentele actuale din plante – anumite remedii pe bază de plante, folosite de milioane de oameni, pot provoca modificări ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale și pot crește sângerarea la unii pacienți; de obicei aceștia sunt sfătuiți să întrerupă administrarea acestora cu 2-3 săptămâni înainte de intervenția chirurgicală
- fumatul și consumul de alcool – fumatul și alcoolul pot afecta corpul la fel de mult sau chiar mai mult decât multe medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală; ele afectează sângele, plămânii, inima, ficatul și pot afecta modul de funcționare a anesteziei; de aceea este foarte important ca anestezistul să cunoască detalii despre consumul trecut, recent sau actual al acestor substanțe
- consumul de droguri stradale (marijuana, cocaina, amfetamine) – aceste substanțe pot influența anestezia, dar și vindecarea
- existența unei sarcini.
Ce se întâmplă în timpul anesteziei
Pe lângă direcționarea anesteziei, medicul anestezist monitorizează funcții vitale precum ritmul cardiac, tensiunea arterială, temperatura corpului, respirația, saturația în oxigen a sângelui, etc. Tehnologia sofisticată ajută la monitorizarea fiecărui sistem și organe ale organismului și funcțiile acestora în timpul intervenției chirurgicale. Observarea continuă chiar și a celor mai mici modificări în funcțiile organismului oferă medicului anestezist informații prețioase despre starea pacientului.
Tot medicul anestezist este cel care este responsabil cu înlocuirea lichidelor organismului și a sângelui, atunci când este necesar.
Ce se întâmplă după anestezie
După procedurile care utilizează anestezia locală, de cele mai multe ori, pacientul își poate relua activitățile zilnice sau marea majoritate a acestora, în funcție de recomandările medicului.
Timpul de recuperare este de obicei mai mare pentru anestezia regională și anestezia generală.
După anestezia generală persoana nu-și amintește nimic, inclusiv procedura.
După anestezie pacientul este transferat din sala de operații într-o sală de trezire unde va fi în continuare monitorizat.
Pe măsură ce efectele anestezicelor dispar, pacientul se poate simți amețit și confuz. Echipa de anestezie va monitoriza starea pacientului și va administra medicația necesară pentru a-l face să se simtă mai bine.
Ce factori fac anestezia mai riscantă
Anumiți factori fac ca anestezia să fie mai riscantă, inclusiv:
- vârsta înaintată
- diabetul zaharat
- boli cardiovasculare, inclusiv hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, atac de cord, insuficiență cardiacă, etc.
- afecțiuni renale
- afecțiuni pulmonare (astm bronșic, boală pulmonară obstructivă cronică sau BPOC)
- convulsii sau alte tulburări neurologice
- obezitatea
- apneea în somn
- fumatul.
Care sunt complicațiile potențiale ale anesteziei
Cu toate că sunt rare, anumite complicații ale anesteziei pot surveni. Acestea includ:
- probleme de respirație în timpul și după terminarea intervenției chirurgicale – anestezia poate fi mai periculoasă la pacienții care suferă de apnee obstructivă în somn; afecțiune care poate determina închiderea gâtului în timpul operației și poate face mai dificilă recăpătarea conștienței și respirația după intervenția chirurgicală
- hipertermie malignă – este un sindrom genetic rar, dar foarte grav, ce poate cauza febră și contracții musculare în timpul intervenției chirurgicale; de aceea este foarte important ca medicul anestezist să cunoască antecedentele personale sau familiale de hipertermie malignă, înainte de operație
- atelectazie (colapsul plămânului) – anestezia generală care implică un tub de respirație poate duce la colapsul plămânului
- conștientizarea anesteziei – din motive necunoscute, aproximativ 1 din 1000 de pacienți care primesc anestezie generală, experimentează conștientizarea în timpul intervenției chirurgicale (este posibil ca persoana să fie conștientă de ce se întâmplă în jurul ei, dar sa nu se poată mișca sau vorbi)
- leziuni ale nervilor – mai rar se poate ca unii pacienți să sufere leziuni ale nervilor care pot da durerea neuropatică temporară sau permanentă, amorțeală sau slăbiciune
- delirul postoperator – este mai frecvent la persoanele în vârstă și provoacă confuzie care apare și dispare pentru aproximativ o săptămână
- disfuncție cognitivă postoperatorie – după intervenția chirurgicală, unii oameni pot prezenta probleme de memorie și de învățare pe termen lung.
Care sunt potențialele efecte secundare ale anesteziei
Majoritatea efectelor secundare ale anesteziei sunt temporare și dispar în 24 de ore sau mai repede.
În funcție de tipul de anestezie, potențialele efecte secundare ale anesteziei pot include:
- dureri de spate
- dureri musculare
- oboseală
- frisoane
- dureri de cap
- greață
- vărsături
- dureri în gât (faringită)
- mâncărimi
- sensibilitate, durere, înroșire sau vânătăi la locul injectării.
Concluzii
Anestezia se realizează cu scopul de a se reduce sau elimina durerea în timpul unor proceduri medicale minore sau în timpul intervențiilor chirurgicale mari. De asemenea, anestezia are ca scop inducerea pacientului într-o stare de somn sau inconștiență, menținerea acestuia nemișcat în timp ce medicul chirurg operează și eliminarea posibilelor amintiri neplăcute din timpul intervenției chirurgicale.
Anestezia face posibilă efectuarea unor intervenții chirurgicale majore de îndepărtare, refacere sau înlocuire a anumitor părți ale corpului uman.
Medicul anestezist este cel care orchestrează întregul proces al anesteziei, de la administrarea substanțelor anestezice și monitorizarea funcțiilor organismului în timpul procedurii până la urmărirea pacientului după terminarea intervenției chirurgicale, asigurarea că acesta revine ușor, ușor la starea de dinaintea intervenției.
Deși sunt foarte rare, complicațiile anesteziei rămân o posibilitate. De aceea este bine ca înainte de orice procedură medicală care implică un anumit tip de anestezie, să discuți cu medicul despre potențialele efecte secundare și complicații ale anesteziei.
Programează acum o consultație online și află părere avizată a specialiștilor în anestezie și terapie intensivă. Consultațiile online la această specialitate încep de la 125 lei și pot fi efectuate de oriunde ai fi.
Medicii din platforma Getvig.Health sunt medici cu experieță vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță și confidențialitate.
Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.
Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.
Surse de informare:
www.my.clevelandclinic.org, www.hopkinsmedicine.org, www.asahq.org, www.webmd.com