Panarițiu sau paronichia reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale unghiei. Aceasta apare în urma infectării pielii din jurul unghiei. Afectează de obicei degetele de la mâini și mai rar degetele de la picioare.
Panarițiu poate afecta persoanele de orice vârstă, sex sau rasă. Cu toate acestea, afecțiunea este mai frecventă în rândul persoanelor care prezintă anumiți factori favorizanți, precum mediul umed de lucru, expunerea la substanțe iritante sau prezența altor afecțiuni.
Panarițiu poate fi acut sau cronic. Infecția acută este cauzată, de obicei, de o bacterie care necesită, de multe ori, tratament cu antibiotice, pentru a ucide bacteria, dar, uneori, poate necesita și drenarea puroiului.
Persoanele cu panarițiu cronic, este important să evite factorii favorizanți ai afecțiunii, iar în cazul în care aceasta nu răspunde la tratament, trebuie făcute investigații amănunțite pentru a verifica dacă panarițiu este cauzat de alte afecțiuni.
Citește în continuare pentru a afla ce cauzează panarițiu, cum se manifestă, care sunt metodele de tratament, dar și ce poți face pentru a preveni această afecțiune.
Cauzele apariției panarițiului
Ce este panarițiu
Panarițiu sau paronichia, reprezintă infecția pielii din jurul unghiilor, partea bazală a acestora, cuticula. Apare de obicei la unghiile degetelor de la mâini și, mai rar la cele ale picioarelor.
Care sunt cauzele apariției panarițiului
Cauza dezvoltării panarițiului o reprezintă infecția cu o bacterie, o ciupercă sau o combinație a acestora. Agenții patogeni pătrund în piele atunci când aceasta este iritată sau rănită.
Bacteriile care provoacă panarițiu includ:
- stafilococul (Staphylococcus aureus) – cel mai adesea panarițiu este cauzat de infecția cu acest tip de bacterie, care poate fi multirezistentă
- streptococul (Streptococcus pyogenes)
- Pseudomonas
- bacterii gram-negative
- bacterii anaerobe.
Candida albicans este drojdia care provoacă cel mai adesea panarițiu cronic.
Pe lângă bacterii și fungi, panarițiu poate fi cauzat și de infecția cu virusul Herpes simplex.
Care sunt factorii de risc ai panarițiului
Factorii care cresc riscul apariției panarițiului includ:
- tăierea cuticulelor
- traumatismele la nivelul unghiilor, precum pătrunderea unei așchii sau a unui spin
- efectuarea manichiurii necorespunzător sau folosind instrumentar nesterilizat
- aplicarea unghiilor false
- mușcatul, rosul unghiilor
- tăierea prea scurtă a unghiilor
- suptul degetelor
- expunerea la anumite substanțe chimice, cum ar fi detergenții, și nefolosirea mănușilor
- locul de muncă, care implică lucrul cu mâinile într-un mediu umed (barmani, spălători de vase, cosmeticiene, bucătari, pescari, etc.)
- alte locuri de muncă, precum grădinar, cizmar, etc.
- purtarea unei încălțăminte necorespunzătoare
- anumite tratamente precum retinoizii orali, unele medicamente pentru cancer, medicamente pentru tratarea infecției cu HIV, unele antibiotice
- psoriazisul
- candidoza cutanată
- diabetul zaharat
- cancerul
- hiperhidroza (transpirația excesivă)
- obezitatea, etc.
Care sunt simptomele panarițiului
Simptomele panarițiului se dezvoltă în ore sau zile și apar acolo unde unghia se întâlnește cu pielea, și anume cuticula sau pliul unghial. De asemenea, laturile unghiei pot fi afectate. Simptomele pot debuta brusc și dura mai puțin în cazul infecției acute (panarițiu acut), dar se pot dezvolta și lent și se pot întinde pe o perioadă mai mare de timp (panarițiu cronic).
Simptomele panarițiului sunt aceleași indiferent de modul în care debutează și durata acestora. Acestea includ:
- sensibilitate, durere, umflare în jurul unghiei
- piele roșie și caldă la atingere
- colecție de puroi în zona afectată (abces alb până la galben)
- modificarea formei unghiei, poate prezenta creste sau valuri
- ruperea unghiei
- căderea unghiei
- modificarea culorii sau a texturii unghiei, în infecțiile cronice.
Atunci când infecția este cauzată de virusul Herpes simplex, simptomele se dezvoltă în aproximativ două săptămâni și pot fi însoțite de febră, inflamarea ganglionilor limfatici, pete roșii în jurul veziculelor, spargerea veziculelor, durere, furnicături, etc.
Tipuri de panarițiu
În funcție de forma de debut, perioada de stare a afecțiunii și agentul patogen care cauzează afecțiunea, panarițiu poate fi acut și cronic.
Panarițiu acut
Panarițiu acut sau panarițiu superficial, reprezintă cea mai des întâlnită formă a afecțiunii. Localizarea acestuia o reprezintă pulpa degetului sau conturul unghiei, cuticula. Simptomele debutează rapid, cu o inflamație care se agravează în ore sau zile și dispar odată cu tratamentul. Durează mai puțin de șase săptămâni.
Simptomul predominant este durerea, senzația de zvâcnire.
De cele mai multe ori cauza panarițiului acut o reprezintă infecția cu bacteria Staphylococcus aureus.
Panarițiu cronic
Panarițiu cronic sau panarițiu profund, este mai puțin frecvent și poate apărea ca o complicație a panarițiului superficial.
Cel mai adesea cauza o reprezintă infecția cu drojdia Candida albicans, dar poate fi și o infecție bacteriană.
Simptomele se dezvoltă mai lent și sunt declanșate de pătrunderea agenților patogeni în teaca tendoanelor flectoare ale degetelor. În cazurile foarte severe, osul unei falange sau tendoanele degetului pot fi afectate, iar, foarte rar, întregul membru poate fi afectat.
Panarițiu cronic durează mai mult decât panarițiu acut și afectează frecvent persoanele care lucrează într-un mediu umed. Umezeala permanentă a pielii distruge bariera de protecție naturală a cuticulei, favorizează înmulțirea agenților patogeni și pătrunderea lor în straturile profunde ale pielii, unde produc infecția.
Diagnosticarea panarițiului
Diagnosticarea panarițiului se realizează, de obicei, prin examinarea clinică, fizică de către medic a unghiei afectate, în cadrul consultului dermatologic.
Uneori medicul poate preleva o mostră de țesut, sau de puroi pentru a o trimite la laborator în vederea stabilirii cu exactitate a agentului patogen care stă la baza infecției și prescrierea unui tratament în consecință.
Mai rar, în cazul infecțiilor foarte grave, medicul poate recomanda efectuarea unor teste imagistice, cum ar fi radiografia, pentru a verifica dacă există afectare a osului subiacent.
Tratamentul panarițiului
Tratamentul panarițiului se realizează în funcție de:
- tipul de panarițiu
- agentul cauzator
- gravitatea infecției
- factorii favorizanți ai afecțiunii
- afecțiunile subiacente
- starea generală de sănătate.
Opțiunile de tratament includ:
- în cazul panarițiului acut se recomandă înmuierea zonei afectate de câteva ori pe zi, pentru a favoriza scurgerea puroiului de sub piele, urmată de uscarea zonei
- antibioterapia pentru eliminarea bacteriei care a cauzat infecția
- medicamente antifungice pentru eliminarea ciupercii care a cauzat infecția
- medicamente antivirale în cazul infecției cu virusul Herpes simplex
- drenarea puroiului atunci când acesta s-a acumulat în patul unghial și nu se drenează singur.
În cazul panarițiului cronic, pentru ca tratamentul să dea rezultate, trebuie avut în vedere eliminarea factorilor favorizanți ai afecțiunii, precum expunerea la diferite substanțe chimice sau mediul de lucru umed.
În cazul pacienților cu alte afecțiuni de sănătate, precum diabetul zaharat sau pacienții cu boli care scad imunitatea organismului, precum cancerul, tratamentul poate fi mai agresiv.
Complicațiile panarițiului
De cele mai multe ori complicațiile panarițiului apar din cauza ignorării problemei, multe persoane crezând că afecțiunea va trece de la sine.
Lăsat netratat, panarițiu poate duce la complicații, precum:
- abcesul sau pungi închise de puroi care devin tot mai dureroase pe măsură ce se extind și nu sunt tratate
- celulita (infecție gravă a mâinii)
- răspândirea infecției la tendoane (tendinita infecțioasă)
- distrofia unghiilor afectate
- osteita (infecția osului)
- artrita septică
- complicații severe care pot conduce la amputarea degetului afectat, în cazul persoanelor imunocompromise sau care suferă de diabet zaharat.
Prevenirea panarițiului
Cea mai bună metodă de prevenire a infecțiilor unghiilor, este menținerea unei igiene foarte bune a acestei zone. Iată câteva sfaturi care te pot ajuta:
- usucă bine mâinile și picioarele după fiecare spălare pentru că umezeala reprezintă un mediu favorizant pentru dezvoltarea agenților patogeni, precum bacteriile și fungii
- nu-ți roade unghiile
- nu lăsa copilul să-și sugă degetele
- nu-ți tăia unghiile prea scurt
- pilește cu atenție marginile ascuțite
- evită aplicarea de unghii false
- nu-ți agresa unghiile sau pielea din jurul lor
- folosește întotdeauna instrumente sterile, dezinfectate pentru efectuarea manichiurii și a pedichiurii
- alege cu atenție salonul unde îți faci manichiura și pedichiura, asigură-te că instrumentarul folosit este steril
- poartă mănuși căptușite cu bumbac atunci când lucrezi într-un mediu ostil (umed sau cu pericol de înțepare, zgâriere, etc.)
- evită tăierea cuticulelor, acestea au un rol important în prevenirea eventualelor infecții
- folosește săpunuri blânde, delicate cu pielea
- folosește creme hidratante atunci când pielea din jurul unghiilor este prea uscată (pielea uscată poate duce la crăpare și implicit la favorizarea pătrunderii agenților patogeni)
- poartă mănuși impermeabile atunci când folosești substanțe chimice iritante
- poartă șosete din materiale naturale și schimbă-le zilnic
- folosește încălțăminte din materiale naturale și alternează perechile între ele.
Concluzii
Panarițiu reprezintă o infecție frecventă a unghiei. Apare la unghiile degetelor mâinilor și mai rar afectează unghiile de la picioare. De cele mai multe ori afecțiunea este cauzată de infecția cu o bacterie, cel mai frecvent Staphylococcus aureus.
Panarițiu, de cele mai multe ori, răspunde bine la tratament. Uneori acesta revine (panarițiu cronic).
Lăsată netratată, infecția poate pătrunde mai adânc în deget și poate duce la complicații grave, chiar amputarea degetului, pentru a se asigura că infecția nu se răspândește în restul corpului. Panarițiu sever afectează de cele mai multe ori persoanele care suferă de diabet zaharat sau afecțiuni care cauzează probleme de circulație a sângelui.
Este foarte important să te adresezi medicului de la primele semne de infecție, dacă suferi de diabet zaharat, afecțiuni care afectează circulația sângelui sau afecțiuni care scad capacitatea de apărare a organismului.
De asemenea, adresează-te medicului dacă simptomatologia se agravează sau revine.
Programează acum o consultație online și află părerea și recomandările medicilor din platformă. Un specialist în dermatologie te poate ajuta cu o părere avizată și cele mai bune recomandări.
Accesează lista medicilor dermatologi și programează-te acum.
Prețul unei consultații dermatologice online pornește de la 125 lei și poate fi efectuată de oriunde, chiar și din vacanță.
Medicii și terapeuții din platforma Getvig.Health sunt medici cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță și confidențialitate.
Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.
Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.
Surse de informare:
www.my.clevelandclinic.org, www.healthline.com, www.dermnetnz.org, www.mountsinai.org, www.aafp.org