Sforăitul este o tulburare de somn foarte frecventă. Orice om poate sforăi la un moment dat în viață. Se estimează că aproximativ 3 din 10 adulți sforăie.
Tulburarea este mai des întâlnită în rândul adulților cu vârste peste 50 de ani și tinde să afecteze mai ales sexul masculin și persoanele supraponderale sau obeze. Totuși, sforăitul poate fi întâlnit și la copii.
A sforăi din când în când nu reprezintă, de obicei, o problemă gravă de sănătate. Sforăitul pe termen lung poate fi simptomul unei afecțiuni mai grave, precum apneea obstructivă în somn. În plus, sforăitul poate afecta și calitatea somnului partenerului.
Multe dintre persoanele care sforăie pot obține o calitate mai bună a somnului, implicit un somn fără sforăit, prin adoptarea unor schimbări ale stilului de viață, cum ar fi dormitul pe o parte, pierderea în greutate sau renunțarea la alcool înainte de culcare.
În plus, sunt disponibile dispozitive medicale și tratamente chirurgicale care pot ameliora sforăitul sever.
Citește în continuare pentru a afla care sunt cauzele sforăitului, dar și ce poți face pentru a scăpa de el sau a-l ameliora.
Ce este sforăitul
Sforăitul reprezintă zgomotul apărut în timpul somnului atunci când aerul nu circulă ușor prin căile aeriene și face să vibreze țesuturile moi, relaxate de la nivelul acestora.
Cauzele sforăitului
În timpul somnului profund musculatura de la nivelul palatului moale, limbii și gâtului se relaxează. Această relaxare poate să conducă la blocarea parțială a căilor respiratorii și să producă vibrații. Cu cât îngustarea căilor respiratorii este mai mare cu atât vibrațiile sunt mai mari ceea ce conduce la apariția sforăitului puternic.
Mai multe condiții pot interfera cu fluxul de aer și pot conduce la apariția sforăitului. Acestea includ:
- anatomia gurii – vălul palatin moale și gros poate îngusta căile respiratorii; de asemenea, persoanele supraponderale pot avea țesut în plus în partea din spate a gâtului, care poate îngusta căile aeriene; dacă uvula (“omulețul”) este alungit conduce, de asemenea, la obstrucționarea fluxului de aer și apariția sforăitului
- probleme nazale – congestia nazală cronică sau un sept nazal deviat, pot conduce la apariția sforăitului
- consumul de alcool – alcoolul în exces consumat mai ales seara poate duce la relaxarea mușchilor limbii și ai gâtului și declanșa sforăitul
- consumul de droguri sau unele medicamente pot conduce, de asemenea, la relaxarea musculaturii de la nivelul căilor aeriene superioare și provoca sforăitul
- privarea de somn – somnul insuficient poate conduce la relaxarea suplimentară a gâtului
- poziția corpului în somn – sforăitul este, de obicei, mai frecvent și mai puternic dacă dormi pe spate.
Factorii de risc ai sforăitului
Factorii care cresc riscul apariției sforăitului includ:
- sexul – sexul masculin este mai predispus la sforăit și apnee obstructivă în somn
- vârsta – sforăitul este mai frecvent la adulții cu vârste peste 50 de ani
- a fi supraponderal sau obez
- consumul de alcool
- consumul de droguri
- unele medicamente sedative
- căile respiratorii îngustate – un palat moale lung, amigdalele mărite sau vegetațiile adenoide pot îngusta căile aeriene și pot conduce la sforăit
- istoricul familial de sforăit sau apnee obstructivă în somn
- deviația de sept
- maxilarul mic sau retras
- congestia nazală și inflamația din cauza răcelii și a gripei, alergiilor și a iritanților din aer
- sarcina.
Simptomele sforăitului
De multe ori, sforăitul este asociat cu apneea obstructivă în somn, o afecțiune gravă, dar nu toate persoanele care sforăie suferă de aceasta afecțiune. Totuși, atunci când sforăitul este însoțit de una dintre următoarele simptome, este necesar să te adresezi medicului:
- pauze de respirație în timpul somnului
- somnolență excesivă în timpul zilei
- dureri de cap dimineața
- trezirea obosit, somn neodihnitor
- somn agitat
- dificultăți de concentrare
- gât uscat la trezire
- hipertensiune arterială
- gâfâit sau sufocare în timpul somnului
- dureri în piept noaptea
- scrâșnirea dinților noaptea (bruxism)
- perturbarea somnului partenerului
- la copii sforăitul poate cauza probleme de comportament, atenție redusă sau performanțe scăzute la școală.
Persoanele cu apnee obstructivă în somn experimentează, de obicei, în timpul somnului perioade în care respirația încetinește sau se oprește. Aceste perioade se pot repeta de cel puțin cinci ori la fiecare oră de somn.
Când să te adresezi medicului
Adresează-te medicului dacă prezinți simptome care ar putea indica apneea obstructivă în somn.
De asemenea, adresează-te medicului dacă copilul tău sforăie. Anumite probleme ale nasului și gâtului (deviația de sept, amigdalele mărite, vegetațiile adenoide), dar și obezitatea pot duce la apariția sforăitului ceea ce poate conduce la dezvoltarea apneei obstructive în somn.
Alege un medic specialist ORL și programează o consultație online prin intermediul platformei Getvig.Health, pentru a afla părerea avizată a unui specialist.
Prețurile consultațiilor online la această specializare încep de la 60 lei și pot fi efectuate de oriunde.
Care sunt complicațiile sforăitului
Pe lângă perturbarea somnului partenerului, sforăitul atunci când este asociat cu apneea obstructivă în somn, poate conduce la complicații precum:
- somnolența excesivă în timpul zilei
- frustrare sau furie
- dificultăți de concentrare
- risc crescut de hipertensiune arterială, afecțiuni cardiace (infarctul miocardic) și accident vascular cerebral
- risc crescut de accidente, auto sau la locul de muncă, din cauza somnolenței
- diabetul zaharat de tip 2
- creșterea în greutate
- depresia
- calitate mai scăzută a vieții
- copiii care suferă de apnee obstructivă în somn pot avea probleme de comportament, cum ar fi agresivitatea, și pot avea probleme de învățare.
Tratamentul sforăitului
Tratamentul sforăitului poate consta în modificări aduse stilului de viață, dispozitive medicale și intervenția chirurgicală.
Medicul îți poate recomanda să faci anumite modificări stilului de viață, și anume:
- să slăbești dacă ești supraponderal sau obez – împreună cu medicul tău stabiliți un plan de slăbit
- evită sau renunță la consumul de alcool în preajma orei de culcare
- evită să dormi pe spate
- tratează congestia nazală
- dormi suficient, nu te priva de somn
- ridică partea patului în care dormi cu capul
- evită sedativele înainte de culcare.
Aparate orale
Atunci când sforăitul este însoțit de apneea obstructivă în somn, medicul îți poate recomanda aparatele orale. Acestea sunt dispozitive care trebuie fixate în gură în timpul somnului pentru a menține deschise căile respiratorii, prin avansarea poziției maxilarului, a palatului moale și a limbii.
Posibilele efecte secundare ale purtării unor astfel de dispozitive includ salvarea excesivă, dureri ale maxilarului, disconfortul facial.
Terapia CPAC
(Presiunea pozitivă continuă a căilor respiratorii) implică purtarea unei măști peste nas și gură în timpul somnului. Aerul este direcționat prin căile respiratorii cu o presiune pozitivă la același nivel în timpul respirației, atât în inspir cât și în expir, pentru a menține căile respiratorii deschise. Această metodă este adesea folosită în tratamentul sforăitului asociat cu apneea obstructivă în somn.
Tratamentul chirurgical
Poate fi indicat atunci când sforăitul este cauzat de anumite obstacole anatomice.
Procedurile chirurgicale care au ca scop îndepărtarea obstacolelor și deschiderea căilor aeriene includ:
- uvulopalatofaringoplastia – se intervine chirurgical la nivelul luetei, palatului moale și a amigdalelor pentru a largi căile aeriene superioare
- modelarea vălului palatin – procedura constă în realizarea unor implanturi la nivelul vălului palatin (palatului moale) cu scopul de a-l întări
- stimularea nervului hipoglos – procedura constă în stimularea nervului care controlează mișcarea înainte a limbii, astfel încât aceasta să nu mai obtureze respirația în timpul somnului
- ablația tisulară cu radiofrecvență – procedura folosește radiofrecvența de intensitate scăzută pentru a micșora excesul de țesut din palatul moale și limbă
- septoplastia – procedura de îndreptare a unui sept deviat din nas
- amigdalectomia – îndepărtarea amigdalelor palatine
- adenoidectomia – îndepărtarea vegetațiilor adenoide.
Eficacitatea acestor intervenții chirurgicale variază și răspunsul la acestea poate fi greu de prezis.
Cum poți preveni sforăitul
Sforăitul poate fi prevenit sau ameliorat și dacă:
- îți menții o greutate corporală sănătoasă
- slăbești, dacă ești supraponderal
- adopți o dietă alimentară echilibrată și sănătoasă
- eviți să dormi pe spate, dormi pe o parte
- limitezi sau eviți să bei alcool înainte de culcare
- evită sedativele înainte de culcare
- renunță la fumat
- ridici patul în partea unde dormi cu capul
- dormi suficient, nu te priva de somn
- utilizezi benzile nazale – sunt benzi flexibile care se lipesc pe exteriorul nasului și mențin căile nazale deschise
- tratezi congestia nazală indiferent dacă este cauzată de alergii sau infecții
- tratezi obstrucțiile nazale, etc.
Sforăitul ocazional, atunci când ești răcit sau gripat este, de obicei, inofensiv. În schimb sforăitul puternic sau pe termen lung poate fi simptomul unor tulburări grave, cum este apneea în somn.
Sforăitul pe termen lung poate conduce la probleme grave de sănătate precum bolile de inimă și accidentul vascular cerebral.
Adresează-te medicului atunci când sforăitul durează mai mult de câteva nopți sau este foarte puternic.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată și recomandările unui specialist (medic specialist ORL sau medic de familie).
Medicii și terapeuții din platforma Getvig.Health sunt medici cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță și confidențialitate.
Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.
Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.
Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.webmd.com, www.my.clevelandclinic.org, www.sleepfoundation.org