Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors

Vertijul – cauze, simptome, tratament

Categorii:

Vertijul este acea senzație de  dezechilibru, în care persoana simte că se învârtește sau că lucrurile înconjurătoare se învârtesc în jurul ei. Nu de puține ori auzim expresia “se învârtește lumea cu mine”. Aceasta este descrierea populară a vertijului.

Vertijul nu este o boală în sine ci mai degrabă un simptom al unei afecțiuni de bază, cel mai adesea o problemă a urechii interne.

Oamenii pot percepe vertijul la intensități diferite și pentru perioade diferite de timp. Dacă la unii oameni vertijul poate dura câteva secunde sau minute, la alții poate dura mult mai mult, afectând calitatea vieții de zi cu zi. Persoana afectată nu-și mai poate îndeplini sarcinile zilnice, mai ales dacă are profesii precum condusul unui autovehicul, operarea anumitor mașini și utilaje, etc.

Ce este vertijul

Tipuri de vertij

Care sunt cauzele vertijului

Care sunt factorii de risc ai vertijului

Care sunt simptomele vertijului

Când să te adresezi medicului

Care este tratamentul vertijului

Ce este vertijul

Vertijul reprezintă senzația că lucrurile se învârtesc în jurul persoanei fără ca mișcarea să existe de fapt.

Atacurile de vertij pot apărea din senin, fără semne de avertizare și deși pot fi înfricoșătoare, de cele mai multe ori, dispar rapid. Atunci când vertijul persistă sau este sever, de cele mai multe ori, este asociat cu o altă afecțiune medicală.

Vertijul nu este o afecțiune în sine ci, mai degrabă, un simptom al unei afecțiuni de bază.

Atât amețeala cât și vertijul sunt considerate probleme de echilibru. 

Deși oamenii folosesc termenii vertij și amețeală fără a face o distincție clară între ei, aceștia nu înseamnă același lucru. În timp ce amețeala este percepută ca  un sentiment ambiguu, pe care oamenii îl descriu adesea ca pe un dezechilibru în propriul spațiu, vertijul este descris, de cele mai multe ori, ca senzația că lucrurile se învârtesc în jurul persoanei, fără ca mișcarea să existe de fapt.

Deși vertijul poate apărea la orice vârstă, acesta este mai frecvent întâlnit în rândul adulților peste 65 de ani. De asemenea femeile tind să fie mai des afectate decât bărbații.

Tipuri de vertij

Există două tipuri de vertij:

  • vertijul periferic – este cea mai comună formă de vertij, reprezintă aproximativ 80% din totalul cazurilor de vertij și apare ca urmare a unei probleme a urechii interne sau a nervului vestibular, care controlează echilibrul
  • vertijul central – reprezintă aproximativ 20% din totalul cazurilor de vertij și poate fi cauzat de diverse probleme centrale, la nivelul creierului.

Care sunt cauzele vertijului

Vertijul este cauzat de cele mai multe ori de probleme ale urechii interne și ale sistemului nervos central care sunt implicate în menținerea echilibrului.

O serie de tulburări și condiții pot conduce la apariția vertijului. Acestea includ:

  • vertijul pozițional paroxistic  benign – reprezintă cea mai frecventă cauză a vertijului și este declanșat de modificarea poziției capului; episoadele de vertij sunt, de obicei, de scurtă durată, mai puțin de un minut, dar pot fi însoțite de greață și alte simptome
  • boala Meniere – este o tulburare a urechii interne în care lichidele se acumulează în interiorul urechii conducând la atacuri de vertij; acestea pot fi însoțite de tinitus (țiuit în urechi) și pierderea fluctuantă a auzului
  • labirintita – reprezintă inflamația, infecția, labirintului urechii interne unde se află nervul vestibulocohlear care transmite creierului informații despre sunet și poziția și mișcarea capului; vertijul poate fi însoțit de dureri de cap, dureri de urechi, tulburări de vedere, tinnitus sau pierderea auzului
  • nevrita vestibulară – reprezintă inflamația nervului vestibular; vertijul poate fi însoțit de greață sau vedere încețoșată
  • colesteatom – tumoră benignă la nivelul pielii urechii medii cauzată de infecțiile frecvente ale acesteia; vertijul poate fi însoțit de amețeli și pierderea auzului
  • leziuni ale timpanului, ale urechii medii
  • fistula perilimfatică – apare atunci când lichidul din urechea internă se scurge în urechea medie din cauza unei rupturi la nivelul membranelor care le separă
  • sindromul de dehiscență a canalului semicircular superior – poate fi cauzat de o defecțiune a unei părți osoase a unui canal care transportă lichide în urechea internă.

Mai rar, vertijul poate fi asociat cu:

  • dureri de cap severe, migrenele
  • leziuni la nivelul capului
  • intervențiile chirurgicale la nivelul urechii
  • zona zoster sau în jurul urechii (herpes zoster oticus)
  • sifilis
  • otoscleroza – o problemă de creștere a oaselor care afectează urechea medie și duce la pierderea auzului
  • ataxie – slăbiciune musculară
  • sleroza multiplă
  • accidentul vascular cerebral
  • anumite medicamente
  • aritmia cardiacă
  • diabetul zaharat
  • repausul prelungit la pat
  • afecțiuni ale creierului
  • neuronul acustic
  • hiperventilația.

Care sunt factorii de risc ai vertijului

Factorii care cresc riscul apariției vertijului includ:

  • vârsta – vertijul este mai frecvent întâlnit la persoanele în vârstă din cauza uzurii urechii interne
  • sexul – sexul feminin este mai predispus la vertij decât sexul masculin
  • traumatismele la nivelul capului
  • menținerea capului în aceeași poziție pentru o perioadă mare de timp
  • istoricul familial de vertij – deși vertijul în sine nu este ereditar, ar putea fi un simptom al unor sindroame și afecțiuni ereditare
  • exercițiile fizice aerobice de mare intensitate
  • călătoriile cu mașina, avionul, vaporul
  • sarcina,etc.
Vertij

Care sunt simptomele vertijului

O persoană cu vertij simte că “se învârtește camera” cu ea, percepe vertijul ca și cum s-ar învârti sau obiectele din jurul său se învârtesc, fără să existe o mișcare reală.

Vertijul este un simptom care poate fi însoțit și de alte simptome, inclusiv:

  • amețeli
  • un sentiment de rău de mișcare
  • greață
  • vărsături
  • țiuit în urechi (tinitus)
  • dureri de cap
  • senzație de plenitudine în urechi
  • probleme de echilibru
  • nistagmus (ochii se mișcă necontrolat dintr-o parte în alta)
  • tulburări de auz
  • slăbiciune
  • transpirații
  • dificultăți de înghițire
  • dificultăți de vorbire, etc.

De obicei, vertijul de tip periferic are un debut brusc și este de scurtă durată, iar vertijul de tip central apare cel mai adesea fără un avertisment și durează mult mai mult și are o intensitate mai mare, persoana afectată este posibil să nu poată să stea în picioare sau să meargă fără ajutor.

Când să te adresezi medicului

Adresează-te unui medicului dacă vertijul se agravează sau se repetă, devine recurent. O problemă de sănătate poate fi cauza acestuia.

Atunci când vertijul este însoțit de simptome care pot semnala un accident vascular cerebral (tulburări de vorbire, ataxie, slăbiciune, furnicături, amorțeală) este necesar să apelezi la ajutor medical de urgență. Sună la 112 sau numărul local pentru situațiile de urgență.

Adresează-te medicului dacă:

  • ești amețit
  • ai febră
  • experimentezi o durere de cap nouă
  • ai tulburări de vorbire sau nu poți vorbi
  • cazi sau nu poți să mergi
  • ai tulburări de vedere, vezi dublu sau nu vezi deloc.

Atunci când simptomele sunt severe și durează mai mult de o oră sau sunt însoțite de vărsături, trebuie să mergi imediat la camera de gardă.

Dacă tu sau copilul tău prezentați astfel de simptome, alege un medic specialist ORL și programează o consultație online prin intermediul platformei Getvig.Healh, pentru a afla părerea avizată a unui specialist.

Prețurile consultațiilor online la această specializare încep de la 60 lei și pot fi efectuate de oriunde.

Care este tratamentul vertijului

Tratamentul vertijului depinde de cauza acestuia. De multe ori, vertijul trece de la sine, fără nici un tratament datorită faptului că creierul este capabil să se adapteze, măcar parțial, la modificările urechii interne, bazându-se pe alte mecanisme pentru a menține echilibrul.

Opțiunile de tratament includ:

Medicamente

Dacă vertijul este cauzat de o infecție bacteriană medicul poate recomanda antibioterapia pentru a elimina agentul patogen care a condus la apariția afecțiunii, implicit a vertijului.

Corticosteroizii pot fi indicați pentru a reduce inflamația.

De asemenea, alte medicamente pot fi indicate pentru a ameliora alte simptome precum greața sau răul de mișcare.

Dacă vertijul este asociat cu alte afecțiuni, tratamentul acestora va ameliora și vertijul. De exemplu, medicul poate recomanda administrarea de antivirale pentru tratarea zonei zoster.

Reabilitarea vestibulară

Reabilitarea vestibulară este un tip de terapie fizică și poate ajuta atunci când vertijul este cauzat de o problemă a urechii interne. Această terapie ajută la întărirea celorlalte simțuri, astfel încât acestea să poată compensa vertijul. În cazul vertijului sever se recomandă lucrul cu un kinetoterapeut cu experiență.

Procedura de repoziționare a canalelor

Tratamentul vertijului pozițional paroxistic benign poate implica manevre de repoziționare a canalelor care ajută la mutarea depozitelor de calciu într-o cameră interioară a urechii, de unde vor fi absorbite de organism.

Intervenția chirurgicală

Intervenția chirurgicală poate fi necesară atunci când vertijul este cauzat de o problemă severă de sănătate, precum o tumoră sau o leziune gravă la nivelul capului sau gâtului. De asemenea, intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru a îndepărta excesul de lichid de la nivelul urechii medii, în cazul vertijului sever.

Modificările stilului de viață

Câteva modificări aduse stilului de viață pot ajuta la ameliorarea vertijului. Acestea includ:

  • așează-te imediat ce apare senzație de amețeală
  • odihnește-te nemișcat într-o cameră fără zgomote și întunecată, atunci când vertijul este sever
  • nu te apleca atunci când vrei să ridici ceva, ghemuiește-te, îndoaie genunchii
  • dormi cu capul ridicat pe mai multe perne
  • ia-ți un timp suplimentar atunci când execuți mișcări care ar putea declanșa vertijul (ridicarea, privitul în sus, întorsul capului)
  • folosește un baston la mers
  • atunci când te trezești noaptea, aprinde luminile pentru a evita căzăturile
  • adaptează locuința, fă modificări pentru a-ți ușura existența, de exemplu depozitarea articolelor de îmbrăcăminte la un nivel ușor de atins
  • nu conduce și nu manevra mașini și utilaje, echipamente, atunci când ai vertij
  • nu folosi scările
  • practică kinetoterapia sau terapia de reabilitare vestibulară
  • odihnește-te suficient
  • hidratează-te corespunzător
  • ia suplimente de vitamina D – un studiu sugerează faptul că o carență în vitamina D poate agrava vertijul pozițional paroxistic benign
  • evită sau, mai bine renunță la consumul de alcool.

Remedii naturale

Cu toate că nu există suficiente dovezi care să arate că terapiile alternative pot vindeca vertijul, mulți oameni iau suplimente din plante pentru a-l ameliora. Acestea includ:

  • curcuma
  • ginkgo biloba
  • ghimbir
  • gongjin-dan, etc.

Adresează-te medicului înainte de utilizarea oricăror suplimente din plante. Acesta te poate îndruma cum să folosești, cum să introduci aceste suplimente în dieta zilnică în siguranță.

Vertijul este avea senzație ca lucrurile se învârtesc în jurul tău, fără a exista o mișcare reală.

Vertijul nu este o afecțiune în sine ci un simptom al unei afecțiuni de bază.

Uneori vertijul apare o singură dată, alteori continuă să apară până când se găsește cauza.

Unul dintre cele mai comune tipuri de vertij este vertijul paroxistic pozițional benign care este cauzat de particulele de calciu care migrează în altă parte a urechii interne, din locul unde sunt poziționate în mod normal.

Vertijul poate fi cauzat de mulți factori, inclusiv infecții, leziuni ale capului și gâtului, afecțiuni cerebrale și alte afecțiuni, dar de cele mai multe ori vertijul este cauzat de probleme ale urechii interne.

De obicei, tratarea afecțiunii de bază duce la ameliorarea vertijului și la obținerea unei îmbunătățiri pe termen lung.

Adresează-te medicului dacă prezinți vertij care se repetă sau un vertij  sever.

Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată și recomandările unui medic specialist ORL sau neurolog.

Medicii și terapeuții din platforma Getvig.Health sunt medici cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță și confidențialitate.

Descoperă și alte specialitățile medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.

Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health

Surse de informare:
www.my.clevelandclinic.org, www.healthline.com, www.medicalnewstoday.com, www.webmd.com

Acest website foloseste Cookies pentru personalizarea experientei tale. Apasa OK pt a continua.