Melatonina este un hormon produs în mod natural predominant, de o glandă micuță, aflată între cele două emisfere cerebrale, și anume glanda pineală, și apoi este eliberat în fluxul sanguin.
Cantități mici de melatonină se găsesc și în alte zone ale corpului, precum ochii, măduva osoasă și intestinul.
Care este rolul melatoninei în organism
Ce se întâmplă când există un dezechilibru al melatoninei în organism
Ce este melatonina
Melatonina mai este denumită și hormonul somnului deoarece este o parte centrală a ciclului somn-veghe al organismului, secreția sa fiind corelată cu momentul zilei, ajutând astfel la orientarea ritmului circadian al organismului. Întunericul determină glanda pineală să înceapă producția de melatonină, pe când lumina face ca această producție să se oprească.
Secreția de melatonină variază în funcție de momentul zilei. Astfel, această secreție începe să crească spre seară, când afară este întuneric, semnalând corpului că este timpul să se culce, pentru a rămâne la niveluri ridicate pe toată perioada nopții. Către dimineață, când afară este lumină, producția de melatonină începe să scadă, pentru a promova starea de veghe.
De asemenea, secreția de melatonină este influențată de vârstă. Astfel, glanda pineală începe sintetizarea acestui hormon la vârsta de 3-4 luni pentru a atinge un vârf al secreției în jurul vârstei de 1-3 ani. Apoi, producția de melatonină rămâne, aproximativ, constantă până în perioada de adult când începe să scadă. S-a constatat că la vârsta de 70 de ani, nivelurile de melatonină din organism sunt la un sfert față de nivelurile adulților tineri, iar dacă la unii bătrâni melatonina se mai secretă în mici cantități, la ații această secreție poate să înceteze.
Cercetările au arătat că lumina albastră, precum cea de la telefoanele inteligente și tablete, afectează producția de melatonină, diminuând-o. Lumina albastră fiind foarte puternică, semnalează glandei pineale să oprească sintetizarea melatoninei. Așa se explică de ce utilizarea dispozitivelor cu lumină albastră înainte de culcare, are un impact negativ asupra producției de melatonină și asupra somnului.
Care este rolul melatoninei în organism
Pe lângă principalul rol al melatoninei în organism, și anume acela de a ajuta la reglarea ritmului circadian al organismului, ciclul somn-veghe, aceasta este implicată și în alte procese ale organismului, inclusiv:
- imunitate
- poate reduce nivelurile de dopamină
- reglarea temperaturii corpului
- reglarea glicemiei
- reglarea tensiunii arteriale
- reglarea nivelului de cortizol din organism
- rol antioxidant – cercetările arată că melatonina poate influența multe afecțiuni (poate îmbunătăți sănătatea ochilor, poate reduce simptomatologia depresiei sezoniere și poate chiar ameliora simptomele refluxului gastroesofagian).
Deoarece sintetizarea melatoninei este influențată de lumină, respectiv de întuneric, aceasta se sintetizează în cantități mai mici primăvara și vara, când perioadele din zi cu lumină sunt mai mari, și în cantități mai mari toamna și iarna, când nopțile sunt mai lungi.
Ce se întâmplă când există un dezechilibru al melatoninei în organism
Secreția de melatonină este influențată, pe lângă lumină/întuneric, și de alți factori. Astfel, factorii care scad nivelul melatoninei în organism, includ:
- vârsta – secreția de melatonină începe să scadă la vârsta adultă pentru a ajunge la cele mai scăzute niveluri la bătrânețe (la unii bătrâni sintetizarea melatoninei poate să se oprească)
- lumina albastră – lumina produsă de unele dispozitive electronice precum ecranele telefoanelor inteligente, a tabletelor, etc. este suficient de puternică încât să păcălească glanda pineală și să oprească sintetizarea hormonului somnului, melatonina
- diferențele de fus orar
- consumul de alcool
- consumul de cofeină
- fumatul
- administrarea unor medicamente
- munca în schimburi, etc.
Dezechilibrele apărute în nivelurile melatoninei în organismul uman duc la dereglări ale ritmului circadian. Efectele acestor dereglări se traduc la nivelul organismului printr-o serie de manifestări, și anume:
- dificultăți în a adormi
- dificultăți în menținerea unui somn neîntrerupt
- somn de calitate scăzută
- treziri în timpul nopții cu imposibilitatea de a adormi din nou
- trezirea cu stare de oboseală
- dureri de cap
- agitație pe timpul zilei
- tulburări de concentrare
- scăderea performanțelor cognitive
- tulburări de coordonare
- dureri abdominale, etc.
Suplimentele de melatonină
Melatonina este un hormon natural, produs în cea mai mare parte de glanda pineală, la nivel cerebral, și apoi este eliberată în fluxul sanguin. Aceasta reprezintă melatonina endogenă (produsă de organism).
Melatonina exogenă, este melatonina produsă artificial, în laborator, ca supliment alimentar și se găsește sub formă de tablete sau capsule.
Suplimentele de melatonină se eliberează fără prescripție medicală, iar studiile arată că administrarea lor este sigură și că au mai puține efecte secundare decât multe somnifere eliberate cu prescripție medicală.
Beneficiile administrării suplimentelor de melatonină
Cercetările efectuate până în prezent arată că suplimentele pot fi utile în anumite situații, atât în cazul adulților cât și în cazul copiilor.
Astfel, suplimentele de melatonină au fost testate pentru utilizare ca supliment natural în mai multe afecțiuni, inclusiv:
Tulburările de somn
Melatonina este un remediu natural comun pentru tulburările de somn, precum insomnia
Studiile arată că administrarea suplimentelor de melatonină poate să:
- ajute oamenii să adoarmă mai repede
- îmbunătățească durata somnului
- influențeze calitatea somnului, îmbunătățind-o
- ajute la ameliorarea tulburării de somn de ritm circadian la nevăzători
- reducă timpul necesar pentru a adormi la adulții și copiii afectați de tulburarea de somn întârziată în faza de veghe (modelul de somn este întârziat cu două ore sau mai mult față de un model convențional)
- ajute adulții în vârstă care suferă de insomnie
- amelioreze simptomele cauzate de diferențele de fus orar
- ajute în tratarea tulburărilor de somn la copiii cu dizabilități (prima linie de tratament o reprezintă formarea unor bune obiceiuri de culcare).
Nu este clar dacă suplimentele de melatonină ajută la îmbunătățirea calității și cantității somnului în timpul zilei la persoanele care lucrează în tura de noapte.
Depresia sezonieră
Depresia sezonieră este legată de schimbările anotimpurilor și apare în aceeași perioadă din an, de regulă sfârșitul toamnei până la începutul iernii. Unele cercetări indică faptul că această afecțiune este legată de modificări ale ritmului circadian cauzate de schimbările sezoniere ale luminii.
Un studiu a arătat că administrarea suplimentelor de melatonină a redus simptomele depresiei sezoniere. Cu toate acestea, alte studii sunt neconcludente, iar altele arată că suplimentele de melatonină nu au fost eficiente în ameliorarea simptomelor tulburărilor de dispoziție, inclusiv tulburarea bipolară și depresia sezonieră.
Degenerescența maculară legată de vârstă
Unele studii sugerează că administrarea suplimentelor de melatonină poate ajuta în tratarea unor afecțiuni oculare cauzate de îmbătrânire și inflamație, precum:
- degenerescența maculară legată de vârstă
- uveita
- glaucomul.
Totuși, mai multe studii sunt necesare pentru a înțelege pe deplin influența melatoninei în tratarea acestor afecțiuni.
Autismul
Multe persoane afectate de autism prezintă niveluri scăzute ale melatoninei în organism și pot prezenta tulburări de somn.
Un studiu din 2014 a arătat că administrarea suplimentelor de melatonină a ajutat la adormire și a îmbunătățit cantitatea și calitatea somnului acestor persoane. De asemenea, autorii studiului au menționat că somnul îmbunătățit a dus la îmbunătățirea comportamentului pe timpul zilei. Dar, și în acest caz, mai multe studii sunt necesare.
Tinitus
Un studiu mic a arătat reducerea zgomotului din urechea internă și îmbunătățirea calității somnului la persoanele cu tinitus (afecțiune caracterizată prin auzirea de zgomote în urechi, chiar și în lipsa unui zgomot extern).
Durerile de cap
Există dovezi că melatonina poate ajuta în tratarea durerilor de cap, dar nu se cunoaște ce formulă sau doză ar putea funcționa cel mai bine.
Tensiunea arterială crescută
Administrarea unei forme cu eliberare controlată a melatoninei pe cale orală înainte de culcare pare să scadă tensiunea arterială la persoanele hipertensive.
Cancer
Administrarea unor doze mari de melatonină, fie pe cale orală, fie injectabil, împreună cu alte tratamente pentru cancer (chimioterapie și radioterapie), ar putea reduce dimensiunile tumorii și ar putea îmbunătăți speranța de viață la unele persoane cu cancer (cancer de sân, colon, cancer renal, cerebral și cancer pulmonar).
Studiile în acest sens sunt promițătoare, dar încă în desfășurare.
Boala Alzheimer
Un studiu din 2013 a constatat că melatonina ar putea încetini declinul cognitiv asociat cu boala Alzheimer.
Totuși, mai multe cercetări sunt necesare.
Boala de reflux gastroesofagian
Cercetările au arătat că administrarea suplimentelor de melatonină, singure sau împreună cu alte medicamente, poate fi eficientă în ameliorarea arsurilor la stomac și a simptomelor bolii de reflux gastroesofagian (BRGE).
Interacțiunea suplimentelor de melatonină cu alte medicamente
Cu toate că suplimentele sunt vândute fără prescripție medicală, este bine ca întotdeauna să discuți cu medicul tău înainte de a le lua, mai ales dacă iei deja alte medicamente pentru alte probleme de sănătate.
Melatonina poate influența modul în care organismul procesează anumite medicamente, potențându-le sau micșorându-le efectul. Astfel:
- medicamentele anticoagulante și antiplachetare – melatonina administrată cu astfel de medicamente crește riscul de sângerare
- medicamentele anticonvulsivante – melatonina poate inhiba efectul anticonvulsivantelor și poate crește frecvența crizelor, mai ales la copiii cu dizabilități neurologice
- medicamentele antihipertensive – administrarea melatoninei împreună cu medicamentele pentru tensiunea arterială ar putea agrava tensiunea arterială
- medicamentele sedative, tranchilizante – melatonina ar putea crește efectul calmant al acestor medicamente
- medicamentele pentru diabet – melatonina poate influența nivelul zahărului din sânge
- medicamentele imunosupresoare – melatonina poate scădea eficiența acestor medicamente
- contraceptivele – administrarea concomitentă a contraceptivelor și a melatoninei poate duce la un efect sedativ aditiv și poate crește posibilele efecte secundare ale melatoninei
- medicamentele cu fluvoxamină folosite în ameliorarea simptomelor tulburării obsesiv-compulsive pot crește nivelul melatoninei ducând la o somnolență excesivă.
Care sunt posibilele efecte secundare ale suplimentelor de melatonină
Cercetările sugerează că administrarea suplimentelor de melatonină pe termen scurt, sunt în general, sigure, netoxice și nu creează dependență.
Cu toate acestea, au fost raportate anumite efecte secundare, de scurtă durată. Acestea includ:
- oboseală
- amețeli
- somnolență în timpul zilei
- greață
- iritabilitate
- dureri de cap
- senzație de frig
- coșmaruri.
La copii, reacțiile adverse includ enurezisul (udatul patului) și agitația.
La persoanele vârstnice, melatonina poate rămâne activă mai mult timp, lucru care poate cauza somnolență pe timpul zilei.
Nu au fost raportate cazuri mortale ale supradozării melatoninei.
Deoarece nu există studii pe termen lung, nu se poate ști dacă utilizarea pe termen lung a suplimentelor de melatonină este sigură.
De asemenea, nu există suficiente dovezi care să facă posibilă administrarea suplimentelor de melatonină la femeile însărcinate sau care alăptează.
Cu toate că administrarea suplimentelor de melatonină, este în general sigură, nu trebuie ignorat nici un simptom care ar putea apărea, chiar dacă acesta nu este cauzat de administrarea melatoninei. Apariția oricărui simptom nu ar trebui ignorată deoarece ar putea indica o urgență medicală.
Apelează la ajutor medical de urgență atunci când prezinți simptome severe precum:
- dificultăți de respirație
- tensiune arterială mare (180/120 mm coloană de mercur sau mai mare)
- erupție cutanată
- palpitații
- edeme ale buzelor, feței, limbii, etc.
Surse naturale de melatonină
Melatonina se găsește în mod natural în anumite alimente, în proporții diferite.
Alimentele vegetale cu cel mai mare conținut de melatonină sunt nucile, în special fisticul, iar dintre alimentele de origine animală, ouăle și peștele au cel mai mare conținut în acest hormon.
Alte alimente cu un conținut ridicat de melatonină includ:
- strugurii
- cireșele
- căpșunile
- ardeii
- roșiile
- ciupercile, etc.
Consumul acestor alimente bogate în melatonină poate avea efecte benefice pentru sănătate prin creșterea nivelului de melatonină din sânge.
Melatonina este un hormon produs în mod natural preponderent de glanda pineală. Principalul rol al melatoninei în organismul uman este acela de a ajuta la reglarea ritmului circadian, a ciclului somn-veghe.
Administrarea suplimentelor de melatonină pe termen scurt este sigură, nu este toxică și nu creează dependență.
Nu există studii care să arate efectele administrării melatoninei pe termen lung, mai ales la copii și adolescenți.
Este foarte important ca înainte de a lua orice supliment de melatonină să te adresezi medicului, mai ales dacă deja iei anumite medicamente pentru alte probleme de sănătate (melatonina interacționează cu anumite medicamente).
Concluzii
Lipsa unui somn odihnitor îți poate influența sănătatea mentală și fizică, crescând riscul unor afecțiuni, inclusiv depresia, obezitatea și bolile de inimă. Studiile arată că suplimentele de melatonină pot ajuta la obținerea somnului atât de necesar sănătății. Dacă problemele cu somnul continuă poate fi necesar să te adresezi unui specialist în somn.
Adresează-te medicului dacă prezinți simptome care ar putea indica un dezechilibru al melatoninei în organism.
Accesează lista medicilor specialiști endocrinologi și află răspunsuri la întrebările care te neliniștesc.
Dacă ai probleme legate de lipsa de somn, alege din lista terapeuților (psihologi și psihiatri) terapeutul care corespunde nevoilor tale și programează acum o consultație online.
Consultațiile online pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată și recomandările medicului specialist.
Surse de informare: www.verywellhealth.com, www.healthline.com, www.medicalnewstoday.com, www.mayoclinic.org, www.sleepfoundation.org, www.webmd.com, www.nhs.uk