Serotonina, cunoscută și sub numele de “hormonul fericirii”, este o substanță chimică pe care organismul uman o produce în mod natural.
Serotonina sau 5-hidroxitriptamina sau 5-HT, este un hormon și un neurotransmițător cu rolul de a transporta semnalele între celulele nervoase (neuroni) ale organismului.
Care este nivelul normal de serotonină în organism
Nivelul crescut de serotonină – sindromul serotoninergic
Cum îți poți crește în mod natural nivelul de serotonină din organism
Ce este serotonina
Deși are un rol esențial în transmiterea informației nervoase la nivel cerebral, cea mai mare parte a acestei substanțe se produce la nivel gastrointestinal (aproximativ 80-90%) unde joacă un rol important în digestie. Serotonina produsă aici nu pătrunde prin bariera sanguină a creierului. La nivel cerebral serotonina este produsă de către glanda pineală.
Sintetizarea serotoninei la nivelul organismului se realizează din aminoacidul esențial numit triptofan. Fiind un aminoacid esențial, asta înseamnă că ajunge în organism prin ingestia de alimente care îl conțin, ceea ce arată, încă o dată, importanța unei alimentații echilibrate și sănătoase pentru buna funcționare a organismului. Triptofanul se găsește în alimente precum nucile, carnea roșie, brânza, etc.
Serotonina joacă un rol esențial la nivelul sistemului nervos central fiind unul din principalii artizani ai bunei dispoziții, alături de dopamina, endorfine și oxitocină. De asemenea, pe lângă faptul că influențează starea de spirit, are un rol important și în alte procese ale organismului influențând major mai multe funcții ale acestuia, precum digestia, somnul, comportamentul sexual, metabolismul oaselor, memoria, învățarea, apetitul, sistemul endocrin și vindecarea rănilor.
Rolul serotoninei în organism
La nivelul întregului organism, serotonina îndeplinește numeroase și diverse funcții, pornind de la reglarea stării de spirit, a dispoziției până la nivel digestiv și sexual.
Astfel, serotonina este implicată într-o serie de procese, inclusiv:
Starea de spirit, dispoziția
Serotonina este denumită și “hormonul fericirii” deoarece pare să influențeze dispoziția, iar nivelurile scăzute de serotonină au fost asociate cu depresia. Totuși, nu este foarte clar dacă nivelurile scăzute de serotonină conduc la depresie sau dacă depresia duce la scăderea nivelului de serotonină din organism. Cercetările continuă.
Efectul pe care îl are asupra stării de spirit a făcut ca acest neurotransmițător să fie ținta medicamentelor folosite în tratarea depresiei, anxietății și a altor tulburări de dispoziție. Astfel, clasa de medicamente antidepresive cunoscute sub numele de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS ) este folosită pentru creșterea nivelului de serotonină.
Pe lângă depresie, serotonina joacă un rol important și în alte tulburări ale creierului și de sănătate mintală precum anxietatea, tulburarea de stres post-traumatic, tulburarea obsesiv-compulsivă, fobiile și chiar epilepsia.
Digestia
Sintetizarea serotoninei se realizează în cea mai mare parte la nivel gastrointestinal. Ea joacă un rol important în digestie, în asigurarea motilității intestinale și reglarea apetitului.
De asemenea, serotonina joacă un rol protector la acest nivel. Astfel, atunci când mănânci ceva iritant sau toxic, ca răspuns al organismului, producția de serotonină de la nivelul intestinului crește ajutând astfel la eliminarea mai rapidă a acelor substanțe din organism, provocând diareea. Atunci când nivelul de serotonină din organism este mare, este stimulată acea parte a creierului care provoacă greață.
Așa se explică de ce printre efectele secundare ale medicamentelor care cresc nivelul serotoninei se numără greața și diareea.
Somnul
Melatonina are un rol esențial în reglarea ciclurilor somn-veghe. Serotonina este un precursor al melatoninei, sintetizarea acesteia fiind influențată de cantitatea de serotonină din organism. Astfel, nivelurile anormale de serotonină pot afecta tiparul și calitatea somnului.
Părțile creierului responsabile cu reglarea somnului au și receptori pentru serotonină.
Tulburările de somn, precum insomnia, frecvente la persoanele cu depresie pot fi influențate de relația serotonină-melatonină.
Densitatea oaselor
Cercetările științifice sugerează că nivelurile mari de serotonină ar putea fi asociate cu o densitate minerală osoasă scăzută și afecțiuni precum osteoporoza, ceea ce se traduce prin oase mai puțin puternice și risc mai crescut pentru fracturi osoase.
De asemenea, cercetările arată că medicamentele din clasa de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sunt asociate cu scăderea densității minerale osoase.
Coagularea sângelui
Serotonina conținută de celulele sângelui, trombocitele, este eliberată ajutând la vindecarea leziunilor tisulare, cum ar fi o tăietură, prin vasoconstricția arterelor mici și formarea cheagurilor.
Funcția sexuală
Nivelurile crescute de serotonină au fost asociate cu o scădere a libidoului, a dorinței sexuale.
Anumite medicamente antidepresive care cresc nivelul serotoninei pot avea ca efect secundar scăderea libidoului.
Care este nivelul normal de serotonină în organism
Valoarea normală din sânge este cuprinsă între 80 și 400 micrograme pe mililitru.
Valorile care depășesc limita maximă pot indica sindromul carcinoid. Acesta reprezintă un grup de semne și simptome precum înroșirea bruscă a feței, tahicardie paroxistică, diaree severă, criza astmatiformă, care apar în tumorile cu secreție de serotonină. Aceste tumori carcinoide apar cel mai adesea la nivelul tractului gastrointestinal (stomac, intestin subțire, colon, rect, apendice), dar și la nivelul bronhiilor.
Valorile sub 100 de micrograme pe mililitru pot fi asociate cu tulburarea depresivă.
Nivelul scăzut de serotonină
Nivelurile scăzute de serotonină din organism au fost asociate cu anumite tulburări de dispoziție și alte tulburări de sănătate mintală.
Niveluri scăzute ale serotoninei în organism apar, de obicei, din două cauze principale, și anume:
- producția insuficientă – nu este produsă suficientă serotonină la nivelul organismului; acest fapt poate apărea și din cauza unor deficiențe nutriționale (aport alimentar insuficient al aminoacidului esențial triptofan) și de vitamine (nivelurile scăzute de vitamina D și vitamina B6 au fost asociate cu nivelurile scăzute de serotonină)
- folosirea ineficientă – deși se produce suficientă serotonină, aceasta nu este folosită eficient; acest fapt poate fi cauzat de un număr insuficient al receptorilor pentru serotonină sau de un defect structural sau funcțional al acestora (de exemplu, absorb și descompun serotonina prea repede).
Simptomele nivelului scăzut de serotonină din organism
Includ:
- modificări ale dispoziției
- apariția depresiei sau accentuarea ei
- anxietate
- tulburări de atenție
- tulburări de concentrare
- tulburări de memorie
- tulburări de somn
- oboseală
- tulburări de echilibru și coordonare
- tulburări digestive
- tulburări de coagulare
- incontinența urinară.
Tratamentul pentru nivelurile scăzute de serotonină din organism
Tratamentul medicamentos poate consta în administrarea de medicamente din grupul cunoscut sub numele de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei.
Pe lângă efectul benefic (creșterea nivelului de serotonină din organism și îmbunătățirea dispoziției) aceste medicamente pot prezenta și o serie de reacții adverse, dar acestea se ameliorează cu timpul, de obicei.
Printre efectele secundare ale medicamentelor antidepresive din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei se numără:
- neliniște
- agitație
- greață
- vărsături
- diaree sau constipație
- scăderea apetitului
- pierderea în greutate
- amețeli
- tulburări de vedere
- tulburări de somn
- dureri de cap
- modificarea libidoului
- gură uscată (xerostomia)
- tremurături
- halucinații
- gânduri suicidare, etc.
Aceste reacții adverse pot apărea de obicei la începutul tratamentului sau la modificarea dozei și tind să se diminueze în timp.
Pentru o bună funcționare a organismului nivelurile scăzute de serotonină din organism trebuie investigate și suplinite astfel încât să se restabilească funcțiile organismului influențate de aceasta (dispoziția, digestia, somnul, etc.).
Dacă prezinți astfel de simptome adresează-te medicului psihiatru. El îți poate oferi un diagnostic corect și te poate ghida în restabilirea nivelurilor de serotonina în organism.
Alege medicul potrivit din lista medicilor psihiatri și afla o părere medicală avizată.
Nivelurile crescute de serotonină – sindromul serotoninergic
Sindromul serotoninergic, numit și toxicitatea serotoninei, este o afecțiune rară, dar foarte gravă, care poate pune viața în pericol și apare atunci când nivelurile de serotonină din organism sunt foarte mari.
Cauzele apariției sindromului serotoninergic
Sindromul serotoninergic poate apărea la începerea unui tratament cu antidepresive sau la modificarea dozei.
Deși sindromul serotoninergic poate apărea în urma administrării unui singur medicament care crește nivelul de serotonină din organism, acesta apare, cel mai adesea, la combinarea unor medicamente (de exemplu combinarea unui medicament pentru depresie cu un medicament pentru migrenă sau cu un opiod pentru durere).
O altă cauză a sindromului serotoninergic o reprezintă supradozajul intenționat de medicamente antidepresive. De asemenea, drogurile ilegale, dar și unele suplimente alimentare pot conduce la apariția acestui sindrom.
Simptomatologia sindromului serotoninergic
Se poate instala în câteva minute până la câteva ore și poate varia de la simptome ușoare până la simptome foarte severe, chiar amenințătoare de viață. Acestea includ:
- tahicardie
- hipertensiune arterială
- respirație rapidă
- transpirații abundente
- tremurături
- “piele de găină”
- dureri de cap
- diaree
- pupile dilatate
- rigiditate musculară
- confuzie
- halucinații
- febră ridicată
- convulsii
- leșin.
Sindromul serotoninergic sever poate pune viața în pericol de aceea reprezintă o urgență medicală.
În cazul în care prezinți semnele și simptomele sindromului serotoninergic apelează la ajutor medical, iar dacă simptomele sunt severe apelează la ajutor medical de urgență (sună imediat la 112!).
Tratamentul sindromului serotoninergic
Poate consta în:
- oprirea medicamentelor care au cauzat problema, în cazul simptomelor ușoare
- administrarea de medicamente precum relaxantele musculare, agenți de blocare a producției de serotonină, medicamente pentru restabilirea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale
- internare într-o unitate de terapie intensivă în cazul sindromului serotoninergic sever (oxigenoterapie,
- administrarea de lichide intravenoase, etc.).
Cum poți să crești în mod natural nivelul de serotonină din organism
Pentru a stimula sintetizarea serotoninei, poți apela și la următoarele metode:
- adoptarea unei diete alimentare echilibrată și sănătoasă care să includă alimente bogate în triptofan (ouă, nuci, semințe, carne roșie, brânză, alge, soia, somon, curcan și alte păsări de curte, etc.)
- practicarea exercițiilor fizice – exercițiile fizice contribuie la o stare de bine, de bună dispoziție; este important ca aceste exerciții să fie făcute din plăcere, altfel, stimularea secreției de serotonină nu are loc
- expunerea la lumină puternică – soarele și terapia cu lumină influențează secreția de serotonină și sunt recomandate pentru tratarea depresiei sezoniere
- meditația și psihoterapia – pot ajuta la reducerea stresului și îmbunătățirea sănătății mintale
- masajul – anumite studii sugerează că terapia prin masaj influențează secreția de serotonină crescând nivelul acesteia în organism și scade nivelul de cortizol, hormonul stresului
- amintirea evenimentelor plăcute – pot crește nivelul de serotonină și în același timp te împiedică să te gândești la lucruri negative.
Concluzii
Serotonina, această substanță chimică pe care organismul uman o produce în mod natural la nivel gastrointestinal și cerebral, are o importanță deosebită prin influențarea unor funcții și sisteme la nivelul întregului organism.
Ca neurotransmițător, serotonina trimite mesajele între celulele nervoase din creier ceea ce o face să influențeze funcțiile creierului și sănătatea mintală.
Serotonina este numită și “hormonul fericirii”, dar în același timp, poate fi numită și “hormonul depresiei” atunci când cantitatea ei în organism este sub nivelul normal. Nivelurile scăzute ale serotoninei în organism au fost asociate cu depresia și alte tulburări de sănătate mintală. În același timp, nivelurile prea mari de serotonină pot afecta sănătatea organismului prin alterarea funcțiilor la care participă, iar creșterea excesivă a cantității de serotonină poate conduce la complicații grave, chiar amenințătoare de viață.
Menținerea unui nivel optim al serotoninei în organism și prezentarea la medic la apariția primelor semne și simptome ale unui dezechilibru, sunt primii pași în menținerea sănătății și a stării de bine.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a află părerea avizată și recomandările specialistului. Consultațiile online pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, evitând astfel deplasările, traficul și costurile aferente deplasărilor.
Surse de informare:
www.verywellmind.com, www.everydayhealth.com, www.healthline.com, www.medicalnewstoday.com, www.mayoclinic.org.