Anticorpii fac parte din sistemul imunitar al organismului, sistemul de apărare împotriva bolilor.
Anticorpii au capacitatea de a recunoaște și elimina “invadatorii străini” care pot fi reprezentați de agenții patogeni, precum bacteriile, virusurile, ciupercile, și altele, fie singuri fie împreună cu alte componente ale sistemului imunitar.
Anticorpii, acești soldați ai sistemului de apărare al organismului, se dezvoltă fie ca răspuns la o infecție, fie pasiv, prin vaccinare.
Prezența anticorpilor în organism indică o infecție recentă sau una care a existat în trecut. Nivelul de anticorpi din sânge indică gradul de protecție față de o anumită infecție sau față de o boală autoimună (organismul uman produce anticorpi împotriva propriilor celule pe care din motive necunoscute le consideră “invadatoare”).
Anticorpii se mai numesc și imunoglobuline.
Tipuri de anticorpi și rolul lor
Ce sunt anticorpii
Anticorpii sunt proteine specializate în formă de Y, produse de sistemul imunitar ca răspuns la prezenta unei substanțe străine care intră în organism, numită antigen. Anticorpii recunosc antigenele și se fixează pe acestea cu scopul de a le elimina din organism.
Antigenele pot fi reprezentate de diverși agenți patogeni, precum virusurile, bacteriile, ciupercile, paraziții, dar și anumite toxine precum veninul unor insecte.
Anticorpii reprezintă “soldații” sistemului imunitar al organismului care au rolul de a găsi și de a distruge substanțele inamice. Atunci când anticorpii descoperă astfel de substanțe, se leagă de ele, apoi urmează o cascadă de acțiuni, scopul final al acestora fiind învingerea invadatorului.
Cum arată anticorpii
Anticorpii sunt proteine care au forma literei Y. Piciorul lung al anticorpului sau tulpina, se leagă de alte componente ale sistemului imunitar, iar cele două brațe din partea superioară a literei Y se leagă de invadatorii străini, de antigene.
Anticorpii au o structură 3D, ceea ce îi ajută să se lege cu precizie de mii și chiar milioane de antigeni diferiți.
Datorită înaltului grad de specificitate și afinitate pentru diverși antigeni, anticorpii reprezintă un valoros și indispensabil instrument în diagnosticarea și tratarea diferitelor boli.
Cum se formează anticorpii
Anticorpii sunt produși de celulele B sau limfocitele B. Aceste celule sunt un tip special de globule albe care se formează în măduva hematogenă, denumită și măduva osoasă, deoarece se găsește în oasele mari. Măduva hematogenă este țesutul unde are loc formarea tuturor celulelor sângelui, inclusiv celulele B.
În organismul uman există trilioane de celule B, fiecare dintre ele având pe suprafață un anticorp unic care se leagă doar de un anumit antigen.
Atunci când o substanță străină intră în organism și celulele B intră în contact cu aceasta, celulele B se activează, cresc în dimensiuni și încep să se dividă, proces care poartă numele de “expansiune clonală”.
Astfel se formează copii identice cu celula mamă. Sute de mii, până la un milion de astfel de copii pot lua naștere într-o săptămână. Apoi aceste celule B clone se vor diferenția în celule plasmatice, celulele care produc anticorpii. Fiecare celulă plasmatică produce aproximativ două mii de anticorpi pe secundă și poate face asta timp îndelungat, chiar ani de zile.
Sistemul imunitar al organismului produce o multitudine de anticorpi, fiecare cu rolul de a bloca diferite părți ale substanței invadatoare. Astfel, sistemul de apărare al organismului este apt să recunoască aproape orice substanță străină organismului și să producă anticorpi care să lupte cu o gamă atât de largă de agenți patogeni cu care organismul vine în contact pe parcursul vieții.
Cum acționează anticorpii
Atunci când o substanță străină (antigen) pătrunde în organism, acesta este capabil să o recunoască, ca fiind străină, deoarece moleculele de pe suprafața antigenului diferă de cele găsite în organism. Pentru a lupta și a elimina această substanță străină invadatoare, sistemul imunitar al organismului apelează la o serie de mecanisme, unul dintre cele mai importante fiind producția de anticorpi. Anticorpii sunt produși de către limfocitele B în timpul unei infecții sau ca răspuns la un vaccin.
Fiecare anticorp este specific unui antigen și poate acționa prin etichetarea substanței străine ca invadatori pentru a fi distrusă de alte componente ale sistemului imunitar sau fie direct prin distrugerea substanței străine, a invadatorului, prevenind astfel pătrunderea acesteia în celulele organismului.
Uneori, ceva nu merge bine, cauzele nu sunt pe deplin cunoscute, și sistem imunitar cataloghează anumite celule proprii ca fiind invadatoare și luptă împotriva lor, ducând la apariția afecțiunilor autoimune, precum diabetul zaharat, poliartrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, etc.
Caracteristicile anticorpilor
Caracteristicile anticorpilor includ:
- specificitatea – fiecare tip de anticorp recunoaște un antigen specific, de exemplu un anticorp care recunoaște virusul oreionului nu îl va recunoaște și pe cel al rujeolei
- diversitatea și memoria imunologică – celulele B din măduva osoasă produc anticorpi unici, pregătiți să lupte împotriva diverșilor agenți patogeni (diversitate); iar în urma unei infecții producția de celule producătoare de anticorpi patogeni specifici crește, astfel încât organismul este protejat împotriva infecțiilor repetate (memorie imunologică)
- toleranța imunitară – anticorpii recunosc toate tipurile de antigeni, cu excepția auto-antigenilor (toleranță imunitară)
- rearanjarea genelor – celulele B, responsabile de producerea anticorpilor, se formează în măduva osoasă și se maturizează la periferie; iar în procesul de maturizare, genele imunoglobulinei sunt supuse unei recombinări, cu formarea de situsuri de legare a antigenului.
Rolul anticorpilor
Anticorpii au trei funcții principale, și anume:
- neutralizarea – anticorpii sunt secretați în sânge și mucoase unde se leagă de și inactivează substanțele străine precum virusurile, bacteriile, toxinele, etc.
- perforarea peretelui celular – anticorpii activează sistemul complementar pentru a distruge celulele bacteriene prin liză
- marcarea unui agent patogen pentru a fi distrus – anticorpii facilitează fagocitoza substanțelor străine de către celulele fagocitare.
Tipuri de anticorpi
Există cinci tipuri de anticorpi sau imunoglobuline, prescurtat Ig, fiecare dintre ele având o formă ușor diferită și un rol relativ diferit. Astfel:
Imunoglobulina G (IgG)
IgG reprezintă cel mai mic, dar cel mai abundent anticorp din sistemul imunitar reprezentând aproximativ 80% din totalul de imunoglobuline. Este singurul anticorp care depășește bariera placentară, de la mamă la făt, conferind fătului imunitate pasivă naturală.
IgG este un anticorp care protejează împotriva agenților infecțioși care sunt activi în sânge și țesuturi și joacă un rol cheie în imunitatea post-infecție.
Imunoglobulina A (IgA)
IgA reprezintă al doilea cel mai abundent anticorp din sistemul imunitar, reprezentând aproximativ 10-15% din totalul imunoglobulinelor. Acest tip de anticorpi sunt prezenți în mod obișnuit în secrețiile corporale precum colostrul (primul lapte matern), transpirație, salivă și lacrimi.
IgA reprezintă prima linie de apărare pentru suprafețele mucoaselor care vin în contact cu un agent patogen. Ele previn atașarea bacteriilor și a virusurilor la celulele epiteliale ale organismului uman. De asemenea, IgA funcționează prin neutralizarea toxinelor bacteriene și virale.
Imunoglobulina M (IgM)
IgM este cel mai mare anticorp, ca dimensiune, dar reprezintă doar aproximativ 10% din totalul imunoglobulinelor. Este cel mai timpuriu anticorp pe care fătul îl produce înainte de naștere și este responsabil pentru protecția împotriva infecțiilor sângelui (de aici și legătura dintre deficitul acestei imunoglobuline cu septicemia, infecția sângelui).
Imunoglobulina D (IgD)
IgD este prezentă în țesuturile care căptușesc abdomenul și pieptul.
Rolul IgD în răspunsul imun al organismului nu este pe deplin înțeles. Studiile sunt în desfășurare. Acestea investighează legătura dintre IgD, imunitate și inflamație.
Un studiu din 2015 a arătat niveluri crescute de IgD la persoanele cu boli autoimune inflamatorii, precum lupusul eritematos sistemic; iar un studiu din 2016 a arătat niveluri crescute ale acestei imunoglobuline la persoanele cu poliartrită reumatoidă.
Imunoglobulina E (IgE)
IgE este anticorpul cu cea mai mică pondere în sistem, prezent în cantități foarte mici în ser. Se dezvoltă în mucoasele tractului intestinal și respirator.
Nivelul de IgE crește atunci când organismul uman reacționează la alergeni, precum părul de animale, polenul, sporii de ciuperci. Niveluri mari ale acestui anticorp se găsesc la persoanele care suferă de rinita alergică, astmul bronșic, dermatita atopică.
IgE joacă un rol în reacțiile inflamatorii, reacțiile de hipersensibilitate și boli parazitare.
Anticorp versus antigen
Anticorpii și antigenele sunt două entități diferite atât din punct de vedere al compoziției cât și din punct de vedere al acțiunilor lor. Astfel:
- antigenul poate fi reprezentat de o moleculă sau un fragment de moleculă, cel mai adesea parte a unui virus sau bacterii; pe când anticorpii sunt molecule de proteine specifice care iau naștere ca răspuns la acțiunea antigenului, substanța invadatoare
- anticorpii sunt produși de celulele B care se formează în măduva hematogenă, în interiorul organismului; pe când antigenele sunt substanțe străine organismului, cu origini în afara acestuia, de exemplu bacterii, virusuri, paraziți, ciuperci, polen, etc.
- anticorpii pot rămâne în organismul uman perioade lungi de timp, chiar ani de zile; pe când antigenii sunt neutralizați și eliminați rapid cu scopul de a preveni sau a elimina infecția
- anticorpii fac parte din sistemul de apărare al organismului, fiind o componentă importantă a răspunsului imun și protejând împotriva infecțiilor; pe când antigenele provoacă un răspuns dăunător în organism sau o reacție alergică.
Anticorpii monoclonali
Anticorpii monoclonali sunt produși artificial, în laborator, prin ingineria genetică și tehnici conexe. Ei au o importanță covârșitoare în medicină și cercetate datorită capacității lor de a recunoaște situsurile antigenice individuale pe aproape orice moleculă.
Pentru obținerea anticorpilor monoclonali cercetătorii vaccinează un animal, eventual un om, pentru a stimula producția de anticorpi specifici pentru a lupta împotriva unei anumite boli. Organismul va produce anticorpi din ce în ce mai eficienți împotriva acelui antigen. Ulterior celulele producătoare de anticorpi sunt separate din toate celulele albe din sânge și examinate pentru a vedea care dintre ele se leagă cel mai bine de antigen. Această celulă va fi apoi izolată și va deveni o “fabrică” de anticorpi special perfecționată pentru producerea de anticorpi.
Anticorpii monoclonali sunt sintetizați în laborator din celule imunitare clonate (de unde și numele); iar anticorpii monoclonali identici se leagă de un anumit tip de antigen.
Anticorpii monoclonali sunt utilizați în tratamentul a diverse afecțiuni, inclusiv:
- poliartrita reumatoidă
- cancer
- psoriazis
- scleroza multiplă
- afecțiuni cardiovasculare
- colita ulcerativă
- boala Crohn
- lupusul eritematos sistemic.
De asemenea, anticorpii monoclonali pot fi utilizați în prevenirea respingerii transplantului de organe.
Anticorpii filtrați din plasma persoanelor care s-au vindecat de Covid-19 sunt folosiți pentru a izola cei mai eficienți anticorpi care mai apoi să fie produși în masă pentru a crea un tratament care oferă o imunitate temporară “pasivă” bolnavilor infectați cu Sars-cov-2, până când organismul poate genera un răspuns imun eficient și de durată prin forțe proprii.
Testele pentru determinarea anticorpilor
Testele de sânge pentru determinarea anticorpilor, denumite și teste serologice, se realizează pentru a determina nivelul de anticorpi din sânge. Acestea arată dacă persoana a dezvoltat o infecție recentă sau a fost infectată în trecut.
Aceste teste detectează, de regulă, imunoglobulinele IgM și IgG.
Testele pentru determinarea anticorpilor oferă informații cu privire la:
- infecțiile cu diverși agenți patogeni, precum virusurile și bacteriile
- compatibilitatea în cazul transplantului de organe
- necesitatea efectuării unei doze de rapel după vaccinare
- răspunsul imun în cazul bolilor autoimune (față de celulele proprii organismului).
Un bun test serologic este acela care dă puține rezultate fals pozitive, respectiv fals negative.
Un test serologic negativ ajută la excluderea anumitor infecții.
Testele pentru determinarea anticorpilor nu pot fi folosite la diagnosticarea unei infecții curente deoarece durează între una și trei săptămâni până când anticorpii sunt detectați în sânge după expunerea la un virus.
Concluzii
Anticorpii sunt parte esențială a sistemului imunitar. Ei au rolul de a recunoaște și de a elimina “intrușii”, care pot fi bacterii, virusuri, ciuperci, paraziți, toxine, din organismul uman, fie singuri, fie împreună cu alte celule ale sistemului imunitar.
Anticorpii fac parte din răspunsul organismului la acțiunea acestor invadatori, protejând în fața infecțiilor, a toxinelor și a alergenilor.
Organismul uman produce anticorpi în mod natural, în urma expunerii la un agent patogen sau prin vaccinarea împotriva diverselor afecțiuni.
Anticorpii monoclonali sunt sintetizați în laborator prin ingineria genetică și tehnici conexe și sunt folosiți în tratamentul unor afecțiuni precum cancerul, artrita reumatoidă, psoriazisul, lupusul eritematos sistemic, etc.
Prezența anticorpilor în sânge, evidențiată prin efectuarea testelor serologice, indică o infecție recentă sau trecută. De asemenea, nivelurile de anticorpi din sânge, indică puterea răspunsului imun la o afecțiune autoimună.
Uneori, nu se știe exact din ce cauze, anticorpii atacă celulele proprii organismului pe care le consideră în mod eronat “invadatori”, conducând astfel la apariția afecțiunilor autoimune.
Sunt în desfășurare cercetări pentru a studia și crea anticorpi care pot îmbunătăți diagnosticul și tratamentul a diverse boli.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată și recomandările medicului specialist în imunologie.
Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.
Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.
Surse de informare:
www.medicalnewstoday.com, www.my.clevelandclinic.org, www.britannica.com, www.livescience.com
