Agorafobia este o tulburare de anxietate caracterizată prin frica de anumite situații care se pot petrece în afara casei.
Mulți oameni confundă agorafobia cu frica de spații deschise, frica de a părăsi locuința, dar această tulburare este mai mult decât atât.
Agorafobia debutează, de obicei înaintea vârstei de 35 de ani, între 25 și 35 de ani, și tinde să afecteze mai des persoanele de sex feminin.
Termenul agorafobie provine din latinescul “agora” care înseamnă piață publică, loc de adunare și grecescul “phobia” care înseamnă fobie, frică imensă și nejustificată.
Persoanele care suferă de agorafobie fac tot posibilul să evite situațiile în care s-ar putea simți panicați, prinși, neputincioși, jenați, ca de exemplu:
- spațiile aglomerate sau închise (mall, avion, alte mijloace de transport, magazin, cinematograf, etc.)
- spațiile deschise și îndepărtate
- fiind departe de casă.
Aceste comportamente de evitare pot face viața unei persoane afectate de agorafobie foarte restrictivă, limitată și izolată, cu impact asupra activității profesionale, dar și asupra relațiilor de familie și relațiilor sociale.
Unei persoane cu agorafobie îi poate fi extrem de dificil să călătorească în interes de serviciu sau pentru a-și vizita familia, prietenii, pentru a merge în vacanță. Chiar și mersul la magazin poate fi extrem de dificil pentru astfel de persoane.
Uneori frica și evitare devin atât de severe încât persoana rămâne închisă în casă pentru perioade lungi de timp (zile, luni sau chiar ani de zile). Din fericire există tratament pentru a ameliora simptomele agorafobiei.
Ce este agorafobia
Agorafobia reprezintă o tulburare de anxietate care implică o frică exagerată și irațională de a nu putea scăpa dintr-o situație dificilă sau jenantă. Astfel, persoanele care suferă de agorafobie fac tot posibilul să evite situațiile și locurile care i-ar putea face să se simtă neajutorați, prinși în capcană, speriați, panicați sau jenați.
O persoană poate dezvolta agorafobia după un atac de panică, iar frica de a dezvolta un alt atac de panică, face persoana să evite situațiile în care a avut loc primul atac.
Atunci când este foarte severă, agorafobia poate fi invalidantă, făcând activități simple și comune, precum mersul la bancă sau la magazin, o adevărată provocare. Astfel, agorafobia poate interfera cu activitățile zilnice făcând dificilă sau chiar imposibilă îndeplinirea acestora.
Persoanele cu agorafobie sunt conștiente, de cele mai multe ori, că frica lor este irațională, dar nu pot face nimic în acest sens. Astfel de persoane pot avea nevoie de un însoțitor pentru a merge în locuri publice, ar putea să se simtă incapabile să părăsească locuința singure, sau să părăsească locuința în vreun fel.
Care sunt cauzele agorafobiei
Cercetătorii nu sunt siguri ce cauzează agorafobia, dar se crede că biologia, inclusiv factorii genetici și condițiile de sănătate, temperamentul, stresul pot juca un rol în apariția agorafobiei.
Care sunt factorii de risc ai agorafobiei
Factorii care cresc riscul dezvoltării agorafobiei includ:
- vârsta – afecțiunea se dezvoltă, de obicei, între 25 și 35 de ani
- sexul – sexul feminin este mai des afectat de agorafobie
- existența unei tulburări de panică
- existența altei fobii, de exemplu claustrofobia (teama de spații închise)
- evenimente foarte stresante, precum decesul unei persoane dragi, abuzul fizic sau sexual, etc.
- depresia
- stima de sine scăzută
- tulburarea de stres post-traumatic
- perioadele lungi de izolare (de exemplu perioadele de carantină și distanțare socială ca urmare a pandemiei cauzate de virusul Sars-cov-2)
- abuzul de droguri sau alte substanțe interzise
- istoric familial de agorafobie
- alte tulburări de anxietate, precum tulburarea obsesiv-compulsivă
- probleme de orientare în spațiu
- abuzul de alcool
- abuzul de medicamente psihoactive
- frica de a fi implicat într-un atac terorist, etc.
Care sunt manifestările clinice ale agorafobiei
Agorafobia poate implica o combinație de frici, alte sentimente și simptome fizice, care pot varia în intensitate de la ușoare la severe.
Manifestările clinice ale agorafobiei pot include:
- frica de a părăsi locuința
- frica de spații deschise, poduri, etc.
- frica de spații închise sau clădiri, cinematograf, Mall, etc.
- frica de a pleca de acasă singur sau de a fi singur în situații sociale
- frica de mijloacele de transport
- frica de spațiile în care evadarea ar putea fi dificilă
- frica de a pierde controlul într-un loc public
- frica de o situație în care apar pericole, iar ajutorul este indisponibil, etc.
Frica poate crește în intensitate până când persoana are un atac de panică.
Simptomele fizice
Includ:
- bătăi rapide ale inimii (tahicardie)
- dificultăți de respirație sau hiperventilație
- transpirație abundentă
- disconfort sau durere în piept
- slăbiciune
- oboseală
- stare de rău general
- amețeli
- înroșirea feței
- frisoane
- diaree
- vărsături
- tremor
- dezorientare
- sufocare
- furnicături, parestezii
- bufeuri de căldură
- leșin, etc.
Simptomele emoționale
Includ:
- senzația de pierdere totală a controlului
- senzația că toată lumea se uită la tine și te judecă
- senzația că nu vei supraviețui
- un sentiment general de groază.
Schimbări de comportament:
- modificarea comportamentului atât acasă, cât și la locul de muncă sau la școală
- lipsa interacțiunilor sociale, evitarea întâlnirilor cu familia, cu prietenii
- efectuarea cumpărăturilor online
- consumul de alcool și droguri, adeseori excesiv.
De asemenea, o persoană cu agorafobie poate deveni dependentă de alții sau poate evita să părăsească locuința pentru perioade lungi de timp.
Diagnosticarea agorafobiei
Diagnosticarea agorafobiei se realizează pe baza:
- manifestărilor clinice
- discuției cu medicul sau specialistul în afecțiuni mintale
- examenului fizic, clinic, pentru a exclude alte afecțiuni care ar putea sta la baza manifestărilor clinice actuale
- criteriilor de agorafobie enumerate în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale (DSM-5) publicat de Asociația Americană de Psihiatrie.
Astfel, pentru a i se pune diagnosticul de agorafobie persoana trebuie să întrunească anumite condiții, inclusiv:
- simptomele nu trebuie să fie cauzate de o altă afecțiune
- simptomele persistă de cel puțin șase luni
- frica este disproporționată cu pericolul, cu amenințarea
- situația agorafobă cauzează aproape întotdeauna un răspuns de anxietate
- existența a cel puțin două situații diferite marcate de frică excesivă.
Care este tratamentul agorafobiei
Pentru a obține cele mai bune rezultate în tratamentul agorafobiei și a simptomelor de panică este foarte important să te adresezi medicului de la primele semne și simptome ale afecțiunii.
Opțiunile de tratament includ:
Psihoterapia
Psihoterapia implică lucrul cu un psihoterapeut pentru a stabili obiective și a învăța abilități practice în vederea ameliorării simptomelor de anxietate.
Psihoterapia poate include diferite terapii și tehnici, inclusiv:
- terapia cognitiv-comportamentală – este cel mai des folosită în tratamentul agorafobiei și poate ajuta persoana să înțeleagă sentimentele și opiniile distorsionate asociate cu agorafobia și o poate ajuta să treacă peste situațiile stresante înlocuind gândurile distorsionate cu gânduri sănătoase, permițând, astfel, recâștigarea sentimentului de control
- terapia de expunere – folosește expunerea ușoară, treptată la situațiile sau locurile de care persoana se teme, astfel frica poate să scadă în timp
- învățarea unor tehnici de relaxare (exerciții de respirație conștientă, exerciții de imaginație ghidate, tehnici de concentrare a atenției pe momentul prezent, sau mindfulness)
- participarea la grupurile de suport – aceste grupuri reunesc persoane care se confruntă cu aceleași probleme și pot fi de un real ajutor.
Medicamentele
Anumite medicamente antidepresive, precum inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, pot fi folosite în tratarea agorafobiei.
Uneori, medicamente anti-anxietate pot fi utilizate în mod limitat.
Medicamentele antidepresive sunt, de obicei, mai eficiente în tratamentul agorafobiei.
Medicina alternativă
Anumite suplimente alimentare pretind că au beneficii calmante și anti-anxietate și că pot ajuta în tratamentul agorafobiei. Este important să te adresezi medicului înainte de a folosi orice astfel de produse. Nu s-a dovedit că aceste remedii pot trata anxietatea și pot interfera cu eficacitatea medicamentelor prescrise de medicul psihiatru.
Modificările stilului de viață
Modificările aduse stilului de viață pot să ajute în gestionarea agorafobiei. Acestea pot include:
- adoptarea unei diete alimentare echilibrate și sănătoase care să includă fructe și legume, cereale integrale, toți nutrienții necesari menținerii unui organism sănătos; o dietă alimentară dezechilibrată, nesănătoasă poate accentua simptomele de panică și anxietate
- practicarea exercițiilor fizice regulat – exercițiile fizice pot ajuta la ameliorarea stresului și a tensiunii și pot îmbunătăți starea de spirit
- odihnă suficientă și de calitate
- evitarea băuturilor care conțin cofeină – cofeina are un efect excitant și poate înrăutăți simptomele
- evitarea alcoolului și a drogurilor – aceste substanțe pot estompa simptomele pe termen scurt, dar pe termen lung produc daune majore în organism și accentuează simptomele.
Care sunt complicațiile agorafobiei
În lipsa tratamentului adecvat, agorafobia poate afecta sever calitatea vieții. Astfel:
- activitățile din afara casei precum locul de muncă, scoala, socializarea, hobby-urile, etc. nu sunt la îndemână
- neputința de a face ceva cu toate că persoana recunoaște că frica sa este irațională
- supărare și frustrare
- dificultăți financiare
- scăderea stimei de sine
- depresia
- încercarea de a face față simptomelor folosind metode nesănătoase (consumul excesiv de alcool sau droguri, mâncatul compulsiv, etc.)
- alte tulburări de sănătate mintală, inclusiv alte tulburări de anxietate sau tulburări de personalitate.
Concluzii
Agorafobia este o tulburare de anxietate caracterizată prin frica excesivă și irațională față de lucruri sau situații care pot face ca persoana să se simtă fără scăpare, neajutorată, prinsă ca într-o capcană, panicată, stânjenită, anxioasă.
Cauzele care conduc la apariția agorafobiei nu sunt pe deplin cunoscute.
Tulburarea debutează frecvent între 25 și 35 de ani, iar simptomele pot cuprinde manifestările clinice ale atacului de panică, inclusiv respirație dificilă, tahicardie, dureri în piept, etc.
Mulți oameni evită să vorbească despre tulburările de anxietate. Trebuie să reții că cu tratamentul adecvat agorafobia poate fi gestionată, iar persoana afectată poate duce o viață plină, împlinită.
Este foarte important să te adresezi medicului de la primele semne și simptome ale agorafobiei și a atacului de panică. Cu cât tratamentul este inițiat mai devreme cu atât rezultatele sunt mai bune.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată și recomandările medicului psihiatru sau a psihologului.
Medicii și terapeuții din platforma Getvig.Health sunt specialiști cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță, discreție și confidențialitate.
Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.
Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.
Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.healthline.com, www.medicalnewstoday.com, www.my.clevelandclinic.org, www.betterhealth.vic.gov.au, www.verywellmind.com