Depresia postnatală sau depresia postpartum, reprezintă un amestec complex de schimbări fizice, emoționale și comportamentale care au loc în corpul unor femei după naștere.
Depresia postnatală este caracterizată prin prezența unor stări de neliniște, tristețe și confuzie la proaspetele mămici, care se prelungesc pe o perioadă lungă de timp.
Care sunt simptomele depresiei după naștere
- Simptomele de baby blues
- Simptomele depresiei postnatale
- Psihoza postnatală
- Depresia postnatală la bărbați
Care sunt cauzele depresiei postnatale
Care sunt factorii de risc ai depresiei postnatale
Care sunt complicațiile depresiei după naștere
Ce este depresia postnatală
Afecțiunea este legată de schimbările chimice, psihologice și sociale care au loc la nașterea unui copil.
Schimbările chimice se referă la scăderea rapidă a nivelurilor de hormoni sexuali, estrogen și progesteron, deși această legătură nu este pe deplin clară. Ceea ce se știe este faptul că în timpul sarcinii nivelurile de hormoni reproductivi, estrogen și progesteron, cresc de zece ori, apoi la trei zile după naștere nivelurile acestora ajung la nivelurile de dinaintea sarcinii.
Depresia postnatală este frecvent întâlnită, ea afectând aproximativ una din zece proaspete mămici. Aproximativ una din o mie de femei dezvoltă o afecțiune mai gravă numită psihoză postnatală sau psihoză postpartum.
Nici tăticii nu sunt imuni la depresia postnatală. Statisticile arată că unul din zece tătici dezvoltă această afecțiune în primul an de la nașterea copilului, cel mai adesea la 3-6 luni după naștere.
Depresia după naștere nu este o slăbiciune sau un defect de caracter. Ea poate fi pur și simplu o complicație a nașterii.
Atunci când stările negative influențează capacitatea femeii de a-și desfășura activitățile zilnice, de a avea grijă de ea și de copilul său, este important să se apeleze la ajutor medical. Instituirea la timp a tratamentului poate ajuta la gestionarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.
Care sunt simptomele depresiei după naștere
Semnele și simptomele depresiei postnatale pot varia de la ușoare la severe. Astfel:
Simptome de baby blues
Multe dintre proaspetele mămici pot simți după naștere o stare de tristețe, nesiguranță, denumită baby blues, care este normală și trece fără tratament în primele zile sau în primele două săptămâni după naștere.
Semnele și simptomele de baby blues includ:
- modificări de dispoziție
- tristețe
- anxietate
- iritabilitate
- plâns
- te simți copleșită
- tulburări de somn
- tulburări de alimentare
- tulburări de concentrare.
Simptomele depresiei postnatale
La început, depresia postnatală poate fi confundată cu baby blues, dar semnele și simptomele sunt mult mai intense și se întind pe o perioadă mai mare de timp, în cele din urmă ajungând să interfereze cu activitățile zilnice și capacitatea de a avea grijă de copil și propria persoană.
De regulă, primele semne ale depresiei postnatale apar în primele săptămâni după naștere, dar câteodată acestea pot apărea chiar în timpul sarcinii sau mai târziu după naștere (până la un an după naștere).
Simptomele depresiei postnatale cuprind:
- modificări severe de dispoziție
- senzație de confuzie, deprimare aproape tot timpul
- plâns excesiv
- sentimente de îndepărtare față de familie și prieteni
- dificultăți de relaționare cu copilul, de a lega o formă de atașament emoțional față de acesta
- îndoieli persistente față de capacitatea de a avea grijă de copil
- tulburări de alimentare (pierderea poftei de mâncare sau, din contră, creșterea apetitului)
- tulburări de somn (insomnie sau dormit prea mult)
- iritabilitate și furie intensă
- deznădejde
- teama de a nu fi o mamă bună
- lipsă de energie, oboseală severă
- scăderea interesului față de activitățile care obișnuiau să facă plăcere
- neliniște
- tulburări de concentrare, incapacitatea de a lua decizii
- anxietate severă
- atacuri de panică
- sentimente de rușine, inutilitate, inadecvare, vinovăție, neputință
- gânduri intruzive (de a-și face rău ie sau copilului)
- scăderea libidoului
- dureri de cap sau de stomac persistente
- ideație suicidară.
Unele femei nu spun nimănui despre simptomele lor. Se simt rușinate și vinovate pentru că se simt deprimate când ar trebui să se simtă fericite, își fac griji că vor fi considerate “mame rele”.
Deoarece venirea pe lume a unui copil schimbă în mare parte viața de până atunci, este normal ca proaspătă mamă să simtă că realitatea s-a schimbat și să-și facă griji pentru cum se va adapta la noua realitate, pentru viitor.
Un rol important îl joacă membrii familiei care pot observa schimbările prin care trece mama și pot apela la ajutor specializat. Există ajutor.
Netratată, depresia postnatală poate dura luni de zile sau mai mult.
Depresia postnatală poate fi periculoasă atât pentru mamă cât și pentru copil (prezintă risc de a dezvolta probleme de somn, de alimentație, plânge mai mult și poate avea întârzieri în dezvoltarea limbajului) și proaspătul tătic (prezintă risc de a dezvolta depresie pe viitor).
Psihoza postnatală
Psihoza postnatală este o afecțiune rară, dar foarte gravă. Poate afecta 4 din 1000 de proaspete mămici.
Debutul psihozei postnatale are loc în primele două săptămâni după naștere.
Semnele și simptomele psihozei postnatale pot include:
- halucinații (văzând sau auzind lucruri care nu există)
- confuzie
- schimbări rapide de dispoziție (în decurs de câteva minute se poate trece de la plâns isteric la râs mult și apoi la o tristețe extremă)
- tendința de autorănire sau de rănire a copilului
- neliniște, agitație
- credința că ceilalți vor să-ți facă rău
- paranoia
- gânduri obsesive despre copil
- tulburări de somn.
Psihoza postnatală poate conduce la comportamente și gânduri care pun viața în pericol, de aceea necesită ajutor medical imediat. Este o urgență medicală.
Femeile cu anumite afecțiuni de sănătate mintală (tulburare bipolară, tulburare schizoafectivă) prezintă un risc mai mare de a dezvolta afecțiunea.
Depresia postnatală la bărbați
Depresia postnatală poate afecta și proaspeții tătici (depresie paternă postpartum).
Semnele și simptomele manifestate de bărbații cu depresie postnatală includ:
- epuizare
- tristețe accentuată
- neputință
- anxietate
- tulburări de alimentație
- tulburări de somn
- sentimentul că familiei i-ar fi mai bine fără el
- dureri de cap sau dureri fără o cauză aparentă
- abuzul de anumite substanțe
- îndepărtarea de familie și prieteni
- gânduri de autovătămare și suicid.
Un risc crescut de a dezvolta depresie paternă postpartum îl au tații tineri, cu antecedente de depresie, cu probleme în relație sau cu probleme financiare.
Depresia postnatală a taților poate avea aceleași efecte negative asupra relației de cuplu și asupra dezvoltării copilului ca și depresia postnatală a femeilor.
Proaspătul tată care experimentează simptome de depresie sau anxietate în timpul sarcinii partenerei sau în primul an după naștere, trebuie să ceară ajutor. Tratamente și suporturi similare oferite mamelor cu depresie postnatală pot ajuta și în cazul depresiei postnatale a bărbatului.
Când să te adresezi medicului
Adresează-te medicului atunci când prezinți semne de depresie postnatală, chiar dacă poate te simți jenat/ă să recunoști asta.
Este important să te adresezi medicului cât mai curând posibil dacă experimentezi simptome cu următoarele caracteristici:
- nu se estompează după două săptămâni
- se înrăutățesc
- îngreunează îndeplinirea sarcinilor zilnice
- îngreunează îngrijirea copilului
- induc gânduri de autovătămare sau de rănire a copilului.
Dacă ai gânduri suicidale sau de rănirea a copilului apelează numărul local de urgență pentru a obține ajutor.
Te-ar mai putea ajuta și:
- discuția cu o persoană dragă, un bun prieten
- discuția cu un lider spiritual
- discuția cu un specialist în sănătatea mintală
- tratamentul medical recomandat de un medic.
Deoarece multe persoane cu depresie sau psihoză postpartum se simt jenante să recunoască acest lucru, sau pot să nu conștientizeze semnele și simptomele depresiei, atunci când le observi sau bănuiești că o persoană trece prin asta, este important să-l ajuți să caute asistență medicală. Nu trebuie să aștepți sperând ca lucrurile se vor îmbunătăți.
Care sunt cauzele depresiei postnatale
Cauzele depresiei postnatale nu sunt pe deplin cunoscute, dar anumite probleme fizice și emoționale pot juca un anumit rol.
Modificările hormonale
În timpul sarcinii nivelurile hormonilor estrogen și progesteron sunt cele mai ridicate care vor fi vreodată. În primele zile după naștere nivelurile acestora scad rapid la nivelurile de dinaintea sarcinii. Cercetătorii cred că această schimbare bruscă a nivelurilor hormonale poate cauza depresia postnatală.
De asemenea, nivelurile de hormoni tiroidieni pot scădea după naștere, ceea ce poate conduce la stări de oboseală, lentoare, deprimare.
Problemele emoționale
Multe proaspete mămici spun că simt:
- oboseală după travaliu și naștere
- oboseală din cauza lipsei de somn sau a somnului întrerupt
- copleșite de prezența în viața lor a bebelușului
- îndoieli cu privire la capacitatea lor de a fi mame bune
- stres din cauza modificărilor în rutina zilnică
- se consideră mai puțin atractive
- lipsa timpului liber
- nevoia nerealistă de a fi o mamă perfectă, etc.
Care sunt factorii de risc ai depresiei postnatale
Factorii care cresc riscul dezvoltării depresiei postnatale includ:
- antecedentele de depresie fie în timpul sarcinii, fie înainte de aceasta
- tulburarea bipolară
- depresia postnatală după o naștere anterioară
- istoric familial de depresie sau alte tulburări de dispoziție
- bebelușul prezintă probleme de sănătate sau alte nevoi speciale
- evenimente stresante în ultimul an (complicații ale sarcinii, boală, pierderea locului de muncă, etc.)
- tulburări de somn
- nașterea prematură
- copil cu greutate mică la naștere
- sarcina multiplă
- dificultăți de alăptare
- conflicte cu partenerul
- probleme financiare
- sarcină neplanificată sau nedorită
- abuz de alcool și alte substanțe
- stil de viață nesănătos
- nivel scăzut de hormoni tiroidieni
- probleme cu o sarcină sau o naștere anterioară
- vârsta mai mică de 20 de ani.
Deși unele persoane prezintă un risc mai mare de a dezvolta depresia postnatală, orice femeie poate fi afectată, indiferent dacă este sau nu la prima sarcină sau dacă are un copil perfect sănătos.
Care sunt complicațiile depresiei după naștere
În lipsa unui tratament, depresia postnatală poate afecta legătura dintre mamă și copil și poate cauza probleme familiale.
Pentru mame
Depresia postnatală netratată poate dura luni de zile, uneori poate deveni o tulburare depresivă cronică. Chiar și tratată, depresia postnatală poate crește riscul de episoade viitoare de depresie majoră.
Pentru tați
Depresia postnatală a mamei poate crește și riscul de depresie în cazul tatălui. Și proaspeții tați sunt deja expuși unui risc de depresie, indiferent dacă partenera este afectată sau nu.
Pentru copii
Copiii mamelor cu depresie netratată au risc crescut de a dezvolta probleme de-a lungul copilăriei:
- plâns excesiv
- agitație
- tulburări de somn
- tulburări de alimentație
- probleme în legătura mamă-copil
- probleme de comportament
- întârzieri în dezvoltarea limbajului și probleme de învățare
- înălțime mică
- risc mare de obezitate la preșcolari
- probleme în a face față stresului, de a se adapta la școală și la alte situații sociale
Care este tratamentul depresiei postnatale
Tratamentul depresiei postnatale depinde de gravitatea afecțiunii precum și de nevoile fiecărei persoane în parte.
În cazul unei afecțiuni tiroidiene (tiroida hipoactivă) sau a altei afecțiuni de bază, medicul tău îți poate recomanda terapii specifice pentru tratarea acestora sau te poate trimite la specialistul corespunzător. De asemenea, medicul te poate îndruma către un profesionist în domeniul sănătății mintale.
Optiunile de tratament includ:
Psihoterapia
Psihoterapia include mai multe tipuri de terapie, denumite și terapie prin vorbire sau consiliere, pot ajuta în tratarea depresiei postnatale.
Terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală sunt două exemple de abordări folosite în tratarea depresiei postnatale.
Inițial se poate merge pe terapia cognitiv-comportamentală, pentru că în prima fază avem în vedere reducerea simptomelor, însă toate tipurile de terapie au rezultate.
Terapia cognitiv-comportamentală
Terapia cognitiv-comportamentală combină două tipuri de terapii: cea cognitivă și cea comportamentală. Este cel mai des folosită în tratarea depresiei postnatale deoarece s-au obținut rezultate foarte bune în cazul problemelor emoționale și comportamentale pe care proaspăta mămică le poate experimenta.
Acest tip de terapie îi învață pe oameni diferite moduri de a gândi, de a se comporta și de a reacționa la anumite situații.
Astfel, în cadrul acestei terapii femeia va învăța cum să-și identifice și să-și gestioneze gândurile, sentimentele și comportamentul, cum să rezolve anumite probleme pe viitor, cum să reacționeze pozitiv în fața anumitor situații și cum să-și seteze obiective realiste.
Terapia cognitiv-comportamentală poate fi efectuată individual sau cu un grup de persoane care au preocupări similare.
Terapia interpersonală
Terapia interpersonală se bazează pe ideea că evenimentele interpersonale și de viață influențează starea de spirit și invers. Scopul acestei terapii este de a ajuta oamenii să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare în cadrul relațiilor, să dezvolte rețele de sprijin social și să învețe să aibă așteptări realiste care să le permită să facă față diferitelor situații sau probleme care ar putea contribui la depresie.
Alege terapeutul potrivit și programează o consultație psihologică online prin Getvig.Health.
Medicamentele
Medicamentele cel mai des folosite pentru tratarea depresiei postnatale sunt antidepresivele. Administrarea acestora se poate realiza doar la recomandarea medicului și se pot dovedi utile în ameliorarea stărilor de neputință, tristețe accentuată, insomnii, agitație.
Unele antidepresive pot fi administrate chiar dacă alăptezi.
Poate dura chiar și câteva săptămâni până să se vadă efectele terapiei cu antidepresive, de aceea este important să ai răbdare înainte de a decide dacă acestea funcționează sau nu.
Nu opri administrarea medicației fără ajutorul medicului, depresia poate reveni. Încetarea bruscă a tratamentului poate provoca simptome de sevraj.
Renunțarea la tratament se face cu ajutorul medicului. Acesta va scădea treptat doza, încet și în siguranță.
Medicamentele folosite pot fi antipsihotice, stabilizatori de dispoziție și benzodiazepine.
Trebuie să știi că medicamentele antidepresive pot da efecte secundare precum: senzația de rău general, vedere dublă, amețeli, gură uscată, insomnie, oboseală, agitație, tulburări digestive, etc. De obicei, aceste efecte trec pe măsură ce organismul se obișnuiește cu tratamentul.
Pentru mamele care alăptează și nu vor să renunțe la alăptarea copilului se poate recomanda în paralel cu psihoterapia, o combinație de tratament homeopat și neurofeedback.
Terapia electroconvulsivă
Terapia electroconvulsivă poate fi recomandată în cazul depresiei postnatale severe sau a psihozei postnatale, atunci când aceste afecțiuni nu răspund la tratamentul medicamentos.
Acest tip de terapie este o procedură în cadrul căreia curenți electrici mici trec prin creier pentru a induce, în mod intenționat, o scurtă criză cu scopul de a produce modificări în chimia creierului care pot ameliora simptomatologia depresiei și a psihozei.
Atunci când depresia este foarte severă și există riscul de autovătămare sau de rănire a celor din jur, se poate recomanda internarea într-un centru specializat în tratarea bolilor mintale.
Modificările stilului de viață
Modificările aduse stilului de viață pot ajuta la ameliorarea simptomelor depresiei postnatale. Următoarele strategii te pot ajuta să te simți mai bine sau să te odihnești mai mult:
- odihnește-te cât poți; dormi atunci când doarme și copilul
- nu încerca să faci prea multe sau să faci totul de una singură; cere ajutor partenerului și familiei
- adoptă o alimentație echilibrată și sănătoasă, mai ales că tot ceea ce mănânci ajunge și în laptele matern
- practică mișcarea – deși nu poți face sport imediat după naștere, sunt recomandate plimbările în aer liber, cât mai des
- evită cofeina, nicotina, alcoolul sau alte substanțe nocive asupra sănătății
- găsește timp să ieși cu prietenii sau să petreci timp singură cu partenerul tău
- discută cu alte mame astfel încât să poți învăța din experiențele lor
- setează-ți obiective realiste, nu pune presiune prea mare pe tine și cere ajutor atunci când ai nevoie
- evită izolarea – ajutorul partenerului, al familiei și al prietenilor este foarte important în gestionarea depresiei postnatale
- acordă timp doar pentru tine, pentru îngrijirea ta, practică și o altă activitate în afară de a avea grijă de bebeluș
- nu face schimbări majore imediat după naștere; o altă schimbare, pe lângă un nou copil, poate provoca un stres inutil
- alătură-te unui grup de suport unde poți împărtăși îngrijorările tale
- acceptă ajutorul partenerului, al familiei sau al prietenilor în îngrijirea copilului
- nu pune la suflet anumite comentarii legate de copil sau de tine (aspectul fizic), cu toate că intențiile pot fi bune, dar starea sensibilă în care te afli imediat după naștere te poate predispune la a gândi prea mult și a răstălmăci sensul anumitor cuvinte.
Multe femei apelează la preot în încercarea de a-și rezolva problema. Trebuie să înțelegem că depresia este o boală și se tratează la specialist, depresia nu se tratează la preot. Putem merge la preot pentru îmbunătățirea stării spirituale.
Prevenirea depresiei după naștere
Atunci când prezinți antecedente de depresie, și mai ales depresie postnatală, este important să informezi medicul dacă intenționezi să rămâi însărcinată sau imediat după ce ai aflat că ești însărcinată.
În timpul sarcinii, medicul te poate monitoriza cu atenție pentru semnele și simptomele depresiei și poate recomanda începerea terapiei.
Uneori, depresia ușoară poate fi gestionată prin participarea la grupuri de suport, consiliere sau alte terapii.
Alteori, medicamentele antidepresive pot fi recomandate chiar și în timpul sarcinii.
După nașterea copilului, medicul poate recomanda un control postpartum precoce pentru a identifica semnele și simptomele depresiei postnatale, dacă acestea există.
Cu cât este diagnosticată mai devreme cu atât tratamentul poate începe mai devreme.
În cazul în care ai mai trecut prin depresie postnatală, medicul îți poate recomanda tratament imediat după naștere.
Sfaturi utile
Nașterea unui copil poate declanșa un amestec de emoții puternice, de la entuziasm și bucurie la frică și anxietate.
Rolul de mamă poate fi epuizant în încercarea de a păstra un echilibru în îngrijirea pentru propria persoană, cea pentru nou născut și restul familiei, eventual alți copii. Acest lucru poate fi obositor și copleșitor.
Este normal ca după naștere mama să se simtă tristă și neputincioasă, dar atunci când aceste sentimente persistă și se accentuează există riscul apariției depresiei postnatale.
Partenerul, membrii familiei și prietenii pot fi primii care recunosc simptomele depresiei postnatale la proaspăta mamă. Deoarece aceasta este o afecțiune serioasă, este foarte important ca diagnosticarea să fie făcută cât mai curând pentru a se inițializa tratamentul.
Partenerul și membrii familiei pot încuraja mama să vorbească despre gândurile sale și să o ajute la îngrijirea copilului și a căminului.
Prezinți simptome de depresie postnatală? Alege terapeutul potrivit și programează acum o ședință de terapie online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată a unui psiholog.
Prețurile ședințelor de psihoterapie online încep de la 100 lei și pot fi efectuate din confortul casei tale, evitând timpul pierdut în trafic și cheltuielile suplimentare.
Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.webmd.com, www.womenshealth.gov, www.medicalnewstoday.com, www.nimh.nih.gov, www.betterhelp.com
