Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages

Dr. Ștefănescu Mihai – Medic Specialist Urologie:

Cancerul de vezică urinară apare ca urmare a multiplicării anormale a celulelor aflate în peretele acestui organ. Peretele vezicii este format din mai multe straturi, 90% din aceste tumori dezvoltându-se în stratul superficial care căptușește interiorul vezicii.

Tumorile de la nivelul vezicii pot fi: benigne, necanceroase, care pot fi îndepărtate și nu pun viața pacientului în pericol, și maligne, canceroase, care trebuie tratate înainte de a se răspândi în musculatura peretelui vezical.

Bărbații sunt de 3 ori mai predispuși decât femeile la dezvoltarea acestei afecțiuni. Să aflăm, așadar, mai multe informații despre acest tip de cancer.

Simptome specifice cancerului vezical

Cele mai frecvente simptome cu care se confruntă o persoană suspectată de cancer de vezică urinară sunt:

  • Sânge în urină – de multe ori, prezența sângelui în urină nu poate fi detectată decât microscopic. În 80-90% din cazuri, sângele în urină este primul semn al cancerului de vezică;
  • Dureri la urinare;
  • Nevoia de a urina frecvent;
  • Senzație de arsură sau durere resimțită în zona pubisului sau perineului;
  • Spasme ale vezicii;
  • Dureri în partea de jos a spatelui.

Aceste simptome nu semnalează obligatoriu prezența unei tumori maligne, ci pot fi semnele altor probleme mai frecvente. Dacă experimentați astfel de simptome, consultați de urgență medicul pentru ca acesta să vă recomande analizele adecvate și în urma cărora se va putea determina afecțiunea care stă la originea simptomelor.

Cancer de Vezica urinara

Factori de risc și măsuri preventive

Factorii de risc implicați în apariția acestui tip de cancer sunt:

  • Fumatul este factor de risc în mai mult de 50% din cazurile de cancer de vezică urinară. Fumătorii (de țigări, de pipe sau de trabucuri) sunt de 3 ori mai predispuși să dezvolte carcinoame ale vezicii decât nefumătorii. De asemenea, fumătorii pasivi sunt și ei susceptibili la apariția acestui tip de cancer;
  • Expunerea prelungită la anumite produse chimice toxice (produse de ardere a gazelor naturale, amine aromatice, compuși ai cadmiului, produse chimice de uz fotografic, fibre acrilice, polietilena, oxid de titan și clor), spre exemplu, lucrătorii în industria textilă, în cea a cauciucului sau aluminiului, ori pictorii. Cancerul de vezică urinară este unul din cele 3 tipuri de cancere profesionale recunoscute de Organizația Mondiala a Sănătății;
  • Anumite medicamente care conțin ciclofosfamidă, folosite în chimioterapie, pot provoca carcinoame uroteliale;
  • Radioterapia în regiunea pelvină. Anumite femei supuse radioterapiei în tratamentul cancerului de col uterin au dezvoltat ulterior o tumoră la nivelul vezicii.

Măsurile preventive de bază diminuează considerabil riscul dezvoltării acestei maladii. Modificarea alimentației este la îndemâna oricui, ținând cont că aceasta nu necesită eforturi deosebite. 

Vorbim de consumul regulat de fructe și legume, care poate preveni apariția celulelor canceroase în vezică, și despre mărirea cantității de lichide ingerate, în special de apă și ceaiuri. 

Consumul de lichide contribuie la mărirea volumului de urină, astfel produșii toxici și cancerigeni prezenți în vezică sunt diluați. 

Renunțarea la fumat este o măsură importantă de prevenire a acestui tip de cancer. 

În fine, expunerea la produsele chimice cancerigene poate avea consecințe mai puțin nefaste, dacă se utilizează echipamentul de securitate pe care orice angajator are obligația să-l furnizeze lucrătorilor.

Opțiuni terapeutice în cancerul de vezică urinară

Frecvent, terapia acestui tip de cancer necesită mai multe abordări: chirurgie, chimioterapie, imunoterapie și radioterapie. Strategiile terapeutice diferă de la o persoană la alta, în funcție de caracteristicile fiecărui tip de cancer vezical.

Abordarea chirurgicală constă fie în rezecție transuretrală, fie în cistectomie parțială sau totală, fie în ablația vezicii.

Prin rezecția transuretrală se îndepărtează celulele canceroase cu ajutorul unui instrument numit cistoscop. În acest mod sunt tratate carcinoamele superficiale. Apoi, pentru a opri sângerarea și a distruge celulele maligne restante, se practică fulgurația (arderea electrică).

În cazul cistectomiei parțiale, chirurgul îndepărtează o parte a vezicii afectate de tumoră. Consecința acestei intervenții o reprezintă reducerea volumului vezicii, deci, nevoia frecventă de a urina.

În cazul tumorilor extinse, chirurgul va recurge la cistectomia totală, adică îndepărtarea întregii vezici, dar și a ganglionilor și organelor învecinate (prostata, vezicule seminale, o parte a uretrei în cazul bărbaților; uter, ovare, trompe uterine și o parte a vaginului în cazul femeilor).

Ablația vezicii trebuie să fie urmată de chirurgia reconstructivă, care are ca scop restabilirea unui nou circuit pentru evacuarea urinei. Chirurgia reconstructivă vizează fie crearea unei vezici artificiale interne cu ajutorul unui segment din intestin, fie atașarea unui sac exterior corpului care va colecta urina.

Chimioterapia urmărește reducerea riscului recidivei tumorii și poate fi administrată intravenos sau intravezical.

Imunoterapia vizează întărirea sistemului imunitar al pacientului în scopul combaterii tumorii sau al evitării unei recidive. Tratamentul constă în injectarea de bacterii non-virulente în vezică (cel mai frecvent, bacilul Calmette-Guerin), care determină corpul să reacționeze și să distrugă celulele canceroase.

Radioterapia este o metodă de tratament la care se recurge mai rar în cancerul de vezică urinară și care constă în distrugerea celulelor canceroase cu ajutorul razelor radioactive.

Autor: Dr. Ștefănescu Mihai – Medic Specialist Urologie

Dacă ești îngrijorat(ă) sau prezinți semne ale afecțiunii, programează acum o consultație online la domnul Dr. Ștefănescu Mihai și află părerea avizată și recomandările sale.

Acest website foloseste Cookies pentru personalizarea experientei tale. Apasa OK pt a continua.