Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors

Fibrilația atrială

Categorii:

Fibrilația atrială este o afecțiune a inimii caracterizată printr-o frecvență cardiacă neregulată și de cele mai multe ori anormal de rapidă, care poate duce la formarea de cheaguri de sânge în inimă.

O frecvență cardiacă normală (pulsul) este de 60-100 bătăi pe minut. În fibrilația atrială frecvența cardiacă poate ajunge la 100-175 bătăi pe minut.

Ce cauzează fibrilația atrială

Care sunt factorii de risc ai fibrilației atriale

Care sunt simptomele fibrilației atriale

Tipuri de fibrilație atrială

Când să te adresezi medicului

Care sunt complicațiile fibrilației atriale

Care este tratamentul fibrilației atriale

Pentru mulți oameni fibrilația atrială poate să nu producă semne și simptome, dar pentru alții poate să producă bătăi rapide și neregulate ale inimii (palpitații), dificultăți de respirație sau slăbiciune.

Episoadele de fibrilație atrială pot veni și dispărea sau pot fi persistente.

Fibrilația atrială este o afecțiune cardiacă gravă care necesită un tratament adecvat pentru a preveni accidentul vascular cerebral și alte complicații.

Ce cauzează fibrilația atrială

Inima este împărțită în patru camere: două camere superioare numite atrii și două camere inferioare numite ventricule. În atriul drept se află un grup de celule numit nodul sinusal.

Nodul sinusal reprezintă simulatorul cardiac natural al inimii, el produce semnalul care pornește fiecare bătaie a inimii.

Într-un ritm cardiac normal, semnalul călătorește de la nodul sinusal prin cele două camere superioare ale inimii (atriul drept și atriul stâng), apoi prin nodul atrioventricular semnalul trece în camerele inferioare ale inimii (ventriculul drept și ventriculul stâng). Mișcarea semnalului face ca inima să se contracte trimițând astfel sânge către inimă și corp.

În fibrilația atrială, semnalele din camerele superioare ale inimii sunt haotice astfel încât acestea tremură. Nodul atrioventricular este apoi bombardat cu semnale care încearcă să treacă prin camerele inferioare ale inimii determinând astfel un ritm rapid și neregulat.

Posibilele cauze ale fibrilației atriale includ:

  • atacul de cord
  • boala arterială coronariană
  • hipertensiunea arterială
  • defectul cardiac congenital
  • probleme ale valvelor cardiace
  • boli pulmonare
  • intervenția chirurgicală pe cord
  • stresul fizic cauzat de intervențiile chirurgicale, pneumonie sau alte afecțiuni
  • apneea de somn
  • probleme cu simulatorul cardiac natural al inimii (sindromul sinusului bolnav)
  • boala tiroidiană (hipertiroidismul)
  • dezechilibre metabolice
  • anumite medicamente
  • consumul de alcool, cofeină
  • fumatul
  • infecțiile virale
  • pericardita.

În cel puțin 10% din cazuri nu există nici o boală cardiacă subiacentă. În alte cazuri, nu poate fi găsită nicio cauză.

Care sunt factorii de risc ai fibrilației atriale

Factorii care pot crește riscul apariției fibrilației atriale includ:

  • vârsta – probabilitatea de a dezvolta afecțiunea crește odată cu înaintarea în vârstă
  • bolile de inimă – boala cardiacă congenitală, boala arterială coronariană, insuficiența cardiacă congestivă infarctul de miocard în antecedente, probleme cu valvele cardiace, precum și intervențiile chirurgicale pe inimă reprezintă un risc crescut pentru fibrilația atrială
  • hipertensiunea arterială – mai ales dacă nu este ținută sub control
  • afecțiuni ale tiroidei – boala tiroidiană poate declanșa tulburări de ritm cardiac, inclusiv fibrilația atrială
  • istoricul familial de boală
  • obezitatea
  • consumul de alcool – consumul excesiv de alcool crește și mai mult riscul de a dezvolta afecțiunea
  • afecțiuni cronice de sănătate – diabetul, bolile cronice de rinichi, bolile pulmonare, sindromul metabolic, apneea de somn.

Care sunt simptomele fibrilației atriale

Unele persoane cu fibrilație atrială nu prezintă nici un simptom.

Semnele și simptomele fibrilației atriale includ:

  • bătăi rapide și neregulate ale inimii (palpitații)
  • dureri în piept
  • oboseală
  • amețeli
  • slăbiciune
  • dificultăți de respirație, chiar și în repaus
  • capacitate redusă la efort.
Afectiuni cardiovasculare

Tipuri de fibrilație atrială

Fibrilația atrială poate fi:

Fibrilație atrială paroxistică (ocazională) 

Este fibrilația atrială încare simptomele apar și dispar, pot dura de la câteva minute la câteva ore. Uneori simptomele apar timp de o săptămână cu episoade care se repetă.

Simptomele pot dispărea de la sine sau cu tratament.

Fibrilația atrială persistentă

În care ritmul cardiac nu revine la normal fără un tratament adecvat. Administrarea de medicamente sau cardioversia pot fi utilizate pentru a restabili și menține un ritm cardiac normal.

Fibrilația atrială persistentă, de lungă durată

În care simptomele sunt continue și durează mai mult de un an.

Fibrilația atrială permanentă

În care ritmul normal al inimii nu poate fi restabilit. Este nevoie de medicamente pentru a controla ritmul cardiac și pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.

Când să te adresezi medicului

Adresează-te medicului dacă prezinți simptome care ar putea indica fibrilația atrială.

Contactează medicul dacă:

  • ai dureri în piept care apar și dispar
  • ai dureri în piept care dispar rapid, dar te îngrijorează
  • observi o schimbare bruscă a bătăilor inimii
  • ritmul cardiac este în mod constant sub 60 bătăi pe minut sau peste 100 bătăi pe minut, în special dacă prezinți și alte semne de fibrilație atrială cum ar fi dificultățile de respirație sau amețelile.

Apelează la ajutor medical de urgență dacă prezinți o durere în piept care a apărut brusc și iradiază pe brațe, spate, gât sau maxilar, te apasă, te face să-ți simți pieptul ca într-o menghină, durează mai mult de 15 minute și este însoțită de dificultăți de respirație, transpirații și stare de rău. Aceste semne pot indica un atac de cord.

Accesează lista medicilor cardiologi și programează-te acum. Află rapid răspunsuri la întrebări care te neliniștesc.

Prețul unei consultații cardiologice online pornește de la 120 lei și poate fi efectuată de la distanță prin GetvigHealth.

Care sunt complicațiile fibrilației atriale

Formarea cheagurilor de sânge este o complicație gravă a fibrilației atriale. Acestea pot conduce la accident vascular cerebral.

Anticoagulantele sunt prescrise persoanelor cu fibrilație atrială pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge și implicit accidentul vascular cerebral.

Alte complicații ale fibrilației atriale sunt cardiomiopatia și insuficiența cardiacă.

Care este tratamentul fibrilației atriale

Tratamentul fibrilației atriale depinde de cât de veche este afecțiunea, de simptomatologie, precum și de cauză care a condus la apariția acesteia.

Scopul tratamentului îl reprezintă:

  • resetarea ritmului cardiac
  • controlul ritmului cardiac
  • prevenirea formării cheagurilor de sânge.

Opțiunile de tratament includ:

Medicamente

Medicul poate prescrie medicamente pentru restabilirea ritmului cardiac normal și medicamente pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge.

Medicamentele folosite în tratarea fibrilației atriale cuprind:

  • beta-blocante – ajută la normalizarea ritmului cardiac
  • blocante ale canalelor de calciu – nu sunt recomandate persoanelor care prezintă și insuficiență cardiacă sau hipotensiune arterială
  • dioxina – poate controla ritmul cardiac în repaus dar nu și în timpul activităților
  • medicamente anti-aritmice – mențin un ritm cardiac normal; sunt folosite cu prudență din cauza efectelor adverse
  • anticoagulantele – se folosesc pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge; exemplele de diluanți de sânge cuprind: warfarina, apixaban, dabigatran, edoxaban și rivaroxaban.

Terapia de cardioversie

Cardioversia este procedura prin care se încearcă resetarea ritmului inimii (ritmul sinusal).

Cardioversia se poate realiza în două moduri:

  • cardioversia electrică – resetarea ritmului cardiac se face prin trimiterea de șocuri electrice către inimă prin palete sau plasturi (electrozi) plasați pe piept
  • cardioversia medicamentoasă – resetarea ritmului cardiac se realizează cu ajutorul medicamentelor.

Intervenția chirurgicală sau cateter

Dacă medicamentele sau te proceduri nu reușesc să amelioreze fibrilația atrială, medicul poate recomanda ablația cardiacă. Uneori această procedură poate fi prima opțiune de tratament pentru unii pacienți.

Ablația cardiacă folosește frigul (crioablația) sau căldura (energie de radiofrecvență) pentru a crea cicatrici în inimă care să blocheze semnalele electrice anormale și să restabilească bătăile normale ale inimii.

Procedura se realizează prin introducerea unui cateter printr-un vas de sânge până la inimă. Cateter are în vârf senzori care aplica energia rece sau caldă.

Mai rar, ablația cardiacă este efectuată cu ajutorul unui bisturiu în timpul intervenției chirurgicale pe cord deschis.

Fibrilația atrială poate reveni după ablația cardiacă. În acest caz se poate recomanda o altă ablație cardiacă sau un alt tratament cardiac.

După procedura de ablație cardiacă poate fi necesară administrarea medicamentelor anticoagulante pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge, pentru tot restul vieții.

Închiderea apendicelui atrial stâng

Atunci când o persoană cu fibrilație atrială nu poate lua medicamente pentru subțierea sângelui, medicul poate recomanda o procedură de cateter pentru a sigila o mică anexă în atriul stâng al inimii, acolo unde se formează majoritatea cheagurilor de sânge.

Procedura poartă numele de închiderea apendicelui atrial stâng.

Această procedură poate fi o opțiune de tratament pentru persoanele care au suferit deja o intervenție chirurgicală pe inimă.

Stil de viață

Îți poți proteja inima și prin alegerile pe care le faci în viața de zi cu zi. Astfel:

  • adoptă o dietă alimentară echilibrată și sănătoasă care să includă alimente pentru inimă
  • renunță la fumat
  • renunță la alcool
  • practică exercițiile fizice regulat; discută cu medicul tău despre ce tip de activitate este potrivit pentru tine
  • menține o greutate corporală sănătoasă
  • atenție la medicamentele eliberate fără prescripție medicală, acestea pot conține substanțe care pot accelera ritmul cardiac
  • redu, pe cât posibil, stresul
  • emoțiile puternice precum furia, frică, anxietatea pot crește ritmul cardiac. 

Fibrilația atrială este o afecțiune care, câteodată poate dispărea de la sine, dar de cele mai multe ori, este o problemă pe termen lung.

Fibrilația atrială poate fi ținută sub control cu ajutorul tratamentului medicamentos sau a procedurilor terapeutice.

În lipsa tratamentului fibrilația atrială poate conduce la complicații grave precum accidentul vascular cerebral, complicație care poate pune viața în pericol.

Bănuiești că suferi de fibrilație atrială ? Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află opinia avizată și recomandările medicului cardiolog.

Consultațiile online la această specialitate încep de la 120 lei și pot fi efectuate din confortul casei tale, evitând timpul pierdut în trafic și cheltuielile suplimentare.

Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.nhs.uk, www.webmd.com, www.my.clevelandclinic.org

Articol revizuit în data de 07.02.2022 de către:
Medic Specialist Cardiologie și Medicină Internă

Acest website foloseste Cookies pentru personalizarea experientei tale. Apasa OK pt a continua.