Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors

Enterocolita – cauze, simptome și metode de tratament.

Categorii:

Enterocolita este o inflamație a tractului digestiv ca urmare a unei infecții cu bacterii, virusuri sau paraziți. Afecțiunea afectează în mod specific mucoasa interioară atât a intestinului subțire, cât și a colonului, provocând mai multe simptome.

Cuvântul „Enterită” se referă în mod specific la o inflamație a intestinului subțire, iar cuvântul „colită” se referă în mod specific la inflamația intestinului gros. Apare atât la adulți, cât și la copii, dar sugarii și bebelușii prematuri sunt mai frecvent afectați.

Ce este enterocolita

Care sunt cauzele enterocolitei

Tipuri de enterocolită

Care sunt simptomele enterocolitei

Diagnosticul de enterocolită

Care este tratamentul enterocolitei

Cum poți preveni enterocolita

Ce este enterocolita

Enterocolita mai este denumită “boala mâinilor murdare” este mai frecventă în sezonul estival și se poate transmite de la o persoană la alta. Se manifestă prin diaree, stare de vomă, crampe abdominale, febră, dureri musculare și stare generală de rău.

Din cauza episoadelor de vomă și de diaree se poate ajunge la deshidratare, ceea ce poate pune viața în pericol.

Care sunt cauzele enterocolitei

Enterocolita apare în urma preparării termice necorespunzătoare a alimentelor sau a consumului de apă contaminată, alimente păstrate în condiții improprii, contaminate, mâini murdare.

 Agenții etiologici ai enterocolitei includ:

  • bacterii – Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Campylobacter;
  • virusuri – enterovirusuri, rotavirusuri, virusul Norwalk, adenovirusuri;
  • ciuperci – candida, în special la pacienții imunodeprimați sau care au primit anterior tratamente prelungite cu antibiotice;
  • paraziți – Giardia lamblia, Balantidium coli, Blastocystis homnis, Cryptosporidium, Entamoeba histolytica.

Contaminarea se face pe cale orală, prin contactul cu o persoane care poartă boala sau vectori de transmitere ca muștele, gândacii, rozătoarele care pot împrăștia microorganismele pe distanțe mai mari.

Tipuri de enterocolită

Enterocolita poate fi acuta sau cronica și se poate clasifica astfel:

Enterita 

Afectează intestinul subțire. Poate fi provocată de:

  • o infecție
  • radioterapia
  • medicamente
  • droguri
  • circulație sanguină deficitară
  • alte boli inflamatorii asociate

Simptomele includ:

  • diaree
  • greață
  • vărsături
  • pierderea apetitului
  • crampe si dureri abdominale
  • durere, sângerare sau scurgeri asemănătoare mucusului în zona rectului
  • febră. 

Colita 

Colita este o inflamație a colonului – intestinul gros.

Poate fi provocată de o reacție exagerată a sistemului imunitar la bacteriile sau substanțele din tractul digestiv și poate lua mai multe forme

  • colita ulcerativă
  • colita pseudomembranoasă
  • colita ischemică
  • colita microscopică
  • colita alergică – apare la copii, de obicei în primele luni după naștere; simptomele acestui tip de colită includ: reflux, regurgitare, stare de agitație, chiar și urme de sânge în scaunul bebelușului; în astfel de situații, medicul recomandă adesea mamei o dietă de eliminare treptată a anumitor alimente asociate cu colita alergică – laptele de vacă, ouăle, grâul; daca simptomele dispar, atunci probabil unul dintre alimentele eliminate a reprezentat cauza.

Simptomele colitei pot include: 

  • durerile abdominale sau crampe
  • distensie abdominală
  • pierdere bruscă în greutate
  • diaree cu sau fără sânge
  • sânge în scaun
  • nevoia urgentă de a defeca
  • frisoane
  • febra
  • vărsături.

Enterocolita necrozantă

Enterocolita necrozantă apare atunci când inflamația este însoțită de moartea țesuturilor mucoasei intestinale. Afecțiunea este mai frecventă la nou-născuții prematuri sau sugarii care se îmbolnăvesc.

Medicii nu înțeleg încă cauza enterocolitei necrozante. Unii sugerează că bebelușii prematuri au un sistem imunitar nedezvoltat și sunt mai predispuși la atacuri bacteriene. Excesul de bacterii din intestine par să înrăutățească problema. Alți factori de risc: tulburări autoimune; calatorii; contaminare de la alte persoane; expunerea la apă contaminată; reacții alergice la anumite produse alimentare; administrarea de suplimente.

Alte teorii sugerează că o pierdere a fluxului sanguin sau a oxigenului către intestine provoacă inflamația inițială pe care apoi infecția bacteriană o agravează.

Simptomele enterocolitei necrozante includ:

  • burtica umflată și roșie,
  • copilul nu se hrănește foarte bine, 
  • constipație,
  • diaree,
  • voma de culoare verde (de la bilă),
  • ritm cardiac lent,
  • hipotensiune.

În cazurile mai severe se poate ajunge la lichid în cavitatea abdominală sau chiar la peritonită. Enterocolita necrozantă poate produce, de asemenea, simptome de infecție bacteriană, cum ar fi:

  • febră
  • respirație întreruptă
  • oboseală extremă

Enterocolita necrozantă poate fi fatală fără tratament.

Enterocolita toxică

Nu se întâlnește frecvent la copii, este cauzată de droguri, medicamente, elemente toxice, produse alimentare.

Enterocolita mecanică

Este rezultatul unor traumatisme sau leziuni ale mucoasei intestinale.

Enterocolita asociată cu antibiotice

După un tratament cu antibiotice, multe dintre bacteriile bune din intestine sunt distruse, ceea ce favorizează apariția altor bacterii care eliberează toxine în organism. Acestea cauzează inflamația intestinelor, provocând manifestările afecțiunii.

Enterocolita pseudomembranoasă

Afectează mucoasa intestinului, adică căptușeala care îl acoperă – de regulă este cauzată de o infecție generată de antibiotice în urma unui tratament cu antibiotice, asta înseamnă că persoanele care au enterocolită pseudomembranoasă au și enterocolită asociată cu antibiotice. Manifestările acestei forme de enterocolită sunt diareea apoasă cu un miros deosebit de urât, febră, crampe foarte dureroase.

Enterocolita hemoragică

Este un alt tip de inflamație care apare din cauza unei infecții bacteriene. Anumite tulpini ale bacteriei Escheria coli (E. coli) infectează intestinele, producând o citotoxină care provoacă probleme în organism.

Enterocolita hemoragică duce de obicei la crampe severe și la diaree apoasă și sângeroasă. Unii oameni pot avea și febră. Poate prezenta un risc sever dacă o persoană nu primește tratament. Dacă bacteriile intră în sânge, infecția se poate răspândi și deteriora alte organe.

În cazurile severe, oamenii pot dezvolta o boală numită sindrom hemolitic-uremic. Această boală îi expune riscului pentru alte afecțiuni, cum ar fi insuficiența renală, afectarea nervilor și accidentul vascular cerebral.

Care sunt simptomele enterocolitei

Simptomele enterocolitei pot varia, în funcție de persoană, de vârstă și de tipul de enterocolită.

Enterocolita afectează partea inferioară a sistemului digestiv, cele mai comune simptome includ:

  • febră
  • frisoane
  • balonare
  • stare de greață
  • vărsături
  • crampe și dureri musculare
  • lipsa apetitului
  • deshidratare acută
  • gură uscată
  • diaree
  • oboseală
  • stare generală de rău

Unele persoane cu anumite tipuri de enterocolită pot prezenta simptome suplimentare, cum ar fi sângerare rectală.

La sugari, bătrâni sau la persoane care suferă de afecțiuni cronice, dezechilibrele hidro-electrolitice pot fi foarte severe. În plus, netratată, enterocolita poate fi fatală pentru că organismul se deshidratează masiv și asta îi perturbă toate procesele vitale.

Diagnosticul de enterocolită

Pentru a confirma diagnosticul de enterocolită, pot fi utilizate următoarele examinări sau teste:

  • Examen fizic – medicul examinează abdomenul pentru a verifica balonarea, durerea și sensibilitatea.
  • Proba de scaun, sau/și de vomă – pentru a determina tipul de infecție
  • Analize de sânge
  • Ecografie abdominală
  • Teste imagistice – CT, RMN
  • Colonoscopia
  • Rectosigmoidoscopia

Care este tratamentul enterocolitei

Opțiunile de tratament pot varia în funcție de forma clinică și vârstă și depind în mare măsură de tipul de enterocolită și de cât de mult a progresat.

Rehidratarea este esențială și, de cele mai multe ori, se poate face pe cale orală, iar în cazurile severe, se efectuează intravenos.

Dieta cu lichide (apă, ceai neîndulcit, supă de zarzavat limpede, zeamă de orez, supă de morcovi) este ideală, pentru că oferă electroliți care pot fi absorbiți la nivelul stomacului, rehidratează și nu solicită intestinul.

Pentru calmarea durerilor și a crampelor musculare sunt indicate medicamentele antispastice, pentru scăderea febrei sunt folosite antipireticele. Acestea trebuie luate numai la recomandarea medicului specialist.

Vărsăturile pot fi combătute cu medicamente de tipul Emetiral, Torecan, Metoclopramid, dar numai la indicația medicului și în dozaj corespunzător. De cele mai multe ori, cu un regim alimentar adecvat, enterocolitele se vindecă în câteva zile.

Tratamentele nu includ medicamente antidiareice, deoarece acestea pot agrava boala și nu ameliorează semnificativ simptomele.

Medicii prescriu rareori antibiotice persoanelor cu enterocolită, deoarece acestea pot favoriza infecția și pot duce la complicații suplimentare. Acest lucru este valabil mai ales la cei cu enterocolită hemoragică și asociată cu antibiotice.

Cu toate acestea, un medic poate prescrie antibiotice pentru a preveni sepsisul care pune viața în pericol.

Unele cazuri de enterocolită necesită intervenții chirurgicale de urgență care include fie laparotomie, fie plasarea unui dren peritoneal percutan. În tehnica de drenaj peritoneal se folosește un cateter peritoneal permanent pentru a elimina fluidele abdominale și a reduce simptomele. În laparotomie se face o incizie chirurgicală în cavitatea abdominală. Prin laparoscopie, cavitatea abdominală poate fi examinată îndeaproape și se poate face un tratament adecvat. Aceste cazuri răspund greu la tratamentul conservator și ar putea fi mai predispuse la hemoragie sau sepsis.

Intervenția chirurgicală implică de obicei drenarea zonelor infectate și îndepărtarea părților infectate ale intestinelor.

Cum poți preveni enterocolita

Următoarele măsuri sunt utile în prevenirea enterocolitei:

  • igienă personală adecvată
  • spală-ți întotdeauna mâinile după ce ai folosit toaleta și înainte de a consuma sau a pregăti alimente sau băuturi
  • la copii schimbă din când în când scutecele și aruncă-le în mod corespunzător
  • bea o cantitate mare de lichide
  • bea întotdeauna apă filtrată sau purificată și evită să bei apă din pâraie și fântâni exterioare
  • utilizați ustensile curate pentru a mânca sau a manipula alimente
  • folosiți produse din carne de pasăre de bună calitate
  • prepară bine alimentele
  • depozitează alimentele corespunzător
  • evită să ei masa în localuri dubioase.

Dacă te confrunți cu unul sau mai multe simptome ale enterocolitei este bine să ceri sfatul medicului specialist.

Programează o consultație online prin Getvig.Health și află părerea avizată a medicului gastroenterolog.

Prețul unei consultații online în gastroenterologie pornește de la 125 lei și o poți efectuă de oriunde, chiar și din trafic sau din vacanță.

Accesează lista medicilor gastroenterologi și programează-te acum.

Surse de informare: medicalnewstoday.com, webmd.comhopkinsmedicine.org, 
GHERASIM L., Medicină Internă – Bolile digestive, hepatice şi pancreatice, Vol. 3, Editura Medicală, Bucureşti,
Compendiu de gastroenterologie – Victor Botnaru.

Acest website foloseste Cookies pentru personalizarea experientei tale. Apasa OK pt a continua.