Vulvita – inflamația organelor genitale externe feminine (vulva). Vulvita în sine este extrem de rară ca o boală independentă, deoarece nu există bariere anatomice între vulvă și vagin care să împiedice răspândirea microorganismelor care provoacă inflamația. Împărțirea tractului genital în secțiuni este convenabilă pentru medici în ceea ce privește anatomia și localizarea. Dar pentru un agent infecțios, doar himenul poate servi drept obstacol, dar numai până la un anumit punct. Dacă o fată care suferă de vulvită nu ia măsuri igienice și terapeutice la timp, infecția se va răspândi inevitabil mai mult. Cel mai adesea, o combinație de vulvită și vaginită (inflamația vaginului) este caracteristică. În acest caz, se pune un diagnostic de vulvovaginită.
Vulvita izolată sau primară apare la fetele de 3-8 ani.
Ce este vulvita
Vulvita este o inflamație a vulvei sau a organelor genitale, însoțită de o scurgere abundentă și persistentă. Vulva include pliurile moi ale pielii care înconjoară vaginul, inclusiv labiile mari, labiile mici și clitorisul. Vulva se poate inflama din cauza unei infecții, a unei reacții alergice sau a unei leziuni care irită pielea.
Cauzele vulvitei
Alergiile sau sensibilitățile la anumite produse, articole sau obiceiuri provoacă de obicei vulvita. Oricare dintre următoarele poate fi cauza:
Anumite produse de igienă, inclusiv:
- hârtie igienică colorată sau parfumată
- spray-uri sau dușuri vaginale
- șampoane și balsamuri de păr
- detergenți de rufe
- creme și medicamente topice
Reacție alergică la:
- spumant de baie sau săpun folosit pe organele genitale
- spermicide
- șervețele dezinfectante
Iritație cauzată de:
- dușuri
- infecție bacteriană, fungică sau virală
- apă clorurată în piscine sau căzi cu hidromasaj
- lenjerie sintetică sau chiloți din nailon
- costum de baie ud purtat mult timp
- plimbări cu bicicleta sau călărie
- incontinență urinară
- igiena intimă precară
- unele medicamente, cum ar fi suplimente hormonale și medicamentele anti-anxietate, pot provoca uscăciune vaginală, crescând riscul de vulvită.
Alți factori, cum ar fi:
Femeile aflate la postmenopauză pot fi deosebit de susceptibile la vulvită. Pe măsură ce nivelul de estrogen scade, țesuturile vulvare devin mai subțiri, mai uscate și mai puțin elastice. Acest lucru face femeile mai vulnerabile la iritații și infecții.
Vulvita este contagioasă?
Vulvita nu este contagioasă, dar unele dintre cauzele ei sunt. De exemplu, multe bacterii care pot provoca infecții vaginale sunt foarte contagioase. Vulvita care rezultă dintr-o alergie sau iritație a pielii nu este contagioasă.
Simptomele vulvitei
Simptomele vulvitei se pot manifesta în moduri diferite. Unele dintre cele mai comune sunt:
- mâncărime, roșeață, arsură și umflare
- durere și pete îngroșate sau albe
- scurgeri vaginale
- durere în timpul actului sexual, urinării și contactului cu îmbrăcămintea
- un miros puternic neplăcut
- slăbiciune generală și febră, dacă boala este avansată.
Următoarele simptome pot afecta pielea vulvei:
- vezicule clare pline de lichid
- un aspect solzos
- mâncărime severă și prelungită
- senzație de arsură
- mici fisuri
Curățarea excesivă a zonei afectate poate agrava simptomele. Cel mai bine este să te speli o dată pe zi și numai cu apă caldă.
Simptomele vulvitei pot sugera alte tulburări sau boli, inclusiv alergii, infecții și leziuni traumatice.
Diagnosticul vulvitei
Pe lângă un istoric medical complet și un examen fizic și pelvian, alte teste pot include:
- Analize de sânge
- Teste de urină
- Teste pentru boli cu transmitere sexuală (BTS)
- Test Papanicolau. Acest test implică examinarea microscopică a celulelor colectate din colul uterin. Este folosit pentru a detecta modificări care pot fi cancer sau pot duce la cancer. De asemenea, prezintă alte afecțiuni, cum ar fi infecția sau inflamația.
- Cultură din secreții vaginale pentru microfloră și sensibilitate la medicamentele antibiotice.
Metode suplimentare de diagnostic:
- Vaginoscopie
- Ecografia organelor pelvine.
- Vulvoscopia. Utilizarea unui microscop cu o mărire mare face posibilă identificarea celulelor atipice (alterate), pentru a clarifica modificările stratului epitelial, a căror interpretare este dificilă în timpul examinării vizuale.
- Biopsia vulvei cu examinare morfologică ulterioară în caz de suspiciune de proces malign (cancer vulvar).
- Examenul histologic arată starea epidermei.
Accesează lista medicilor ginecologi și programează o consultație online acum pentru a afla părerea avizată și recomandările unui specialist. Consultațiile online la această specialitate încep de la 50 lei și pot fi efectuate de oriunde ai fi.
Tratamentul vulvitei
Tratamentul specific pentru vulvita depinde de vârstă, starea generală de sănătate și istoricul medical; cauza bolii, tipul si severitatea simptomelor; toleranta pacientei la anumite medicamente, proceduri sau terapii.
Tratamentul vulvitei presupune o abordare integrată și utilizarea terapiei sistemice și locale. Este important să excluzi factorii iritanți și cauzele inflamației.
Preparatele sunt selectate în funcție de rezultatele testelor: antibacterian; antifungic; antivirale, imunomodulatoare etc.
Vulvita specifică (gonoree, chlamydia etc.) necesită tratament cu medicamente antibacteriene, inclusiv tratamentul obligatoriu al partenerului sexual.
Terapia locală îți permite să elimini rapid simptomele dureroase și să crești eficacitatea tratamentului și să grăbești recuperarea.
Tabletele vaginale și supozitoarele sunt utilizate pe scară largă. Chiar dacă doar vulva este inflamată, iar mucoasa vaginală nu este afectată, utilizarea supozitoarelor va preveni reapariția bolii.
Dacă vulvita este una dintre manifestările unei reacții alergice, sunt necesare antihistaminice.
Dacă vulvita este asociată cu diabetul, trebuie mai întâi să reglezi nivelul zahărului din sânge. Cert este că, în cazul diabetului necompensat, tratamentul vulvitei nu dă rezultate.
Vulvita atrofică în timpul menopauzei este asociată cu o lipsă de estrogen, ceea ce duce la uscarea și iritația pielii și a mucoaselor. Pentru tratamentul vulvitei atrofice se folosesc estrogeni locali și terapia de substituție hormonală sistemică.
Nu încerca autodiagnosticarea vulvitei. Mulți oameni cumpără produse anti-mâncărime fără prescripție medicală pentru a-și ușura simptomele, dar aceasta este o greșeală. Folosirea unui tratament greșit pentru ceea ce îți cauzează vulvita poate agrava simptomele și poate face ca mâncărimea și iritația să dureze mai mult.
Complicațiile vulvitei
Vulvita nu este o boală fatală, dar neglijarea afecțiunii, tratamentul necorespunzător și inadecvat, tranziția vulvitei acute la cronice poate provoca o varietate de complicații.
Vulvita, observată la fete înainte de pubertate, este cel mai adesea complicată de apariția așa-numitei sinechii, sau aderențe. Sinechia este un proces de lipire între două labii mici și este posibilă și fuziunea labiilor mari cu cele mici.
Dacă aderențele nu sunt detectate la timp sau vulvita nu este observată la un sugar sau un copil înainte de pubertate, aceasta poate cauza o încălcare a funcției fertile a viitoarei mame, până la infertilitate.
În absența tratamentului sau a terapiei selectate necorespunzător, se poate dezvolta vulvita purulentă, o creștere a dimensiunii organelor genitale externe și apariția focarelor purulente (cu progresie severă).
De asemenea, dacă femeile au tulburări sau boli endocrine, vulvita se poate complica cu uretrita, cistita acută și cronică, endometrită și cervicita. Tratamentul necorespunzător al acestor boli poate crea un cerc „vicios”, atunci când infecția din organele genitale externe duce la inflamarea, de exemplu, a vezicii urinare (cistita), iar cistita, la rândul ei, provoacă reinfecția vulvei.
Prevenirea vulvitei
Baza pentru prevenirea vulvitei este respectarea regulilor de igienă intimă, începând de la o vârstă foarte fragedă:
- spălarea zilnică a organelor genitale externe cu produse de igiena intima blânde, fără parfum, fără alcool sau coloranți
- uscarea organelor genitale după baie cu un prosop personal
- folosește lenjerie intimă din bumbac, care lasă pielea să respire
- schimbă lenjeria intimă cât mai des
- schimbă absorbantele și tampoanele cât mai des
- pentru igiena intimă alege produse cu un pH optim
- folosește un detergent fără parfum, hipoalergenic și evită folosirea de balsam de rufe pentru lenjeria intimă
- evitată spumantele de baie și uleiurile parfumate aplicate în zona intimă
- evită pantalonii foarte strâmți
- când vizitezi instituțiile medicale și saloanele de înfrumusețare, utilizează numai instrumente de unică folosință sterilizate
- examinează și tratează și partenerul sexual
- folosește contracepție de barieră.
În plus, este necesar să se trateze bolile comune și focarele de infecție cronică în timp util, să se întărească sistemul imunitar și să se abțină de la actul sexual ocazional.
Concluzii
Vulvita este destul de comună și, de obicei, nu este gravă în majoritatea cazurilor. Simptomele, cum ar fi mâncărimea și iritația, pot fi de obicei ameliorate rapid.
Pe de altă parte, vulvita poate indica uneori alte afecțiuni subiacente, dintre care unele pot fi grave dacă nu sunt tratate. Prin urmare, este important să aveți un diagnostic complet și concludent de către un medic, imediat ce simptomele încep să apară.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află părerea avizată și recomandările medicului ginecolog.
Medicii și terapeuții din platforma Getvig.Health sunt medici cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță și confidențialitate.
Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.
Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.
Surse de informare:
https://www.medicalnewstoday.com , https://www.hopkinsmedicine.org/ https://www.webmd.com/