Oxidul de etilenă este o substanță chimică foarte toxică, cancerigenă și mutagenă pentru organismul uman.
Uniunea Europeană a interzis folosirea oxidului de etilenă în alimente. În anul 1991 a fost interzisă folosirea acestuia ca pesticid, iar în anul 2011 a fost interzisă prezența acestuia în alimente și furaje.
Conform ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) “ori de câte ori există o suspiciune sau evidență că anumite produse alimentare ar conține oxid de etilenă într-unul din ingredientele sale, respectarea principiului precauției este necesară, deoarece în absența oricăror valori de referință toxicologice, nu se poate stabili un nivel sigur de expunere a consumatorului”.
Care sunt utilizările oxidului de etilenă
Cum poți fi expus la oxidul de etilenă
Care sunt urmările expunerii la oxidul de etilenă
Care sunt reglementările europene cu privire la oxidul de etilenă din alimente
Ce se întâmplă în Europa cu privire la oxidul de etilenă din alimente
Cum verifici ce alimente contaminate cu oxid de etilenă există pe piața din România
Ce este oxidul de etilenă
Este o substanță chimică, sub formă de gaz incolor, inflamabil, cu miros dulceag, la temperatura camerei.
Oxidul de etilenă este un dezinfectant gazos, folosit pentru sterilizarea echipamentelor și instrumentelor medicale și pentru a reduce riscul apariției salmonelei în alimente.
Această substanță chimică, este considerată extrem de iritantă și mutagenă, ce poate crește riscul de avort spontan, anomalii genetice și apariția cancerului la om, influențând tot timpul ciclul reproductiv al animalelor.
Care sunt utilizările oxidului de etilenă
Este utilizat în multe industrii. Este folosit în special pentru a produce etilenglicolul, substanță chimică utilizată în antigel și poliesteri. Unele studii au identificat prezența acestei substanțe în lichidele țigărilor electronice.
Oxidul de etilenă este folosit pe scară largă pentru sterilizarea echipamentelor și dispozitivelor medicale, dar și la fabricarea unor produse de îngrijire a sănătății.
Utilizările oxidului de etilenă includ:
- antigel
- adezivi
- insecticide
- produse chimice folosite la crearea țesăturilor
- detergenți
- produse cosmetice
- curățătorii industriale
- medicamente
- rășină din plastic de polietilen tereftalat (PET) utilizată la fabricarea recipientelor pentru băuturi și a ambalajelor
- șampoane
- sterilizarea dispozitivelor medicale care sunt prea sensibile pentru a putea fi sterilizate la temperaturi înalte (de exemplu implanturile de genunchi, electronice și dispozitive care conțin plastic, etc.)
- sterilizarea condimentelor.
Oxidul de etilenă poate distruge majoritatea virusurilor, bacteriilor, sporilor bacteriilor și ciupercilor.
Astfel, mulți producători folosesc această substanță pentru a dezinfecta cerealele și condimentele; dar și dispozitivele și consumabilele medicale (catetere, seringi, implanturi pentru genunchi, etc.).
Cum poți fi expus la oxidul de etilenă
Categoriile de persoane care prezintă riscul de a fi expuse includ:
- persoanele care lucrează în fabricile unde se produce oxidul de etilenă
- persoanele care lucrează în fabricile care folosesc oxidul de etilenă pentru producerea de solvenți, antigel, materiale textile, adezivi, detergenți, spumă poliuretanică
- muncitorii din agricultură care folosesc oxidul de etilenă ca insecticid
- personalul medical care folosește oxidul de etilenă pentru sterilizarea echipamentelor și a consumabilelor medicale.
Contaminarea se poate realiza prin expunerea la locul de muncă, prin inhalarea din aerul contaminat sau prin ingestia acestuia.
Deoarece oxidul de etilenă este extrem de toxic, echipamentele folosite la prelucrarea acestuia sunt sisteme etanșe și automatizate, fapt care scade semnificativ riscul expunerii profesionale. Cu toate acestea, muncitorii din fabricile unde se produce sau este folosit oxidul de etilenă; precum și locuitorii din preajma acestora, pot fi expuși prin emisii industriale necontrolate.
Oamenii, în general, pot fi expuși la oxidul de etilenă prin utilizarea produselor care au fost sterilizate cu acesta; cum ar fi dispozitivele și echipamentele medicale, produsele cosmetice, alimentele, etc.
Uniunea Europeană a interzis folosirea oxidului de etilenă ca pesticid sau pentru dezinfectarea alimentelor.
Care sunt urmările expunerii la oxidul de etilenă
Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a clasificat oxidul de etilenă ca fiind mutagen (produce modificări genetice); cancerigen (poate cauza cancer) și toxic pentru funcția de reproducere.
Cei mai mulți oameni nu prezintă efecte secundare ale oxidului de etilenă, deoarece nu sunt expuși la cantități mari de substanță zilnic.
Potențialele surse de expunere la oxidul de etilenă includ emisiile industriale necontrolate, aerul contaminat, fumul de tutun și expunerea la locul de muncă.
Expunerea la oxid de etilenă poate provoca:
- dureri de cap
- greață
- vărsături
- diaree
- oboseală
- somnolență
- epuizare
- iritații la nivelul ochilor, gâtului, nasului, pielii și plămânilor
- arsuri ale pielii și ochilor
- efecte asupra reproducerii
- cancer
- respirație dificilă
- avort spontan
- tulburări de memorie
- convulsii.
Oxidul de etilenă distruge ADN-ul, motiv pentru care poate crește riscul anumitor tipuri de cancer.
Cercetările arată că expunerea pentru perioade lungi de timp poate conduce la apariția cancerului celulelor albe din sânge, inclusiv limfomul non-Hodgkin, mielomul și leucemia limfocitară. De asemenea, expunerea la oxidul de etilenă crește riscul de cancer de stomac și cancer de sân la femei.
Consumul unor alimente care conțin cantități mici de oxid de etilenă, nu prezintă un risc pentru sănătate. Riscul apare atunci când alimentele contaminate sunt consumate pentru o perioadă mai mare de timp. Din acest motiv expunerea la această substanță toxică trebuie redusă la minimum.
Care sunt reglementările europene cu privire la oxidul de etilenă
Regulamentul (CE) 396/2005 privind nivelurile maxime de reziduuri de pesticide în sau pe alimente; reglementează prezența oxidului de etilenă în alimente. Acest regulament definește oxidul de etilenă ca fiind suma oxidului de etilenă și a 2-clor-etanolului, care este un produs înrudit, exprimată ca oxid de etilenă.
În Uniunea Europeană, utilizarea oxidului de etilenă în pesticide este interzisă, astfel, această legislație stabilește o limită maximă pentru reziduurile sale (LMR) la limita de cuantificare (LOQ) asta însemnând că oxidul de etilenă nu trebuie detectat în alimente.
Conform Regulamentului (UE) 231/2013, care stabilește specificațiile pentru aditivii alimentari; oxidul de etilenă nu este permis să fie utilizat în scopuri de sterilizare în aditivii alimentari. În cadrul acestei legislații au fost stabilite limitele pentru reziduurile de oxid de etilenă pentru câțiva aditivi alimentari la care este folosit, dar acestea nu se aplică gumei de roșcove (E410).
Guma de roșcove
Guma de curraba sau E410, este un aditiv alimentar, folosit în principal ca agent de îngroșare sau stabilizator; aprobat a fi utilizat în Uniunea Europeană în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, privind aditivii alimentari. Astfel acest aditiv alimentar este autorizat a fi folosit într-o serie de produse alimentare; inclusiv produse de cofetărie, înghețată, cereale pentru micul dejun, patiserie, formule de lapte praf, produse lactate fermentate și brânză, produse din carne, etc. Totuși, acest lucru nu înseamnă că aditivul alimentar E410 este folosit efectiv în fabricarea tuturor acestor produse alimentare.
Deoarece nu poate fi definit un nivel sigur de expunere a consumatorului la oxidul de etilenă din aditivul E410 și orice expunere reprezintă un risc potențial; produsele alimentare care conțin gumă de roșcove sau E410, contaminată cu oxid de etilenă trebuie retrase de pe piață și rechemate de la consumatorii care deja le-au cumpărat.
Aceste produse, sub nicio formă, nu ar trebui repuse pe piață, inclusiv ca hrană pentru animale.
Este necesară verificarea documentată a eliminării, distrugerii sau returnării către furnizori a tuturor produselor contaminate.
Ce se întâmplă în Europa cu privire la oxidul de etilenă din alimente
Oxidul de etilenă este un dezinfectant foarte toxic, cancerigen și mutagen, care, cu toate că este interzis în Uniunea Europeană, circulă la nivelul Uniunii din cauză că a fost folosit pentru tratarea anumitor produse alimentare înainte de a fi exportate din țări non-UE.
Pentru prima dată, în septembrie 2020; Belgia a raportat prin intermediul Sistemului European de Alertă Rapidă pentru Alimente și Furaje (RASFF – Rapid Alert System for Food and Feed); prezența oxidului de etilenă în produse alimentare provenite din India și care conțineau semințe de susan.
RASFF, care reprezintă sistemul pentru raportarea problemelor de siguranță alimentară la nivelul Uniunii Europene, a avut trei reuniuni de criză (octombrie și noiembrie 2020, respectiv februarie 2021); în urma cărora s-a hotărât retragerea de pe piață și de la consumatori a produselor alimentare cu susan; precum: fursecuri, pâine cu semințe, batoane de cereale, amestecuri de semințe, ulei de susan, produse de patiserie, humus, tahini.
Țări din Uniunea Europeană precum Franța, Spania, Irlanda, Belgia și altele, au testat și identificat prezența oxidului în multe alte produse alimentare (cafea, coriandru, pulbere de ceapă, piper, grâu dur, turmeric, amarant, spirulina, etc.). Originea acestor produse alimentare nu s-a limitat la India ci s-a constatat prezența oxidului de etilenă și în produse alimentare provenite din alte țări, precum Turcia, Etiopia, Republica Dominicană, Uganda sau Regatul Unit. Doar Franța a raportat prezența acestei substanțe chimice în peste 7000 de produse, în toamna anului 2020.
Țările din afara Uniunii Europene
Au propria legislație cu privire la utilizarea oxidului de etilenă, legislație care nu este neapărat în concordanță cu cea europeană. Astfel, controalele întreprinse la granițele Uniunii, precum și sistemele de autocontrol ale industriilor alimentare, trebuie să garanteze că produsele alimentare de pe teritoriul Uniunii Europene nu conțin reziduuri de oxid de etilenă care să depășească limita maximă stabilită de legislația în vigoare.
Conform foodwatch, multe țări europene au încercat să minimizeze riscurile pentru sănătate ale oxidului de etilenă; care este o substanță mutagenă, cancerigenă și toxică și reprezintă un risc clar pentru sănătate, chiar și la niveluri foarte scăzute de expunere.
Reglementările europene există pentru a proteja cetățenii, dar, din păcate, nu de puține ori sunt nepotrivit implementate de statele membre.
Cum verifici ce alimente contaminate cu oxid de etilenă există pe piața din România
Pentru a verifica ce alimente sunt supuse procedurii de retragere de pe piață și rechemate de la consumatori, poți consulta site-ul ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor). Această autoritate atenționează oamenii să nu consume produsele alimentare supuse procedurii de retragere și rechemare ci să le distrugă sau să le returneze magazinelor de unde le-au cumpărat.
De asemenea, poți obține informații cu privire la produsele alimentare contaminate cu oxid de etilenă de pe portalul RASFF (Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje) din cadrul Comisiei Europene.
Oxidul de etilenă este o substanță chimică mutagenă, cancerigenă și reprotoxică. Din această cauză este interzis în Uniunea Europeană.
Pentru produsele alimentare care conțin aditivul alimentar E410 cunoscut a fi contaminat cu oxid de etilenă; nu poate fi definit un nivel sigur de expunere pentru consumatori; prin urmare orice nivel reprezintă un risc potențial pentru aceștia. În consecință, este necesar, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății, operatorii care au introdus pe piața UE produse alimentare sau furaje contaminate, sub controlul autorităților naționale competente, să le retragă de pe piață și să le recheme de la consumatori.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată și recomandările specialistului nutriționist.
Descoperă specialitățile medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.
Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.
Surse de informare:
www.fsai.ie, www.foodwatch.org, www.cdc.gov, www.consumernotice.org, www.cancer.gov, www.ec.europa.eu, www.webgate.ec.europa.eu