Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors

Amigdalita – tot ce trebuie să știi

Categorii:

Amigdalita reprezintă infecția amigdalelor sub acțiunea diverșilor agenți patogeni, care de cele mai multe ori sunt virusuri. Amigdalele palatine sunt două mase de țesut limfatic, de formă ovală, situate în spatele gâtului, de-o parte și de alta. Ele fac parte din sistemul de apărare al organismului (produc anticorpi și globule albe) fiind în prima linie în lupta cu agenții patogeni care încearcă să pătrundă în căile respiratorii.

Amigdalita este o afecțiune destul de frecventă, majoritatea oamenilor suferind de amigdalită măcar o dată în viață. Cu toate că oricine poate face amigdalită, indiferent de vârstă, sex sau rasă, această afecțiune este mai frecventă în rândul copiilor, mai ales a celor cu vârste preșcolare până la mijlocul adolescenței.

Amigdalita este ușor de diagnosticat principalul simptom fiind durerea în gât, dar și aspectul amigdalelor. Tratamentul acestei afecțiuni depinde de agentul care a dus la apariția ei. Vindecarea apare, de regulă, după 7-10 zile.

Amigdalita cauzată de anumite bacterii, amigdalita streptococică, poate duce la complicații grave, de aceea sunt importante diagnosticarea promptă și tratamentul corespunzător.

Ce este amigdalita

Tipuri de amigdalită

Cum se transmite amigdalita

Cauzele amigdalitei

Factorii de risc ai amigdalitei

Simptomele amigdalitei

Când să te adresezi medicului

Complicațiile amigdalitei

Tratamentul amigdalitei

Cum poți preveni amigdalita

Ce este amigdalita

Amigdalita reprezintă inflamația, infecția, amigdalelor palatine două mase de țesut limfatic, situate în spatele gâtului, de-o parte și de alta a uvulei (“omulețul”).

Amigdalita este cunoscută sub denumirea populară de “roșu în gât”. 

Tipuri de amigdalită

În funcție de durată, amigdalita poate fi:

  • amigdalită acută – durează de obicei 3-4 zile, dar poate dura și două săptămâni, uneori
  • amigdalită cronică – infecția amigdalelor este pe termen lung
  • amigdalită recurentă – infecția revine de mai multe ori într-un an (cel puțin șapte episoade în ultimul an), cel puțin cinci episoade pe an în ultimii doi ani și cel puțin trei episoade pe an în ultimii trei ani.

În funcție de agentul patogen care a produs-o, amigdalita poate fi:

  • amigdalită virală – este cea mai frecventă formă de amigdalită, agentul patogen cauzator este un virus
  • amigdalită bacteriană – agentul patogen cauzator este o bacterie.

Cum se transmite amigdalita

Amigdalita este o boală infecțioasă contagioasă, deci oricine vine în contact cu o persoană bolnavă poate face amigdalită.

Transmiterea bolii se face prin particulele de salivă pulverizate în aer de persoanele infectate în momentul în care tușesc sau strănută și nu-și acoperă nasul și gura. De asemenea, amigdalita se poate transmite și prin atingerea unor obiecte infectate, cum ar fi clanța ușii, și apoi atingerea nasului sau a gurii.

Pentru a evita transmiterea afecțiunii persoanele infectate ar trebui să stea acasă, izolate, să nu meargă în colectivități (grădiniță, școală, serviciu).

Cauzele amigdalitei

Amigdalita poate fi cauzată de infecția cu virusuri, dar și cu bacterii.

Infecția virală este printre cele mai comune cauze de amigdalită. Virusurile care conduc la apariția bolii pot fi:

  • adenovirusurile
  • virusul gripal
  • virusurile paragripale
  • virusul respirator sincitial
  • coronavirusurile
  • Virusul Epstein-Barr
  • virusul herpes simplex, etc.

Amigdalita bacteriană este cel mai adesea cauzată de infecția cu streptococul de tip A, Streptococcus pyogenes. În cazuri mai rare amigdalita poate fi cauzată și de alte bacterii, precum:

  • Staphylococcus aureus
  • Chlamydia pneumonia
  • Bordetella pertussis
  • Neisseria gonorrhoeae, etc.

Factorii de risc ai amigdalitei

Factorii care cresc riscul apariției amigdalitei includ:

  • vârsta – deși oricine poate face amigdalită, afecțiunea este mai frecventă în rândul copiilor cu vârste preșcolare până la mijlocul adolescenței, 5-15 ani
  • expunerea frecventă la germeni – copiii sunt în contact strâns cu colegii de clasă și sunt expuși frecvent la virusuri și bacterii care pot cauza amigdalită, dar și adulții care își petrec mult timp în colectivitățile de copii (educatori, profesori, îngrijitori) intră adeseori în contact cu agenții patogeni care pot cauza amigdalită.

Simptomele amigdalitei

Semnele și simptomele comune ale amigdalitei includ:

  • sensibilitate sau durere în gât
  • durere la înghițire
  • amigdale roșii, inflamate, mărite
  • un strat alb sau galben pe amigdale
  • vezicule sau ulcere dureroase în gât
  • durere de cap
  • pierderea poftei de mâncare
  • respirație urât mirositoare
  • ganglioni limfatici inflamați, măriți, sensibili la atingere
  • voce răgușită
  • febră
  • frisoane
  • gât înțepenit
  • tuse
  • oboseală.

La copii pot să apară și alte simptome, precum:

  • iritabilitate crescută
  • apetit scăzut
  • salivare excesivă
  • dureri de stomac
  • vărsături.

Dacă tu sau copilul tău prezentați astfel de simptome, alege un medic specialist ORL și programează o consultație online prin intermediul platformei Getvig.Health, pentru a afla părerea avizată a unui specialist.

Prețurile consultațiilor online la această specializare încep de la 60 lei și pot fi efectuate de oriunde.

Când să te adresezi medicului

Adresează-te medicului atunci când tu sau copilul tău prezentați simptome precum:

  • febră mare
  • gât înțepenit
  • slăbiciune musculară
  • dureri în gât care persistă de două zile.

Uneori, amigdalita cauzează umflarea gâtului foarte mult, astfel încât provoacă dificultăți de respirație. Dacă se întâmplă acest lucru trebuie să soliciți ajutor medical de urgență.

De asemenea, este necesar să apelezi la ajutor medical de urgență atunci când copilul tău are amigdalită și prezintă:

  • dificultăți de respirație
  • dificultate extremă la înghițire
  • salivare excesivă.
Amigdalita

Complicațiile amigdalitei

Amigdalita cronică poate conduce la complicații precum:

  • apneea obstructivă în somn (întreruperea respirației în timpul somnului)
  • infecția țesutului înconjurător (celulită amigdaliană)
  • abcesul peritonsilar sau periamigdalian (colecție de puroi în spatele unei amigdale)
  • infecția urechii medii (otita medie).

Atunci când amigdalita bacteriană cauzată de infecția cu streptococul nu este tratată sau este incorect tratată pot apărea complicații grave, precum:

  • febra reumatică – o afecțiune gravă care poate afecta inima, articulațiile, sistemul nervos și pielea
  • glomerulonefrita poststreptococică – inflamația rinichilor
  • scarlatina – erupție severă cauzată de infecția streptococică
  • artrita reactivă post-streptococică – inflamația articulațiilor 
  • sinuzita.

Tratamentul amigdalitei

Tratamentul amigdalitei se realizează în funcție de cauza care a condus la apariția afecțiunii. Chiar dacă simptomele amigdalitei virale și ale amigdalitei bacteriene sunt similare, tratamentul este diferit.

Medicamente

Tratamentul amigdalitei virale se axează pe ameliorarea simptomelor precum febra și durerea. Medicamente care se eliberează fără prescripție medicală pot fi utilizate pentru a ameliora aceste simptome. Febra scăzută care nu este însoțită de durere nu necesită medicamente.

Amigdalita cauzată de o infecție bacteriană necesită antibioterapie. Penicilina este cel mai frecvent antibiotic prescris de medici pentru amigdalita cauzată de infecția cu streptococul de tip A. Foarte important este ca tratamentul cu antibiotice să se realizeze conform instrucțiunilor medicului, pentru întreaga perioadă, pentru a evita apariția complicațiilor, precum răspândirea infecției în alte zone ale corpului și creșterea riscului de febră reumatică și inflamație a rinichilor.

Remedii casnice

Indiferent de agentul patogen care a condus la apariția afecțiunii, se poate recurge la următoarele strategii în perioada de recuperare:

  • odihnă suficientă – odihnește-te mult
  • hidratare corespunzătoare – bea multe lichide
  • apelează la băuturi și mâncăruri reconfortante – bea apă, ceaiuri cu miere și mâncăruri reci precum înghețata, etc.
  • fă gargară cu apă cu sare
  • folosește un umidificator de aer – aerul uscat poate irita și mai mult gâtul
  • ameliorează durerea în gât cu pastilele de gât
  • evită iritanții – evită fumul de țigară și alți iritanți, precum produsele de curățenie
  • ameliorează durerea și febra cu ajutorul medicamentelor eliberate fără prescripție medicală, precum acetaminofenul și ibuprofenul.

Tratamentul chirurgical

Deoarece amigdalele sunt parte importantă a sistemului imunitar, se recurge la intervenția chirurgicală de îndepărtare a amigdalelor (amigdalectomie) doar atunci când amigdalita revine frecvent (amigdalită recurentă), în cazul amigdalitei cronice sau a amigdalitei bacteriene care nu răspunde la tratamentul cu antibiotice. 

De asemenea, amigdalectomia este indicată și în cazul în care apar complicații greu de gestionat, precum:

  • apneea obstructivă în somn
  • dificultăți de respirație
  • dificultăți de înghițire, în special carne și alte alimente consistente
  • abces care nu se vindecă în urma tratamentului cu antibiotice.

Intervenția chirurgicală de îndepărtare a amigdalelor, amigdalectomia, se realizează de obicei în ambulator, cu excepția cazurilor în care este vorba de copii foarte mici, afecțiunea este însoțită și de alte probleme de sănătate sau în cazul în care apar complicații în timpul intervenției chirurgicale.

Procedura constă în îndepărtarea amigdalelor cu ajutorul unui bisturiu, sau a laserului, a undelor cu radiofrecvență, prin electrocauterizare, etc.

Posibilele complicații ale amigdalectomie includ:

  • durerea care poate persista câteva zile și poate să se extindă și la urechi
  • sângerarea excesivă (hemoragie)
  • gust rău în gură cauzat de crustele care se formează pe răni.

Cum poți preveni amigdalita

Deoarece amigdalita este o boală contagioasă, cea mai bună măsură de prevenire a ei este respectarea unor reguli de igienă. Acestea includ:

  • spală-te frecvent pe mâini și învață și copilul să facă acest lucru, mai ales după folosirea toaletei și înainte de a mânca
  • folosește un dezinfectant atunci când nu ai acces la apă și săpun
  • evită să folosești la comun obiecte precum pahare, sticle de apă, ustensile, etc.
  • păstrează o bună igienă orală, spală-te pe dinți de cel puțin două ori pe zi, folosește ața dentară și apa de gură
  • mergi la controlul stomatologic la fiecare șase luni sau măcar o dată pe an
  • înlocuiește periuța de dinți des, mai ales după ce ai fost diagnosticat cu amigdalită
  • tușește și strănută în batistă
  • evită aglomerația
  • evită contactul cu persoanele bolnave
  • adoptă o dietă alimentară echilibrată și sănătoasă care să includă fructe și legume proaspete, cereale integrale, proteine, toate substanțele nutritive de care are nevoie organismul uman pentru a se dezvolta și funcționa corespunzător
  • practică exercițiile fizice regulat
  • renunță sau evită fumatul
  • consumă alcool cu moderație
  • crește imunitatea organismului prin vaccinare sau imunoterapie specifică
  • îmbracă-te adecvat sezonului, temperaturilor mediului ambiant, etc.

Concluzii

Amigdalita este o boală infecțioasă contagioasă caracterizată prin inflamația amigdalelor, cauzată cel mai frecvent de infecțiile cu virusuri, dar și cu bacterii. Oricine poate face amigdalită, dar afecțiunea este mai frecventă în rândul copiilor.

Este important ca amigdalita să fie diagnosticată și tratată corect pentru a preveni complicațiile grave date de infecția cu streptococii de tip A.

De regulă, amigdalita se vindecă în decurs de 7-10 zile.

Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată și recomandările unui medic specialist ORL.

Medicii și terapeuții din platforma Getvig.Health sunt medici cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță și confidențialitate.

Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.

Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.

Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.webmd.com, www.my.clevelandclinic.org, www.healthline.com, www.medicalnewstoday.com

Acest website foloseste Cookies pentru personalizarea experientei tale. Apasa OK pt a continua.