Cu toții am auzit de sughiț și l-am și experimentat. Poate fi amuzant atunci când se întâmplă o dată, de două ori, dar poate fi și enervant, mai ales când continuă.
De regulă, sughițul este inofensiv și trece de la sine. Există și cazuri rare când sughițul durează mai mult de 48 de ore, caz în care este necesar consultul medical deoarece acesta poate indica o afecțiune severă.
Sughițul este foarte frecvent. Orice persoană, de orice vârstă, sex sau rasă poate experimenta sughițul. Chiar și bebelușii nenăscuți, aflați încă în pântecele mamelor (viața intrauterină) pot experimenta sughițul.
Sughițul apare în urma contractării involuntare a diafragmei. Cauzele comune ale acestei contracții pot include consumul unor cantități mari de alimente, consumul băuturilor carbogazoase sau stresul.
Sughițul nu poate fi anticipat. De cele mai multe ori, începe și se termină brusc, fără un motiv vizibil. În general episoadele de sughiț durează câteva minute.
Ce este sughițul
Sughițul reprezintă contracția bruscă a diafragmei, urmată de închiderea bruscă a corzilor vocale și producerea sunetului caracteristic “hic”.
Diafragma este mușchiul situat la granița dintre torace și abdomen, separă cutia toracică de cavitatea abdominală. Diafragma joacă un rol important în respirație. Atunci când inspirăm diafragma se contractă, permițând aerului să umple plămânii, iar în timpul expirației, diafragma se relaxează, permițând aerului să părăsească plămânii.
Contracția involuntară a diafragmei, în afara ritmului obișnuit, duce la apariția sughițului. Fiecare spasm al acestui mușchi face ca laringele și corzile vocale să se închidă brusc și să apară sunetul caracteristic sughițului.
Cauzele sughițului
Cauza exactă a sughițului nu este pe deplin cunoscută. Sughițul apare și dispare adesea fără un motiv aparent.
Sughițul pe termen scurt
Sughițul pe termen scurt poate fi cauzat de:
- consumul de alcool
- consumul de băuturi carbogazoase
- ingestia unor cantități mari de alimente
- mâncatul prea repede
- băuturi sau alimente foarte calde sau foarte reci
- excitare sau stres emoțional
- schimbări bruște de temperatură
- înghițirea aerului în timpul mestecării gumei de mestecat sau în timpul sugerii unei bomboane
- inhalarea unor vapori toxici
- fumatul
- sarcina
- alimentele picante
- chimioterapia.
Sughițul cronic
Sughițul care nu dispare în câteva zile se numește sughiț persistent, iar cel care nu dispare câteva luni se numește sughiț de lungă durată sau “intratabil”.
Sughițul de lungă durată poate fi un simptom al unei afecțiuni medicale mai severe și poate persista până când această afecțiune este tratată.
Afecțiunile și condițiile care stau la baza sughițului de lungă durată includ:
Iritarea sau lezarea nervilor
- Nervul vag și nervul frenic, cei doi nervi care deservesc diafragma, pot suferi deteriorări care conduc la apariția sughițului. Acestea includ:
- fir de păr sau un corp străin care atinge timpanul
- chist sau tumoră la nivelul gâtului
- gușă
- boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
- durere în gât sau laringita.
Leziuni ale sistemului nervos central
Sistemul nervos central este format din creier și măduva spinării. Atunci când acesta este deteriorat organismul își poate pierde capacitatea de a controla sughițul.
Leziunile sistemului nervos central care pot cauza sughițul pe termen lung includ:
- accidentul vascular cerebral
- scleroza multiplă
- leziuni cerebrale sau traumatisme craniene
- neurosifilis și alte infecții ale creierului
- meningita
- encefalita
- hidrocefalia (acumularea de lichid la nivelul creierului)
- tumori.
Alte afecțiuni și medicamente
Anumite afecțiuni, precum și administrarea anumitor medicamente pot conduce la apariția sughițului de lungă durată. Acestea includ:
- diabetul zaharat
- insuficiența renală
- tratamentele pentru cancer și chimioterapia
- boala Parkinson
- malformații arteriovenoase
- dezechilibrele electrolitice
- barbituricele
- corticosteroizii
- benzodiazepinele
- cancerul hepatic
- pancreatita
- hepatita
- pleurezia diafragmei
- pneumonia
- anestezia, etc.
Proceduri medicale
Uneori, anumite proceduri medicale pot cauza, accidental, declanșarea sughițului pe termen lung. Acestea includ:
- plasarea unui stent esofagian
- accesarea miocardului, mușchiul inimii, cu ajutorul cateterelor
- traheostomia
- bronhoscopia.
Factorii de risc ai sughițului
Factorii care cresc riscul apariției sughițului includ:
- sexul – s-a constatat că bărbații sughiță mai des decât femeile
- consumul de alcool
- consumul de băuturi carbogazoase
- mâncatul prea repede
- mesele prea bogate
- fumatul
- mâncărurile picante
- alimentele prea calde sau prea fierbinți
- aerofagia (înghițirea aerului)
- mestecatul gumei de mestecat
- problemele mentale sau emoționale (anxietatea, stresul, entuziasmul, etc.)
- intervențiile chirurgicale – unii oameni dezvolta sughiț după anestezia generală sau după anumite proceduri care implică organele abdominale
- administrarea unor medicamente
- anumite afecțiuni, etc.
Simptomele sughițului
Sughițul este un simptom. Uneori poate fi însoțit de o ușoară senzație de strângere în abdomen, piept sau gât.
Diagnosticarea sughițului
Sughițul care durează mai mult de două zile trebuie să te trimită la doctor.
Pentru a identifica factorii care cauzează sughițul, medicul poate indica un examen neurologic pentru a verifica:
- echilibrul și coordonarea
- tonusul muscular și forța musculară
- reflexele
- simțul tactil
- vederea.
Dacă medicul suspectează că o afecțiune medicală este la baza sughițului, poate indica anumite teste specifice pentru a identifica acea afecțiune (diabet, afecțiuni renale, afecțiuni hepatice, infecții, etc.).
De asemenea, medicul poate indica anumite teste imagistice care pot detecta anomalii anatomice care pot afecta nervul vag, nervul frenic sau diafragma. Acestea includ:
- radiografia toracică
- tomografia computerizată (CT)
- rezonanța nucleară magnetică (RMN)
- evaluarea funcției cardiace prin ecocardiogramă
- endoscopie pentru a investiga esofagul, traheea, stomacul și intestinul
- bronhoscopia.
Tratamentul sughițului
De cele mai multe ori, sughițul trece de la sine fără a cauza un disconfort prea mare. Atunci când sughițul durează mai mult de două zile, este important să te adresezi medicului. Acesta poate ascunde afecțiuni mai grave.
Opțiunile de tratament includ:
Remedii casnice
Sughițul care durează câteva minute poate fi enervat. Iată câteva metode pe care le-ai putea încerca atunci când te confrunți cu un episod de sughiț:
- respiră într-o pungă de hârtie
- ține-ți respirația un pic apoi expiră
- bea repede un pahar cu apă
- înghite o linguriță de zahăr, pâine uscată sau gheață pisată
- fă gargară cu apă
- trage ușor de limbă
- freacă ușor globii oculari
- adu genunchii la piept și menține această poziție
- relaxează-te și respiră lent, controlat
- încearcă metoda Valsalva (închide gura și nasul și expiră forțat)
- aplică o presiune ușoară pe nas în timp ce înghiți
- mușcă dintr-o lămâie
- aplică o presiune ușoară pe diafragmă
- bea o linguriță de oțet
- apleacă-te ușor înainte pentru a comprima pieptul, etc.
Cu toate că există puține cercetări privind utilitatea acestor metode, poți încerca. Ele dau rezultate pentru anumiți oameni, pentru alții nu.
Medicamente
Atunci când sughițul este foarte deranjant și afectează calitatea vieții de zi cu zi, medicul poate recomanda administrarea unor medicamente, inclusiv:
- metoclopramida (medicament folosit pentru a trata greața)
- cloepromazina și haloperidol (medicamente antipsihotice)
- difenhidramina (medicament antihistaminic)
- baclofen (relaxant muscular)
- gabapentina (medicament pentru convulsii)
- nifedipina (medicament folosit pentru reglarea tensiunii arteriale), etc.
De obicei, tratarea afecțiunii de bază, duce la dispariția sughițului pe termen lung.
Proceduri chirurgicale și alte proceduri
Atunci când tratamentul conservator nu dă rezultate, medicul poate recomanda injectarea unui anestezic pentru a bloca nervul frenic și pentru a opri sughițul.
O altă procedură constă în implantarea chirurgicală a unui dispozitiv care funcționează cu baterii și care are ca scop ușoara stimulare electrică a nervului vag.
Complicațiile sughițului
Pe lângă faptul că este foarte inconfortabil, deranjant, sughițul pe termen lung poate afecta tiparele de somn și de alimentație.
Lăsat netratat, sughițul cronic poate conduce la complicații precum:
- insomnie
- epuizare
- malnutriție
- pierdere în greutate
- deshidratare
- probleme de comunicare
- întârzierea vindecării rănilor chirurgicale postoperatorii, crescând riscul de sângerare postoperatorie sau de infecții
- bătăi neregulate ale inimii
- boala de reflux gastroesofagian.
Concluzii
Sughițul este cauzat de iritarea mușchiului diafragmatic și contracția acestuia, urmat de închiderea bruscă a corzilor vocale și producerea zgomotului caracteristic.
Sughițul de scurtă durată poate fi declanșat de diverși factori, inclusiv mâncatul prea repede sau consumul unei cantități mari de alimente, băuturile alcoolice sau carbogazoase, aerofagia, dar și excitarea nervoasă, stresul, etc.
Sughițul care durează mai mult de 48 de ore poate avea drept cauză administrarea unor medicamente, anumite afecțiuni metabolice, afecțiuni renale sau hepatice, cancerul, dezechilibrele electrolitice, etc.
De obicei, sughițul apare și dispare brusc, fără un motiv aparent.
Sughițul persistent, care durează mai mult de două zile, necesită consult medical. Acesta poate să fie simptomul unei afecțiuni severe.
Există multe remedii casnice pentru a opri sughițul de scurtă durată. Chiar dacă acestea nu au o bază științifică, nu fac rău și pot fi încercate.
De obicei, tratarea afecțiunii de bază duce la încetarea sughițului persistent.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată și recomandările medicului.
Programează acum o consultație online. Medicii din platforma Getvig.Health sunt medici cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță și confidențialitate.
Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.
Vezi aici Cum funcționează GetvigHealth.
Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.healthline.com, www.medicalnewstoday.com, www.webmd.com, www.my.clevelandclinic.org