Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors

Boala Alzheimer – cauze, semne și simptome

Categorii:

Boala Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență și este de obicei observată la adulții în vârstă. Simptomele bolii Alzheimer includ probleme de memorie, comunicare, înțelegere și judecată. Pot apărea și schimbări de personalitate. Nu există tratament, dar simptomele pot fi gestionate prin utilizarea de strategii comportamentale și medicamente.

Pierderea memoriei și confuzia sunt cele două simptome cheie ale bolii Alzheimer. În timp ce oricine poate avea un episod în care nu își poate aminti un nume sau unde și-a pus cheile, există o diferență semnificativă între a fi distrat sau preocupat și a avea o adevărată problemă de memorie progresivă, cum ar fi boala Alzheimer.

Uitarea și confuzia pot fi uneori semne timpurii ale bolii Alzheimer. Obține informații despre simptomele bolii, astfel încât să le poți discuta cu medicul tău și să știi la ce să te aștepți în diferite etape.

Ce este boala Alzheimer?

Cauze boala Alzheimer și factori de risc

Simptome boala Alzheimer

Stadii de evoluție a bolii Alzheimer

Complicații/Indicații de subgrup

Când să te adresezi medicului

Ce este boala Alzheimer?

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă care de obicei începe lent și se agravează progresiv, ducând la simptome de demență și în cele din urmă la pierderea funcțiilor corporale. Este cea mai frecventă cauză a declinului cognitiv la adulți, afectând de obicei persoanele cu vârsta peste 65.

Rapiditatea evoluției bolii poate varia. Unii oameni pot avea probleme cognitive ușoare cu mulți ani înainte ca boala Alzheimer să fie diagnosticată oficial. După diagnostic, progresia bolii — de la stadiul 1 la stadiul 7 — poate varia între patru și opt ani, în medie. Unii oameni au trăit mult mai mult timp.

Boala Alzheimer nu poate fi vindecată în prezent. Cu toate acestea, există tratamente care pot îmbunătăți simptomele la unii oameni. Acestea includ inhibitori de colinesterază precum Aricept (donepezil), Razadyne (galantamina) și Exelon (rivastigmină), care pot îmbunătăți comunicarea dintre celulele nervoase. Memantina (comercializată sub marca Namenda și altele) poate ajuta la reducerea acumulării de calciu și a formării plăcilor.

Boala Alzheimer este a șasea cauză de deces în Statele Unite. Distrugerea progresivă a conexiunilor nervoase din creier poate perturba funcțiile vitale precum înghițirea. Majoritatea deceselor cauzate de Alzheimer se datorează pneumoniei de aspirație atunci când alimentele sau lichidele intră în trahee și provoacă leziuni sau infecții la plămâni care duc la pneumonie.

Ce cauzează boala Alzheimer?

Oamenii de știință nu știu pe deplin ce cauzează boala Alzheimer, dar recunosc că anumite modificări ale creierului provoacă pierderea progresivă a neuronilor (celule nervoase) și a conexiunilor lor. Acest lucru se datorează în mare parte formării de leziuni, numite plăci și fibre proteice răsucite, numite încurcături neurofibrilare, care blochează fluxul de nutrienți către celulele creierului, distrugându-le în cele din urmă.

Doi neurotransmițători implicați în memorie și învățare – numiți acetilcolină (ACH) și glutamat – par să joace un rol în boala Alzheimer. Pe de o parte, plăcile par să stimuleze producția de substanțe chimice care descompun ACH, ducând la epuizarea lor. Pe de altă parte, moartea progresivă a celulelor creierului declanșează supraproducția de glutamat, care supraexcită celulele creierului și în cele din urmă le omoară.

Aceste schimbări se pot datora modificărilor creierului legate de îmbătrânire, combinate cu factori genetici, de mediu și stil de viață care contribuie la debutul bolii.

Unii dintre factorii de risc pentru boala Alzheimer includ:

  • Vârsta înaintată (cel mai predominant 65 de ani și peste)
  • Istoric familial de Alzheimer
  • Prezența genei APOE-e4 (găsită la 40% până la 65% dintre persoanele cu Alzheimer)
  • Istoricul traumatismelor craniene
  • Sindromul Down

Un istoric de răni la cap, depresie clinică și hipertensiune arterială sunt, de asemenea, legate de boală.

Boala Alzheimer

Simptome boala Alzheimer

Simptome frecvente

Asociația Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare ale bolii Alzheimer:

  • Schimbări de memorie
  • Retragerea din activitățile obișnuite
  • Dezorientare în timp și spațiu
  • Dificultăți vizual-spațiale
  • Scăderea capacității de comunicare scrisă sau verbală
  • Provocări în rezolvarea problemelor și planificare
  • Schimbări de personalitate și dispoziție
  • Pierderea lucrurilor în mod frecvent
  • Declinul judecății
  • Dificultate în îndeplinirea sarcinilor familiare

Cei Patru A

Boala Alzheimer a fost, de asemenea, descrisă folosind patru cuvinte care încep cu A:

  • Amnezie: pierderea memoriei
  • Afazie: comunicare afectată
  • Apraxie: funcționare fizică (abilități motorii)
  • Agnozie: dificultate în înțelegerea informațiilor senzoriale, cum ar fi vederea sau mirosul.

Stadiile evoluției boala Alzheimer

În timp ce boala Alzheimer a fost descrisă ca având șapte etape, simptomele Alzheimer pot fi împărțite în trei stadii mari: precoce, mijlocie și târzie.

Amintiți-vă că simptomele se pot suprapune și pot varia la fiecare persoană cu Alzheimer.

Simptome în stadiu incipient (ușoare)

  • Dificultate în sarcini precum pregătirea cinei
  • Dificultatea de a învăța sarcini noi
  • Timp de reacție mai lent atunci când conduci sau ei decizii
  • Dificultate ocazională în găsirea cuvintelor
  • Tulburări de memorie pe termen scurt
  • Iritabilitate crescută, anxietate sau depresie
  • Adesea o conștientizare a acestor schimbări

În stadiul incipient al bolii Alzheimer, persoanele pot încă funcționa destul de bine în general. Deși pot fi conștienți de dificultatea crescândă cu anumite sarcini, ei sunt adesea destul de pricepuți să ascundă acest lucru de ceilalți prin devierea întrebărilor, schimbând subiectul sau bazându-se pe familia lor sau pe cei dragi pentru a lua decizii sau a răspunde la întrebări.

De asemenea, unele persoane încep să se retragă, poate din cauza incertitudinii lor cu privire la capacitatea lor de a face față deciziilor sau interacțiunii sociale.

În stadiul incipient al bolii Alzheimer, memoria pe termen lung rămâne de obicei intactă.

Simptome în stadiu mediu (moderat)

  • Schimbări semnificative de personalitate, cum ar fi să fii impulsiv, furios
  • Rezistent sau combativ cu îngrijirea fizică, chiar și (uneori mai ales) atunci când este oferit de o persoană dragă
  • Pierderea memoriei pe termen scurt și pe termen lung
  • Dificultate crescută în comunicarea cu ceilalți
  • O relație „iubire-ură” cu cei dragi; de exemplu, dependența extremă de un soț
  • Potențial de rătăcire în drum spre casă
  • Raționament și decizii foarte slabe
  • Posibilă incontinență

Adesea, abilitățile fizice ale cuiva – cum ar fi capacitatea de a se plimba – rămân încă intacte în această etapă.

Stadiul mediu Alzheimer este adesea cel mai dificil stadiu. În timp ce unii indivizi rămân „plăcut confuzi” pe parcursul întregii boli, mulți manifestă comportamente și emoții inadecvate.

Ei pot fi destul de neliniștiți și pot deveni paranoici, au halucinații sau pot refuza să te lase să-i ajutați cu o baie sau să se îmbrace. Se pot trezi de mai multe ori în timpul nopții și scotoci prin aceleași sertare în mod repetat.

Această etapă de mijloc a bolii Alzheimer poate fi foarte solicitantă pentru îngrijitorul principal, iar acesta se întâmplă adesea atunci când se angajează ajutor la domiciliu sau persoana este plasată într-o unitate, cum ar fi o locuință asistată sau un azil de bătrâni.

Simptome în stadiu tardiv (sever)

  • Scăderea capacității de a interacționa cu ceilalți
  • Scăderea capacității de a recunoaște oamenii
  • Declin fizic, cum ar fi incapacitatea de a merge sau de a vorbi
  • Dificultate în a mânca, chiar și cu asistență
  • Retragere aparentă din împrejurimi
  • Incontinență

În această etapă finală a bolii Alzheimer, oamenii sunt adesea destul de imobili și își petrec mult timp în pat sau într-un scaun cu rotile. Ei nu mai sunt capabili să răspundă prea mult celorlalți, deși ocazional poți primi un zâmbet sau auzi unele încercări de a vorbi.

Provocările comportamentale ale bolii Alzheimer în stadiu mijlociu sunt înlocuite cu ceea ce pare a fi sevraj complet. Cu toate acestea, acești indivizi pot beneficia în continuare de o conversație blândă, ținându-le de mână, oferindu-le o îmbrățișare, stimulare vizuală, cum ar fi culori și imagini, și mai ales ascultarea muzicii. Persoanele cu Alzheimer în stadiu avansat devin mai predispuse la boli pe măsură ce corpul își pierde puterea . Adesea, infecțiile precum pneumonia le provoacă în cele din urmă moartea.

Complicații/Indicații de subgrup

În timp ce boala Alzheimer prezintă cel mai adesea simptome după vârsta de 65 de ani, boala Alzheimer cu debut precoce este observată în aproximativ 5% din cazuri. Demența cu debut precoce afectează adesea oameni în vârstă de 40 și 50 de ani.

Simptomele sunt similare și sunt cele mai evidente atunci când cineva îndeplinește un job sau o sarcină. Deoarece debutul este gradual, simptomele pot fi respinse ca fiind datorate stresului sau depresiei. Cu toate acestea, detectarea precoce a deficienței cognitive poate ajuta la determinarea cauzei și poate duce la un tratament început mai devreme.

Boala Alzheimer familială are adesea debut precoce. Acest tip este legat de gene specifice și afectează cel puțin două generații. Apare în mai puțin de 3% din cazurile de boală Alzheimer.

Complicațiile bolii Alzheimer includ un risc crescut de cădere și un risc mai mare de fracturi de șold în urma căderilor. A rămâne cât mai activ posibil, cât mai mult timp posibil, poate ajuta la întârzierea unora dintre modificările fizice ale funcțiilor motorii care se dezvoltă în boala Alzheimer.

Deoarece boala Alzheimer poate determina pe cineva să se angajeze în comportamente nesigure, cum ar fi rătăcirea, pierderea concentrării la volan și lăsarea unui aragaz aprins, este, de asemenea, important să fii conștient de alte accidente care pot rezulta.

Problemele vezicii urinare și intestinului se pot dezvolta, de asemenea, deoarece persoana nu recunoaște îndemnurile, are o mobilitate limitată sau este confuză cu privire la locul în care se află baia. De asemenea, pot apărea dificultăți în a mânca, a bea și a înghiți, ceea ce duce la pneumonie de aspirație, sufocare, malnutriție și deshidratare.

Când să te adresezi medicului

Dacă te vezi pe tine sau pe persoana iubită descrisă în aceste simptome, contactează medicul pentru a programa o evaluare.

Diagnosticul bolii Alzheimer presupune mai multe teste pentru a exclude alte afecțiuni și este un prim pas important în tratamentul și managementul bolii.

Să știi, totuși, că nu toate problemele cu cogniția (capacitatea de a gândi și de a aminti) se datorează bolii Alzheimer sau altor forme de demență. Acesta este unul dintre multele motive pentru care este important să îți consulți medicul dacă te confrunți cu aceste simptome.

Concluzii

Afectând un procent important din populație, boala Alzheimer este departe de a fi neobișnuită. Cu toate acestea, deoarece boala Alzheimer afectează mintea și multe alte afecțiuni afectează corpul, poate exista o teamă și o stigmatizare mai mari cu privire la boală. Din păcate, acest lucru poate determina oamenii să ascundă și să ignore simptomele, să întârzie tratamentul sau pur și simplu să se izoleze.

Este important să știi că nu există vină sau rușine într-un diagnostic de Alzheimer. În schimb, căutând sprijin, poți câștiga putere, cunoștințe și speranță în timp ce trăiești cu boala Alzheimer.

Dacă aceste simptome prezintă o imagine a dvs. sau a unei persoane iubite, solicitați o evaluare de la un medic de familie, neurolog, geriatru sau psihiatru.

Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află părerea avizată și recomandările medicului de familie sau medicului psihiatru.

Medicii și terapeuții din platforma Getvig.Health sunt specialiști cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță, discreție și confidențialitate.

Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.

Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.

Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.healthline.com, www.webmd.com, www.cdc.gov, www.my.clevelandclinic.org

Acest website foloseste Cookies pentru personalizarea experientei tale. Apasa OK pt a continua.