Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors

Sănătatea mintală – ce este și cum ne dăm seama că avem nevoie de ajutor

Categorii:

Atunci când vorbim despre sănătate ar trebui să avem în vedere atât sănătatea fizică, cât și sănătatea mintală, cele două componente, la fel de importante ale sănătății generale, și strâns legate între ele. Astfel, o sănătate fizică precară, anumite boli cronice sau boli foarte grave, precum cancerul, pot conduce, pe lângă manifestările fizice, și la probleme de sănătate mintală, precum anxietatea sau depresia.

În mod similar, tulburările psihice, în special depresia, pot crește riscul unor afecțiuni de sănătate fizică, în special afecțiuni cronice, de lungă durată, cum ar fi diabetul zaharat, bolile de inimă și accidentul vascular cerebral.

Sănătatea mintală este parte a bunăstării unei persoane, pe toată durata vieții, de la copilărie și adolescență până la vârsta adultă și bătrânețe.

Atunci când ne simțim bine, suntem mai productivi, ne putem bucura mai mult de timpul petrecut cu noi înșine și cu ceilalți, putem contribui mai activ și mai eficient la comunitatea din care facem parte.

Pe de altă parte, atunci când o tulburare mintală se instalează, gândirea, comportamentul și dispoziția pot fi afectate. Dar, vestea bună este că există tratament pentru toate afecțiunile de sănătate mintală. Persoanele care prezintă tulburări de sănătate mintală, cu tratamentul adecvat, se pot vindeca complet sau își pot ameliora semnificativ simptomele.

Citește în continuare pentru a afla care sunt semnalele de alarmă care ar trebui să te trimită la doctor, dar și ce poți face pentru a-ți menține o stare de sănătate mintală bună.

Ce este sănătatea mintală

Care sunt factorii care influențează sănătatea mintală

Care sunt semnele de avertizare pentru sănătatea mintală

Care sunt tipurile de tulburări mintale

Modalități de a-ți menține o stare de sănătate mintală bună

Ce este sănătatea mintală

Organizația Mondială a Sănătății definește sănătatea mintală ca “acea stare de bine care le permite oamenilor să facă față provocărilor de zi cu zi, să-și realizeze propriul potențial, să învețe și să lucreze bine și să-și aducă aportul la dezvoltarea comunității din care fac parte. Sănătatea mintală este un drept uman de bază și este esențial pentru dezvoltarea personală, comunitară și socio-economică”.

Sănătatea mintală include bunăstarea emoțională, psihologică și socială, ea ne influențează modul în care simțim, gândim și acționăm.

O bună sănătate mintală înseamnă un sentiment general de bunăstare, de încredere în forțele proprii și respect față de propria persoană.

Care sunt factorii care influențează starea de sănătate mintală

Fiecare persoană prezintă un anumit risc de a dezvolta o tulburare de sănătate mintală, indiferent de vârstă, sex sau rasă. Anumite circumstanțe sociale sau financiare, anumite experiențe din copilărie, anumiți factori biologici, precum și condițiile medicale subiacente pot influența sănătatea mintală a unei persoane.

O bună sănătate mintală depinde de un echilibru firav între mai mulți factori, și anume:

  • factori biologici – moștenirea genetică, compoziția chimică a substanțelor de la nivelul creierului
  • factori sociali și economici – condițiile de viață, nivelul de trai, locul de muncă, statutul social, nivelul de implicare socială, etc.
  • istoric familial de boli mintale
  • experiențe traumatizante, stresante – abuz, pierderea unei persoane dragi, divorțul, etc.
  • neglijare sau abuz în copilărie
  • consumul de alcool sau droguri
  • afectarea creierului în urma unui traumatism la cap
  • anumite boli cronice – diabet, boli de inimă, cancer, etc.

Care sunt semnele de avertizare pentru sănătatea mintală

Fiecare tulburare de sănătate mintală are propriile semne și simptome, dar multe dintre ele prezintă manifestări comune. Există multe astfel de semne și simptome care ar trebui să pună un semn de întrebare celui care le experimentează. 

Acestea includ:

  • dorința de izolare
  • evitarea prietenilor și a activităților sociale
  • dificultăți de înțelegere sau de relaționare cu alte persoane
  • schimbări de dispoziție la extreme (“de la agonie la extaz”)
  • pierderea interesului față de lucrurile care altădată făceau plăcere, față de hobby-uri
  • probleme de relație
  • halucinații (persoana aude voci sau vede imagini care nu există în realitate)
  • credința că ceilalți au ceva împotriva ta, că toți conspiră în acest sens
  • sentimente de iritabilitate sau furie foarte puternice sau de durată
  • gânduri și amintiri care se repetă încontinuu, fără a le putea controla
  • îngrijorare sau teamă exagerate
  • tristețe excesivă
  • plâns necontrolat
  • sentimente puternice de vinovăție
  • gândire confuză sau dificultăți de concentrare și învățare
  • oboseală, energie scăzută
  • schimbarea obiceiurilor alimentare (mâncatul excesiv sau lipsa poftei de mâncare)
  • schimbarea obiceiurilor de somn (dormitul prea mult sau insomnii)
  • modificarea libidoului și a activității sexuale, inclusiv implicarea în activități sexuale riscante
  • afecțiuni fizice fără cauze evidente (dureri de cap, dureri de stomac, etc.)
  • îngrijorarea extremă cu privire la aspectul fizic, frică extremă de a lua în greutate
  • dificultăți sau incapacitatea de a desfășura activitățile zilnice
  • consumul exagerat de alcool
  • consumul exagerat de droguri
  • fumatul excesiv
  • sentimentul că viața nu mai are rost
  • gânduri de auto-vătămare sau de rănire a celorlalți
  • gânduri suicidare
  • intenții suicidare.

Semnele de avertizare la copii

Sunt legate în primul rând de comportamentul acestora deoarece ei încă învață cum să vorbească despre gânduri și emoții. 

Astfel, ei pot experimenta:

  • crize de furie frecvente
  • scăderea performanțelor școlare
  • nesupunere și agresivitate frecvente
  • hiperactivitate
  • coșmaruri frecvente
  • îngrijorare sau teamă exagerate.

Dacă tu sau o persoană apropiată vă luptați cu unul sau mai multe dintre semnele de mai sus pentru o perioadă mai mare de două săptămâni este bine să apelezi la ajutor medical de specialitate (medicul psihiatru sau psihologul).

Dacă tu sau o persoană dragă prezentați gânduri suicidare sau tentative de auto-vătămare sau suicid, apelează la ajutor medical de urgență. Sună la numărul național de urgență 112.

Tipuri de sănătate mintală (tulburări psihice)

Există o multitudine de tulburări psihice, peste 200 de tulburări mintale au fost clasificate. O persoană poate prezenta una sau mai multe tulburări în același timp. De asemenea, tulburările se pot manifesta pe o perioadă scurtă de timp, pot avea un caracter intermitent, cu perioade de recădere, sau pot fi cronice, pe o perioadă lungă de timp.

Unele tulburări mintale sunt grupate împreună deoarece prezintă trăsături comune.

Tipurile de tulburări mintale includ:

Tulburări de anxietate

Tulburările de anxietate reprezintă cea mai frecventă afecțiune mintală, conform Asociației pentru Anxietate și Depresie din America.

Tulburările de anxietate includ:

  • tulburarea de anxietate generalizată – implică îngrijorare sau frică excesivă care perturbă activitățile zilnice
  • tulburarea de panică – implică atacuri de panică regulate
  • fobiile – exemplele de fobii includ: fobii simple (de exemplu arahnofobia sau frica de păianjeni); fobia socială sau anxietatea socială (frica de a fi judecat de alții), agorafobia (teama de a se afla în situații sau locuri de unde ar putea scăpa cu greu)
  • tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) – implică obsesii și compulsii
  • tulburarea de stres post-traumatic – poate apărea după ce persoană este supusă sau este martoră la un eveniment traumatizant, stresant.

Tulburări de dispoziție

Tulburările de dispoziție, afective sau depresive implică, în general, fie perioade prelungite de euforie, fie de tristețe excesivă, fie ambele.

Exemplele de tulburări de dispoziție includ:

  • depresia majoră – persoana afectată experimentează perioade lungi de tristețe sau tristețe extremă, își poate pierde interesul față de activitățile care înainte îi făceau plăcere
  • tulburarea bipolară (maniaco-depresivă) – persoana afectată prezintă perioade de mânie și depresie, care alternează cu perioade normale între episoadele de stare ale bolii
  • tulburarea afectivă sezonieră – apare pe fondul modificărilor meteorologice (“depresia de iarnă”, “depresia de primăvară”); este mai frecventă în țările care sunt situate la distanță mare față de ecuator.

Schizofrenia

Schizofrenia se referă la un spectru de tulburări caracterizate prin trăsături psihotice și alte manifestări severe. Astfel, cel afectat poate prezenta halucinații, idei delirante, gândire și vorbire dezorganizate, comportament bizar și neadecvat.

Tulburări ale apetitului

Tulburările apetitului includ:

  • anorexia nervoasă – implică frica exagerată de îngrășare și preocuparea excesivă de a fi slab
  • bulimia nervoasă – implică episoade de mâncat compulsiv urmate de vomă provocată sau utilizarea purgativelor.

Tulburări de personalitate

Tulburările de personalitate – implică, în general, moduri inflexibile și nesănătoase de a gândi, a se comporta și a funcționa.

Există zece tipuri de tulburări de personalitate inclusiv:

  • tulburarea de personalitate paranoidă
  • tulburarea de personalitate borderline
  • tulburarea de personalitate schizoidă
  • tulburarea de personalitate narcisică
  • tulburarea de personalitate evitantă, etc.

Tulburări de somatizare

Tulburările de somatizare se caracterizează prin manifestarea unui stres psihologic prin  simptome fizice, somatice și cererea repetată de analize medicale în ciuda asigurărilor ca simptomatologia nu are o baza somatică.

Modalități de a-ți menține o stare de sănătate mintală bună

Iată câteva sfaturi care te pot ajuta să-ți menții o stare de sănătate mintală bună:

  • vorbește despre ceea ce simți – a vorbi despre sentimentele tale, despre ce te preocupă, nu este un semn de slăbiciune; vorbește cu un apropiat sau cu un psiholog
  • liniștește-ți mintea – adoptă tehnici de relaxare precum masajul, aromaterapia, yoga, meditația, rugăciunea, etc.
  • învață să faci față stresului – cu toate că toți încercăm să evităm situațiile stresante, uneori acest lucru este imposibil, uneori trebuie să le confruntăm, să ne adaptăm și să rămânem pozitivi, cu speranța că vom găsi o rezolvare
  • păstrează conexiunile – legăturile puternice cu familia și prietenii te pot ajuta să faci față mai ușor provocărilor vieții 
  • conectează-te cu alți oameni – implică-te în relații în care te simți apreciat și iubit; dacă  simți că o relație nu mai funcționează și îți face rău mai bine o intrerupi, de tine ține
  • apreciază-te – evită autocritica, tratează-te cu bunătate și respect
  • fă-ți timp pentru ceea ce-ți place, pentru hobby-uri, lărgește-ți cunoștințele
  • hrănește-ți creierul, citește, învață ceva nou
  • fă plimbări în natură
  • fă pace cu tine însuți – în timp ce lucrezi la visele tale, învață să apreciezi ceea ce ești în momentul actual
  • fii recunoscător în fiecare zi – exprimarea recunoștinței îți poate îmbunătăți starea de spirit și starea de bine
  • nu te lăsa prins de gânduri negative 
  • ajută, dăruiește – ajută pe cineva aflat într-o situație dificilă și te vei simți mai bine

Ai grijă de corpul tău

  • ascultă semnalele pe care ți le transmite corpul
  • practică exercițiile fizice regulat – efectuarea exercițiilor fizice regulat ajută la menținerea sănătății generale, atât sănătatea mintală cât și cea fizică
  • adoptă o dietă alimentară echilibrată și sănătoasă, consumă alimente nutritive
  • hidratează-te corespunzător
  • odihnește-te suficient și de calitate
  • nu fuma
  • nu consuma droguri
  • consumă alcool cu moderație
  • fii creativ – rupe monotonia prin mici schimbări de ritm și activități, încearcă ceva nou
  • rămâi prezent și conectat la realitate
  • cere ajutor – atunci când te simți copleșit și simți că nu mai faci față provocărilor vieții, nu ezita să apelezi la ajutor specializat (psiholog, medicul psihiatru); cu îngrijirea adecvată se poate obține vindecarea completă sau o îmbunătățire semnificativă a simptomelor astfel încât poți duce o viață împlinită.

Concluzii

Sănătatea mintală este la fel de importantă ca și sănătatea fizică, ambele contribuind la starea de bunăstare generală.

Sănătatea mintală reprezintă starea de bine emoțională, psihologică și socială și afectează modul în care o persoană gândește, simte și acționează.

Sănătatea mintală a unei persoane se poate schimba în timp, pe parcursul vieții. Atunci când solicitările depășesc capacitatea și abilitatea de adaptare, sănătatea mintală poate fi afectată. Important este să recunoaștem semnele de avertizare și să cerem ajutor. A cere ajutor specializat nu este o dovadă de slăbiciune ci o dovadă de putere, că îți pasă de tine și de bunăstarea ta mintală.

Trebuie să reții că există tratamente eficiente pentru tulburările mintale și că poți obține vindecarea completă sau o ameliorare semnificativă a simptomatologiei care îți va permite să duci o viață împlinită și plină de satisfacții.

Deși poate fi copleșitor să recunoști sau să cauți ajutor pentru o stare de sănătate mintală sau dificultăți emoționale din viața ta, este foarte important să o faci. Împreună cu terapeutul ales, poți să înțelegi mai bine și să depășești obstacolele care te împiedică să trăiești o viață împlinită și sănătoasă.

Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată și recomandările medicului psihiatru sau psihologului.

Alege unul dintre terapeuții online din pe platforma de consultații online Getvig.Health și programează o consultație online.

Medicii și terapeuții din platforma Getvig.Health sunt medici cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță și confidențialitate.

Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.

Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.

Surse de informare:
www.medicalnewstoday.com, www.nami.org, www.mentalhealth.gov, www.cdc.gov, www.who.int, www.nhs.uk

Acest website foloseste Cookies pentru personalizarea experientei tale. Apasa OK pt a continua.