Afecțiunile căilor respiratorii inferioare apar atunci când un agent patogen (virus sau bacterie) pătrunde în organism și afectează laringele (porțiunea de sub corzile vocale), traheea, bronhiile, bronhiolele.
Care sunt căile respiratorii inferioare
Care sunt cele mai frecvente afecțiuni ale căilor respiratorii inferioare
Care sunt cauzele afecțiunilor căilor respiratorii inferioare
Care sunt factorii de risc ai afecțiunilor căilor respiratorii inferioare
Simptomele afecțiunilor căilor respiratorii inferioare
Care sunt căile respiratorii inferioare
Sistemul respirator sau aparatul respirator este alcătuit dintr-un set de organe și structuri care funcționează ca un întreg pentru a asigura oxigenarea corpului prin procesul fiziologic numit respirație.
Prin respirație aerul din mediul înconjurător este inhalat și condus prin căile aeriene până la plămâni, unde are loc schimbul de gaze (oxigenul este extras din aer, iar dioxidul de carbon este expulzat din organism).
Principala funcție a sistemului respirator o reprezintă schimbul de gaze între organism și mediul exterior. Pe lângă aceasta el mai îndeplinește și alte roluri, și anume: purificarea, umezirea și încălzirea aerului, generarea vocii, echilibrul acido-bazic, mirosul.
Sistemul respirator este alcătuit din:
Căile respiratorii superioare reprezentate de:
- cavitatea nazală
- sinusurile paranazale
- faringe
- laringe (porțiunea de deasupra corzilor vocale).
Căile respiratorii inferioare reprezentate de:
- laringe (porțiunea de sub corzile vocale)
- trahee
- bronhii
- bronhiole.
Plămânii sunt considerați adesea ca fiind parte a căilor respiratorii inferioare dar, de multe ori sunt descriși ca o entitate separată. Ei conțin:
- bronhiolele respiratorii
- ductele alveolare
- sacii alveolari
- alveolele.
Traheea este un tub de aproximativ 11-13 cm lungime, susținut de 20 de inele de cartilaj la exterior, pentru a se menține mereu deschis. La interior este căptușită cu un mucus care are rolul de a reține impuritățile și germenii din aerul care circulă înspre plămâni. La nivelul plămânilor, traheea se ramifică în două ramuri care formează bronhiile primare. Acestea, la rândul lor, se ramifică în câte două bronhii secundare, care, la rândul lor se ramifică, fiecare, în câte două și se termină cu ramificații mai mici, bronhiile terțiare.
Rolul bronhiilor este să permită și să asigure circularea aerului din trahee la bronhiole și alveolele pulmonare.
Plămânii sănătoși conțin sute de milioane de alveole.
Cei doi plămâni ocupă cea mai mare parte a cutiei toracice, între ei fiind situată inima.
Ei sunt înveliți în câte două pleure protectoare (“pleura parietală” și “pleura viscerală”) între care se găsește un lichid care ajută modificările de volum din timpul respirației.
Care sunt cele mai frecvente afecțiuni ale căilor respiratorii inferioare
Traheita
Traheita reprezintă inflamația mucoasei care căptușește traheea. Afecțiunea este cauzată, de cele mai multe ori, de infecția cu un agent patogen (virus sau bacterie), dar poate fi și de cauză iritativă (de exemplu inhalarea unei substanțe toxice). Cea mai întâlnită formă este traheita de cauză virală și apare cu precădere în rândul copiilor (epidemii de primăvară și de toamnă).
Simptomatologia cuprinde tuse, febră, dificultăți în respirație, sunete anormale în timpul respirației.
Traheita se poate vindeca de la sine în câteva zile sau poate necesita o schemă de tratament (antibioterapia în cazul traheitei de origine bacteriană).
Stenoza traheală
Stenoza traheală reprezintă îngustarea traheii care are drept cauză, de cele mai multe ori, o intubare prelungită, dar poate fi cauzată și de unele infecții, unele tulburări autoimune, tumori, etc.
Dacă îngustarea este severă persoana afectată poate necesita un tub traheal (traheostomie).
Bronșita
Bronșita reprezintă inflamația bronhiilor și a bronhiolelor cauzată de virusuri și bacterii, dar și de factori iritanți cum ar fi anumite substanțe chimice, poluarea sau fumatul.
Afecțiunea poate fi acută, cauzată, de cele mai multe ori, de virusuri sau cronică (tusea poate dura 2-3 luni pe an, cel puțin doi ani, dar se poate și permanentiza).
În majoritatea cazurilor, bronșita cronică are drept cauză expunerea pe termen lung la un factor iritant, cum ar fi fumatul.
Tratamentul bronșitei poate consta în administrarea de medicamente pentru reducerea simptomelor și antibioterapie atunci când se produce suprainfectarea bacteriană.
Astmul bronșic
Astmul bronșic este o afecțiune caracterizată prin inflamația căilor aeriene profunde (bronhiile terțiare și bronhiolele care conduc aerul la alveole).
Boala poate debuta adesea în copilărie sau adolescență, pe fondul unui teren alergic, dar poate debuta și la vârste înaintate, la bătrânețe.
Cele mai frecvente simptome sunt tusea (mai ales noaptea sau în timpul unui efort intens), respirația șuierătoare (wheezing), senzația de sufocare, etc.
În prezent, există tratamente eficiente pentru astm. Acestea se împart în tratamente de urgență și tratamente de întreținere.
Din păcate, astmul bronșic nu poate fi vindecat dar, poate fi ținut sub control.
Emfizemul pulmonar
Emfizemul pulmonar este o afecțiune caracterizată prin deteriorarea considerabilă a alveolelor pulmonare cu consecințe asupra oxigenării întregului organism. Apare “lipsa de aer” sau dispneea.
Adesea, boala apare în rândul fumătorilor înrăiți și este ireversibilă.
Tratamentul are drept scop reducerea simptomelor, prevenirea complicațiilor și încetinirea progresiei bolii. În acest sens renunțarea la fumat este esențială.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC)
Boala pulmonară obstructivă cronică afectează persoanele cu țesut bronhopulmonar deteriorat în ani de zile și este caracterizată prin reducerea dramatică a capacității respiratorii.
Adesea apare la fumătorii care suferă, simultan, de bronșită cronică și emfizem pulmonar, dar poate fi cauzată și de expunerea prelungită la pulberi și noxe industriale.
Tratamentul poate ameliora simptomele, poate preveni complicațiile, și, în general, poate încetini progresia bolii.
Pneumonia
Pneumonia este o infecție care poate afecta porțiuni dintr-un plămân sau ambii plămâni. Cel mai adesea este cauzată de bacterii (Streptococcus pneumoniae), dar poate fi cauzată și de virusuri sau ciuperci.
Gravitatea infecției poate varia de la ușoară, care nu necesită repaus la pat, la foarte severă, chiar amenințătoare de viață.
Sugarii, copii mici, bătrânii și persoanele cu un sistem imunitar slăbit pot dezvolta forme grave de pneumonie.
Tratamentul se adresează simptomelor, iar pneumonia de cauză bacteriană poate necesita antibioterapie. În pneumonia de cauză virală se pot prescrie medicamente antivirale, iar în cea cauzată de ciuperci se pot recomanda medicamente antifungice.
Pneumonia poate fi prevenită prin vaccinare.
Tuberculoza (TBC)
Tuberculoza este o afecțiune contagioasă cauzată de infecția cu bacteria Mycrobacterium tuberculosis (bacilul Koch) care se transmite pe cale aeriană (tuse, respirarea în spațiu închis alături de persoane infectate).
Boala poate să apară după mai mult timp de la infectare, atunci când sistemul imunitar al organismului este slăbit.
Contagiozitatea scade din momentul începerii tratamentului.
Tratamentul poate consta în administrarea de mai multe medicamente antimicrobiene pe o durată de cel puțin șase luni.
Tuberculoza nu se vindecă fără tratament, dar cu tratament este complet vindecabilă cu condiția prezentării timpurii la medic.
Vaccinarea, cu vaccinul BCG, este cea mai eficientă metodă de prevenire a tuberculozei.
Edemul pulmonar
Edemul pulmonar este o afecțiune caracterizată de acumularea, acută sau cronică, exagerată, de lichid în țesutul pulmonar și apare ca o consecință a altor afecțiuni. Astfel, suprafața necesară schimbului de gaze este mult micșorată ceea ce conduce la deteriorarea cronică a funcției pulmonare.
Cel mai frecvent edemul pulmonar este cauzat de afecțiuni ale inimii și poartă numele de edem pulmonar cardiogen. Alte afecțiuni care cauzează edem pulmonar pot fi: infarctul miocardic, insuficiența renală, embolismul pulmonar, afecțiuni ale sistemului nervos, infecții severe ale plămânului, etc.
Printre simptomele edemului pulmonar se numără tusea, respirația îngreunată la efort, oboseala extremă, febra, durerile de cap, etc.
Tratamentul poate consta în oxigenoterapie și înlăturarea factorului declanșator (tratarea afecțiunii de bază).
Gripa
Gripa reprezintă o afecțiune respiratorie contagioasă cauzată de virusurile gripale.
Debutul bolii este unul brusc, violent, cu febră, dureri de cap și de mușchi, tuse uscată, stare de rău general.
De obicei, gripa trece după câteva zile până la o săptămână, dar tusea și starea de rău general pot persista mai mult.
Persoanele cu imunitate scăzută (copiii, bătrânii, persoanele cu boli cronice, etc) pot fi mai vulnerabile în fața bolii.
Insuficiența respiratorie
Insuficiența respiratorie este o afecțiune caracterizată prin incapacitatea, acută sau cronică, a plămânilor de a asigura funcția respiratorie având drept consecință diminuarea concentrației de oxigen în sânge și, uneori, creșterea concentrației de dioxid de carbon la nivel sangvin.
Printre cauzele insuficienței respiratorii se numără obstrucția căilor aeriene (BPOC, astm, tumori bronșice), traumatismele toracice, coma, poliomielita.
Tratamentul poate cuprinde oxigenoterapie de lungă durată, managementul afecțiunilor de bază, ameliorarea simptomelor, antibioterapie atunci când se suprapune o infecție bacteriană.
Prognosticul insuficienței respiratorii este, nu de puține ori, unul rezervat.
Cancerul pulmonar
Cancerul pulmonar este o afecțiune cu un grad de mortalitate foarte ridicat, provocând peste 1,6 milioane de decese pe an, la nivel mondial.
Acest lucru este datorat și faptului că primele simptome apar când boala este deja într-un stadiu avansat, tratamentul curativ nemaifiind posibil în aproximativ 90% din cazuri.
Boala apare cu precădere în rândul bătrânilor cu vârsta peste 65 de ani și foarte rar (aproximativ 2%) în rândul tinerilor sub 45 de ani.
Cauza principală a cancerului de plămâni o reprezintă fumatul( 85% dintre bolnavi sunt fumători sau au fumat, conform statisticilor).
Febra, tusea sau schimbarea caracterului tusei, în cazul fumătorilor, dar și inapetența și scăderea în greutate sunt semne care ar trebui să trimită pe oricine la doctor.
Crezi că suferi de una dintre aceste afecțiuni? Programează o consultație online și află părerea avizată a unui specialist.
Care sunt cauzele afecțiunilor căilor respiratorii inferioare
Afecțiunile căilor respiratorii inferioare pot fi cauzate de:
- virusuri (virusurile gripale, virusul sincițial respirator, etc)
- bacterii (Streptococcus, Staphylococcus, etc)
- fungi
- micoplasma
- fum de țigară
- alergeni
- aer poluat
- produse chimice
- vapori toxici
- alte afecțiuni
- etc.
Factorii de risc ai afecțiunilor căilor respiratorii inferioare
O persoană este mai predispusă să dezvolte o afecțiune de tract respirator inferior dacă:
- este copil cu vârsta până-n 5 ani
- este vârstnic (peste 65 de ani)
- are un sistem imunitar deficitar
- a suferit o intervenție chirurgicală recent
- are o răceală
- este fumător
- lucrează într-un mediu toxic
- are un teren alergic
- suferă de alte boli(cardiace, renale, etc)
- etc.
Care sunt simptomele afecțiunilor căilor respiratorii inferioare
Manifestările afecțiunilor tractului respirator inferior variază și depind de gravitatea afecțiunii. Acestea includ:
- tusea – este principalul simptom al afecțiunilor tractului respirator și poate fi de la uscată până la o tuse severă, însoțită de mucus și flegmă
- nas înfundat
- secreții nazale
- dureri de cap
- dureri musculare
- dureri în gât
- febră
- frisoane
- respirație dificilă
- respirație șuierătoare
- oboseala
- etc.
Dacă prezinți semne ale afecțiunii, consultă părerea unui medic.
Programează o consultație online și află rapid răspunsuri la întrebări care te neliniștesc.
Care este tratamentul afecțiunilor căilor respiratorii inferioare
Tratamentul bolilor tractului respirator inferior depinde de gravitatea afecțiunii. Astfel, unele infecții pot trece de la sine, în câteva zile sau o săptămână, fără a fi necesară o prescripție medicală. În aceste cazuri, medicamentele care se adresează simptomelor pot fi suficiente. Acestea pot fi: antitermice, antiinflamatoare, decongestionate nazale, mucolitice, expectorante, etc.
În cazurile mai grave se poate institui antibioterapia (în infecțiile bacteriene) sau tratamentele respiratorii, cum ar fi un inhalator.
Cazurile severe pot necesita asistență medicală specializată în spital (oxigenoterapie, administrarea de lichide și medicamente intravenos, etc).
Atenție deosebită necesită copiii, vârstnicii și persoanele cu un sistem imunitar compromis.
În anumite cazuri poate fi recomandată intervenția chirurgicală.
Prevenirea afecțiunilor căilor respiratorii inferioare
Nu poți preveni întotdeauna afecțiunile căilor respiratorii inferioare, dar anumite măsuri pot reduce riscul de a dezvolta o astfel de afecțiune. Acestea includ:
- igiena riguroasă a mâinilor
- nu îți atinge fața cu mâinile murdare
- evită, pe cât posibil, spațiile închise, aglomerate
- evită substanțele iritante
- renunță la fumat
- evită fumul de țigară
- curăță și dezinfectează frecvent lucrurile care sunt atinse de multe persoane
- adoptă un stil de viață sănătos (alimentație, sport, odihnă)
- petrece cât mai mult timp în natură
- evită variațiile bruște de temperatură sau presiune
- vaccinează-te (vaccin antigripal, împotriva tuberculozei, împotriva pneumoniei).
Majoritatea persoanelor sănătoase se recuperează complet după afecțiunile de tract respirator inferior necomplicate.
Anumite afecțiuni ale căilor respiratorii inferioare pot necesita tratament îndelungat (astm, tumori).
Dacă tu sau un membru al familiei tale prezentați simptome care ar putea indica o afecțiune de tract respirator, pentru un diagnostic și un tratament corect, dar și pentru evitarea complicațiilor, este bine să ceri sfatul medicului specialist.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află opinia avizată a medicului specialist.
Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.healthline.com, www.nhs.uk, www.medicalnewstoday.com, www.cancer.org, www.cdc.gov, www.britannica.com, www.msdmanuals.com
