Atacul de cord sau infarctul miocardic, este o afecțiune gravă care apare atunci când miocardul, mușchiul inimii, nu primește o cantitate suficientă de sânge pentru a putea funcționa normal.
Atacul de cord reprezintă o urgență medicală cauzată de întreruperea fluxului sanguin către inimă, urmată de necroza și pierderea în diferite grade a funcției miocardului, ceea ce poate conduce, în unele cazuri, la deces.
Recunoscut la timp și intervenit în timp util (în primele ore de la declanșare), șansele de recuperare ale celui afectat sunt mari. Dar, cu cât trece mai mult timp până se restabilește fluxul sanguin, cu atât va fi mai afectat mușchiul inimii, miocardul.
Este esențial să apelezi la ajutor medical de urgență atunci când crezi că tu, sau cineva din jur, prezentați un atac de cord.
Care sunt cauzele apariției atacului de cord
Care sunt factorii de risc ai atacului de cord
Care sunt simptomele atacului de cord
Care sunt complicațiile atacului de cord
Care sunt cauzele apariției atacului de cord
Cauza atacului de cord o reprezintă blocarea uneia sau a mai multor artere coronare, astfel încât fluxul sanguin către inimă este diminuat sau blocat.
Majoritatea atacurilor de cord sunt cauzate de boala coronariană.
De-a lungul timpului, în prezența unor factori de risc, pe pereții arterelor coronare se formează depozite din colesterol și alte deșeuri celulare, așa numitele plăci de aterom, care pot îngusta arterele (ateroscleroza).
În timpul unui atac de cord, placa de aterom se rupe și poate vărsa colesterolul și alte substanțe în sânge. La locul rupturii se formează un cheag de sânge care, dacă este mare poate bloca fluxul de sânge către inimă. Privarea mușchiului cardiac de oxigen și nutrienți duce la afectarea permanentă a acestuia (ischemie).
Blocajul arterelor coronare poate fi parțial sau complet.
Alte cauze care pot conduce la un atac de cord includ:
- spasmul arterei coronare
- ruptura vasului de sânge
- hipoxia (concentrații scăzute de oxigen în sânge)
- consumul de droguri.
Care sunt factorii de risc ai atacului de cord
Anumiți factori cresc riscul apariției atacului de cord. Anumiți factori, precum vârsta și istoricul familial, nu pot fi schimbați, dar alții pot fi eliminați sau îmbunătățiți.
Factorii care cresc riscul atacului de cord includ:
- vârsta – bărbații în vârstă de 45 de ani sau mai mult și femeile în vârstă de 55 de ani sau mai mult, au un risc mai mare de a dezvolta un atac de cord
- fumatul
- fumatul pasiv
- hipertensiunea arterială
- hipercolesterolemia
- nivel crescut de trigliceride în sânge
- obezitatea
- diabetul
- sindromul metabolic (hiperglicemie, obezitate, hipertensiune arterială) – crește de două ori riscul de a avea un atac de cord
- istoric familial de atac de cord
- stresul
- sedentarismul
- consumul de droguri ilegale – poate provoca un spasm al arterelor coronare care poate conduce la un atac de cord
- bolile autoimune (artrita reumatoidă, lupusul)
- consumul exagerat de alcool
- dieta alimentară bogată în grăsimi saturate și trans
- apneea de somn
- istoric de preeclampsie.
Care sunt simptomele atacului de cord
Semnele și simptomele frecvente ale atacului de cord includ:
- disconfort, presiune, senzația de apăsare, de strângere, durere în piept
- disconfort sau durere care se extinde către spate, maxilar, gât, braț
- dificultăți de respirație
- greață, senzația de preaplin, arsuri la stomac sau dureri abdominale
- transpirații reci
- vărsături
- amețeli
- oboseală
- moleșeală
- anxietate
- respirații scurte
- bătăi neregulate ale inimii.
Simptomatologia atacului de cord poate varia de la persoană la persoană. Astfel, unele persoane pot avea dureri mai mari altele mai mici. La unele persoane primul semn poate fi stopul cardiac brusc. Alți oameni pot prezenta semne și simptome cu mult înainte de a se instala un atac de cord.
Prezinți semne ale afecțiunii? Consultă acum părerea unui medicului cardiolog și află rapid răspunsuri la întrebări care te neliniștesc.
Prețul unei consultații cardiologice online pornește de la 120 lei și poate fi efectuată de la distanță.
Accesează lista medicilor cardiologi și programează-te acum.
Când este cazul să suni la serviciul de urgență 112
Sună imediat la urgențe dacă bănuiești că ai un atac de cord.
Dacă medicul ți-a prescris nitroglicerină ia-o așa cum ți-a prescris medicul, în timp ce aștepți ajutorul de urgență.
Poți lua aspirină dacă ți-a fost recomandată.
Dacă bănuiești că altcineva are un atac de cord sună imediat la 112.
Dacă persoana este inconștientă, nu respiră și nu are puls este bine să începi resuscitarea cardiopulmonară, dacă ai fost instruit în acest sens, în timp ce aștepți ajutorul medical de urgență.
Cu cât o persoană primește mai repede ajutor medical de urgență, cu atât va fi mai puțin deteriorat mușchiul inimii.
Care sunt complicațiile atacului de cord
Complicațiile atacului de cord cuprind:
- aritmiile – ritmuri cardiace anormale care pot conduce, în unele cazuri, la deces
- insuficiența cardiacă – poate fi temporară sau cronică din cauza deteriorării extinse și permanente a inimii
- stop cardiac brusc – fără tratament imediat poate conduce la moarte
- ruptura inimii – o ruptură poate interveni la nivelul pereților, valvelor sau mușchiului inimii
- șocul cardiogen – datorită deteriorării mușchiului cardiac, nu se mai realizează aprovizionarea cu oxigen pentru menținerea funcțiilor organismului.
Programează acum o consultație online și evită complicațiile.
Care este tratamentul atacului de cord
Atacul de cord necesită asistență medicală de urgență pentru a preveni deteriorarea permanentă a inimii sau chiar decesul. Cu fiecare minut după un atac de cord mai mult țesut cardiac se deteriorează sau moare.
Administrarea tratamentului începe imediat, în ambulanță sau în camera de urgență.
Opțiunile de tratament includ:
Medicamente
Medicamentele folosite în tratarea atacului de cord includ:
- aspirina – poate reduce coagularea sângelui și ajută la menținerea fluxului sanguin printr-o arteră îngustată
- trombolitice – pot ajuta la dizolvarea cheagurilor de sânge; cu cât administrarea acestor medicamente se realizează mai repede cu atât cresc șansele de supraviețuire și de mai puține leziuni cardiace
- alte medicamente pentru subțierea sângelui (heparina)
- nitroglicerina – poate ajuta la îmbunătățirea fluxului sanguin către inimă prin dilatarea vaselor de sânge
- analgezice – pentru ameliorarea durerii
- inhibitori ai acetilcolinesterazei (ACE) – pot scădea tensiunea arterială și reduce stresul asupra inimii
- stanine – pentru controlul colesterolului din sânge
- beta-blocante – pot ușura munca inimii prin relaxarea miocardului, scăderea tensiunii arteriale și reglarea bătăilor inimii; de asemenea, aceste medicamente pot limita gradul de deteriorare cardiacă și pot preveni viitoarele atacuri de cord.
Intervenții chirurgicale și alte proceduri
Pe lângă administrarea de medicamente poate fi necesară o procedură pentru deblocarea arterelor.
Procedura poate consta în:
- angioplastia coronariană și stentare – un cateter (tub lung și subțire care are în capăt un balonaș) este introdus printr-o arteră inghinală sau de la încheietura mâinii până la locul blocajului, unde balonul din capătul cateterului este umflat pentru a debloca artera blocată, iar un stent este introdus pentru a menține artera deschisă
- chirurgie de by-pass coronarian – fluxul sanguin este redirecționat astfel încât să ocolească blocajul, prin grefarea unor vase de sânge recoltate din alte părți ale corpului
- chirurgia valvei cardiace – valva care prezintă scurgeri este înlocuită sau reparată
- pacemaker – dispozitiv implantat sub piele care ajută la reglarea ritmului cardiac
- transplantul de inimă – atunci când atacul de cord provoacă deteriorarea permanentă a aproape întregii inimi, chirurgii pot indica transplantul de cord.
Reabilitarea cardiacă
Programele de reabilitare cardiacă se concentrează pe administrarea medicamentelor, modificări aduse stilului de viață, echilibrul emoțional și revenirea treptată la activitățile zilnice.
Persoanele care participă la acest program, în general trăiesc mai mult și sunt mai puțin susceptibile de a dezvolta complicații după un atac de cord sau un alt atac de cord.
Planul de recuperare după un atac de cord poate include:
- practicarea exercițiilor fizice ușoare, în funcție de indicațiile medicului
- renunțarea la fumat
- evitarea activităților obositoare la scurt timp după atacul de cord
- controlul tensiunii arteriale, glicemiei și al colesterolului
- menținerea unei greutăți corporale sănătoase
- adoptarea unei diete alimentare sănătoase pentru inimă (avocado, ulei de măsline, alimente bogate în omega-3, pește, anumite semințe și nuci, etc.)
- evitarea alimentelor cu conținut de grăsimi saturate și trans
- reducerea consumului de sare
- gestionarea corectă a afecțiunilor coexistente
- evitarea sau limitarea consumului de alcool
- evitarea și controlul stresului
- apelarea la ajutor medical ori de câte ori apare ceva neobișnuit, precum respirații scurte, aritmii, oboseală, etc.
- efectuarea controalelor medicale regulate.
Consilierea psihologică și grupurile de suport pot ajuta persoanele care experimentează sentimente de furie, vinovăție și depresie după un atac de cord.
Cum poți preveni atacul de cord
Chiar dacă există câțiva factori de risc pe care nu-i poți controla, există, totuși, câțiva pași pe care-i poți face pentru a-ți menține o inimă sănătoasă. Astfel:
- adoptă o dietă alimentară echilibrată și sănătoasă care să fie bogată în fructe și legume proaspete, precum și cereale integrale
- consumă alimente bogate în nutrienți cât de des poți
- evită grăsimile saturate și trans, prăjelile, fast-food-ul, etc.
- evită sarea și zahărul
- practică exercițiile fizice regulat, cel puțin 150 de minute pe săptămână
- renunță la fumat
- evită fumatul pasiv
- evită sau limitează consumul de alcool
- controlează-ți tensiunea arterială, glicemia și colesterolul regulat
- nu consuma droguri
- administrează medicamentele conform recomandărilor medicului
- gestionează corespunzător afecțiunile coexistente
- dacă ești supraponderal, slăbește
- menține o greutate corporală sănătoasă
- efectuează controalele medicale regulate
- discută cu medicul dacă ești îngrijorat de riscul de a avea un atac de cord.
Atacul de cord este o afecțiune extrem de gravă care pune viața în pericol. Prognosticul după un atac de cord depinde de vârsta celui afectat (complicațiile pot fi cu atât mai grave cu cât persoana afectată este mai în vârstă), severitatea atacului (cât de mult s-a deteriorat miocardul în timpul atacului), precum și de durata de timp care s-a scurs până la inițierea tratamentului.
Tratamentul pentru atacul de cord trebuie inițiat cât mai curând posibil, afecțiunea fiind o urgență medicală.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află părerea avizată a medicului cardiolog. Prețurile consultațiilor online la această specialitate încep de la 120 lei și pot fi efectuate de oriunde, chiar și din trafic sau din vacanță.
Alege un medic cardiolog, programează o consultație online prin Getvig.Health și evită complicațiile.
Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.healthline.com, www.nhs.uk, www.webmd.com, www.cdc.gov
