Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors

Boala Coronariană

Categorii:

Boala coronariană sau boala arterială coronariană, denumită și cardiopatie ischemică, se dezvoltă atunci când aportul de sânge necesar funcționării inimii este afectat. Acest lucru este cauzat de îngustarea pereților arterelor coronare care devin deteriorate sau bolnave.

Ce este boala coronariană

Ce cauzează boala coronariană

Care sunt factorii de risc ai bolii coronariene

Care sunt simptomele bolii coronariene

Când să te adresezi medicului

Care sunt complicațiile bolii coronariene

Care este tratamentul bolii coronariene

Cum poți preveni boala coronariană

Ce este boala coronariană

Arterele coronare sunt vase de sânge mari care furnizează sânge cu oxigen și substanțe nutritive inimii.

Pentru a funcționa corespunzător inima are nevoie de un flux constant de oxigen. Atunci când grăsimi, calciu sau alte substanțe se depun pe pereții arterelor coronare se formează plăcile de aterom. Acestea pot îngusta pereții arterelor, se pot rupe, pot migra și pot bloca total sau parțial fluxul de sânge către inimă.

Boala coronariană este cea mai frecventă boală de inimă și cauza principală de deces la nivel mondial, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

În România această afecțiune este răspunzătoare de peste 60% din totalul deceselor.

Boala coronariană afectează adesea persoanele de vârstă medie, dar cele mai multe cazuri se regăsesc în rândul persoanelor cu vârste peste 65 de ani.

Deoarece afecțiunea se dezvoltă în timp, este posibil ca persoanele afectate să nu știe că o au până când dezvoltă un blocaj major sau un atac de cord.

Care sunt cauzele apariției bolii coronariene

Principala cauză a apariției bolii coronariene o reprezintă ateroscleroza arterelor coronare. Acesta este procesul prin care plăcile de aterom, formate din colesterol și alte deșeuri celulare, se depun pe peretele interior deteriorat, lezat, al arterelor coronare.

Se crede că lezarea pereților interiori ai arterelor coronare poate începe chiar din copilărie. Placa de aterom începe să se depună și crește odată cu înaintarea în vârstă. Aceste acumulări inflamează pereții arterelor și cresc riscul cheagurilor de sânge și a atacului de cord.

Care sunt factorii de risc ai bolii coronariene

Factorii de risc principali

  • vârsta – înaintarea în vârstă crește riscul apariției bolii, mai ales după 65 de ani
  • sexul – bărbații au un risc mai mare de a dezvolta afecțiunea, dar riscul crește și la femei după instalarea menopauzei
  • fumatul
  • fumatul pasiv
  • istoric familial de boli de inimă
  • hipertensiune arterială
  • colesterol crescut – nivel ridicat de lipoproteine cu densitate joasă (LDL, cunoscut sub numele de colesterol “rău”) și un nivel scăzut de colesterol HDL (cunoscut sub numele de colesterol “bun”)
  • diabetul 
  • excesul de greutate sau obezitatea
  • stresul
  • sedentarismul
  • obiceiuri alimentare nesănătoase – consumul de alimente care conțin cantități mari de grăsimi saturate, grăsimi trans, zahăr și sare
  • rasa – nativii americani, asiaticii, mexicanii prezintă un risc mai mare de a dezvolta afecțiunea.

Deseori, un factor de risc atrage după sine un altul. De exemplu, obezitatea poate conduce la hipertensiune arterială și la diabet zaharat de tip 2. Atunci când apar împreună mai mulți factori de risc probabilitatea de a dezvolta boala coronariană crește.

Alteori boala coronariană poate apărea în absența factorilor de risc clasici.

Posibili factori de risc

Alți posibili factori de risc includ:

  • apneea de somn – oprirea frecventă a respirației în timpul somnului scade fluxul de oxigen din sânge care poate conduce la hipertensiune arterială și încordarea sistemului cardiovascular crescând riscul apariției bolii coronariene
  • proteina C reactivă – atunci când există o inflamație în organism, nivelul proteinei C reactive crește, iar acest lucru poate reprezenta un factor de risc pentru boala coronariană și infarctul miocardic, inflamația favorizând depunerea colesterolului în plăcile de aterom, precum și ruperea acestora
  • nivelul crescut de hemocisteină – hemocisteina este un aminoacid care este folosit în producerea de proteine și pentru a construi și menține țesuturile; nivelul crescut de hemocisteină poate crește riscul de boală coronariană
  • nivel crescut de trigliceride (hipertrigliceridemia) – trigliceridele sunt lipide, grăsimi, care se găsesc în sânge; nivelul crescut de trigliceride poate crește riscul de boală coronariană, mai ales în cazul femeilor
  • bolile autoimune precum lupusul, artrita reumatoidă și alte boli inflamatorii cresc riscul apariției aterosclerozei
  • consumul exagerat de alcool poate duce la afectarea miocardului, mușchiul inimii și poate agrava alți factori de risc pentru boala coronariană
  • preeclampsia – această afecțiune se dezvoltă în timpul sarcinii și duce la hipertensiune arterială și cantități crescute de proteine în urină ceea ce poate conduce la boli de inimă, mai târziu în viață.

Care sunt simptomele bolii coronariene

Pentru a funcționa normal inima, pompa organismului, are nevoie de cantitatea corespunzătoare de sânge. Reducerea acestei cantități poate declanșa apariția simptomelor bolii coronariene.

Angina pectorală

Cel mai frecvent simptom al bolii coronariene îl reprezintă angina pectorală. Aceasta este o durere care apare de obicei în mijlocul toracelui sau partea stângă și este resimțită ca o presiune, senzație de strângere.

La unele persoane, în special femei, durerea poate fi scurtă și ascuțită și resimțită la nivelul gâtului, bărbiei, umărului, brațelor.

Angina pectorală este declanșată de regulă de un stres fizic sau emoțional și dispare, de obicei, la câteva minute după încetarea acestuia sau după administrarea de nitroglicerină.

Simptome atipice ale bolii coronariene

Unele persoane, de obicei pacienții în vârstă, femeile și cei care suferă de diabet zaharat, pot prezenta o simptomatologie atipică: 

  • durere în epigastru sau doar în zonele de iradiere (mandibulă, spate)
  • greață
  • vărsături
  • slăbiciune
  • lipsa de aer
  • stare de rău general.

Aceste simptome pot fi confundate cu arsura gastrică sau indigestia.

Alte simptome ale bolii coronariene

Includ:

  • aritmii cardiace
  • oboseală extremă
  • dificultăți de respirație
  • amețeală
  • durere intensă în piept care iradiază spre gât, brațe, umăr și este însoțită de transpirație excesivă și greutate în respirație – pot fi semnul unui atac de cord (infarct miocardic), urgență medicală.

Când să te adresezi medicului

Atunci când prezinți o durere puternică în piept și o stare de rău care durează mai mult de cinci minute, este foarte probabil să ai un atac de cord. În cazul acesta se impune ajutor medical de urgență.

Atunci când prezinți factori de risc pentru boala coronariană (diabet, hipertensiune arterială, obezitate, fumezi, istoric familial de boală coronariană) este bine să faci un control cardiologic.

Afectiuni cardiovasculare

Care sunt complicațiile bolii coronariene

Complicațiile bolii coronariene includ:

  • infarctul miocardic – apare atunci când o placă de aterom se rupe și formează un cheag de sânge (un tromb) care blochează artera și sângele nu mai poate ajunge la inimă, iar în lipsa oxigenului miocardul, mușchiul inimii, moare; șansele de supraviețuire și recuperare după un infarct miocardic depind de rapiditatea cu care se intervine
  • insuficiența cardiacă – apare atunci când porțiuni din inimă sunt lipsite de oxigen și nutrienți din cauza fluxului sanguin redus sau atunci când inima a suferit un atac de cord și poate deveni prea slabă pentru a pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului
  • aritmii (tulburări de ritm cardiac) – alimentarea inadecvată cu sânge a inimii sau deteriorarea țesutului cardiac pot interfera cu impulsurile electrice ale inimii provocând tulburări de ritm cardiac
  • angina pectorală
  • șocul cardiogen.

Care este tratamentul bolii coronariene

Tratamentul bolii coronariene poate consta în modificări aduse stilului de viață, controlul factorilor de risc, administrarea de medicamente, precum și alte proceduri medicale.

Scopul tratamentului este de a ameliora simptomatologia și de a îmbunătăți prognosticul.

Modificările stilului de viață

Includ:

  • renunțarea la fumat, inclusiv fumatul pasiv
  • adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate bazată pe consumul de fructe și legume proaspete și cereale integrale
  • evitarea consumului de grăsimi, dulciuri, alimente de tip fast-food, sare, etc.
  • renunțarea sau măcar reducerea considerabilă a consumului de alcool
  • practicarea exercițiilor fizice regulat (mers pe jos 30-60 de minute zilnic în limita tolerabilității fiecăruia)
  • atingerea greutății normale și menținerea acesteia
  • reducerea stresului.

Controlul factorilor de risc:

  • controlul diabetului zaharat prin administrarea de medicamente pentru reducerea nivelului glicemiei
  • controlul colesterolului prin dietă săracă în grăsimi și administrarea de medicamente (statine, niacină, etc.)
  • controlul hipertensiunii arteriale prin administrarea de medicamente precum beta blocante, blocanți ai receptorilor angiotensinei ll. 

Tratament medicamentos

Medicamentele folosite în tratarea bolii coronariene pot cuprinde:

  • aspirină – se administrează pentru subțierea sângelui și reducerea riscului de trombi
  • medicamente pentru reducerea colesterolului precum statinele
  • beta-blocante – aceste medicamente încetinesc ritmul cardiac și scad tensiunea arterială, de asemenea scad riscul unui viitor atac de cord
  • ranolazina – poate ameliora durerile din angină pectorală; poate fi prescris împreună cu un beta-blocant sau în locul acestuia
  • blocanți ai canalelor de calciu – pot fi administrate pentru reducerea ritmului cardiac, scăderea tensiunii arteriale și ameliorarea durerilor toracice
  • nitroglicerina – poate  controla durerea în piept prin dilatarea temporară a arterelor coronare și reducerea necesarului de sânge al inimii
  • inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei și blocanții receptorilor angiotensinei ll – scad tensiunea arterială și pot ajuta la prevenirea progresiei bolii.

Medicamentele trebuie administrate conform indicațiilor medicului cardiolog cu respectarea dozelor, a combinațiilor de medicamente, a orelor de administrare.

Este important să te adresezi medicului dacă ai nelămuriri.

Tratamentul este unul personalizat deci, compararea lui cu tratamentul altei persoane cu o afecțiune asemănătoare, nu-și are rostul.

Procedurile pentru restabilirea și îmbunătățirea fluxului sanguin

Includ:

  • angioplastia coronariană cu montare de stent – procedură minim-invazivă prin care este dezobstruată artera coronară îngustată; se realizează, sub control radiologic, cu ajutorul unui cateter care are la capăt un balonaș de mici dimensiuni care se umflă în momentul în care ajunge în dreptul blocajului; un stent (tubuleț metalic) poate fi lăsat în acel loc pentru a menține artera deschisă
  • by-pass-ul coronarian – intervenția chirurgicală pentru refacerea traseului arterial este o intervenție complexă care se face pe cord oprit și circulație extracorporeală sau pe cord bătând și presupune anumite riscuri, motiv pentru care se realizează doar în cazul persoanelor cu artere coronare îngustate multiple; procedura constă în grefarea unei artere sau vene sănătoase pe artera bolnavă, astfel încât circulația sângelui să ocolească zona bolnavă și sângele oxigenat să ajungă la inimă.

Dacă boala coronariană a condus către un atac de cord, medicul poate recomanda un program de reabilitare cardiacă. Acesta are scopul de a reduce riscul apariției altor probleme cardiace, recăpătarea puterii și îmbunătățirea calității vieții.

Cum poți preveni boala coronariană

Poți preveni boala coronariană dacă reduci sau elimini factorii de risc și dacă urmezi câteva sfaturi:

  • renunță la fumat – fumatul reprezintă un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare (nicotina îngustează vasele de sânge și forțează inima să lucreze mai mult, iar monoxidul de carbon scade oxigenul din sânge și afectează pereții vaselor de sânge)
  • menține tensiunea arterială la valori normale
  • menține valorile colesterolului în limite normale
  • menține diabetul zaharat (dacă ești afectat) sub control
  • adoptă o dietă alimentară echilibrată și sănătoasă bazată pe consumul de fructe și legume proaspete și cereale integrale
  • evită grăsimile saturate și grăsimile trans, precum și zahărul și sarea
  • evită sau limitează consumul de alcool
  • practică exercițiile fizice regulat
  • menține o greutate corporală sănătoasă, chiar și o mică scădere în greutate poate ajuta la reducerea factorilor de risc pentru boala coronariană
  • redu stresul cât mai mult posibil 
  • practică tehnici de relaxare (yoga, meditație, masaj, etc.)
  • efectuează controale medicale regulate
  • efectuează analize de sânge regulat.

În stadiile incipiente boala coronariană nu are simptome, de aceea controalele periodice sunt foarte importante. Detectarea și tratamentul cât mai rapid a factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare pot contribui la o sănătate mai bună a inimii.

Boala arterelor coronariene nu se vindecă, dar poți ameliora simptomatologia și preveni agravarea ei dacă începi tratamentul cât mai devreme. Acesta constă atât în administrarea medicației dar și a modificărilor stilului de viață.

Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află opinia avizată a medicului cardiolog.

Surse de informare
www.mayoclinic.orgwww.healthline.comwww.medicalnewstoday.comwww.my.clevelandclinic.orgwww.webmd.comwww.heart.org

Acest website foloseste Cookies pentru personalizarea experientei tale. Apasa OK pt a continua.