Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors

Infecțiile căilor respiratorii superioare

Categorii:

Care sunt căile respiratorii superioare 

Aparatul respirator sau sistemul respirator este reprezentat de totalitatea organelor care contribuie la schimbul gazos dintre organism și mediul înconjurător. Astfel, organismul este alimentat cu oxigen, indispensabil vieții, iar dioxidul de carbon este eliminat din organism.

Căile respiratorii (cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee, bronhii) au rolul de a conduce aerul la plămâni, acolo unde are loc schimbul de gaze. 

De asemenea, căile respiratorii au rolul de a purifica, a încălzi și a umezi aerul inspirat.

Căile respiratorii sunt reprezentate de căile respiratorii superioare (nas, faringe, laringe) și căile respiratorii inferioare (trahee, bronhii, bronhiole). 

Căile respiratorii superioare sunt reprezentate de:

  • cavitatea nazală – este căptușită de mucoasa nazală cu rolul de a încălzi și umezi aerul și de a reține particulele străine 
  • faringele – cavitatea din spatele nasului și a gurii; este un organ comun sistemelor respirator și digestiv
  • laringele – organ muscular care conține corzile vocale; epiglota, un cartilaj în formă de frunză, blochează pătrunderea alimentelor în laringe. 

Ce este infecția căilor respiratorii superioare 

Infecțiile tractului respirator superior sunt una dintre cele mai frecvente cauze pentru care oamenii merg la doctor. Acestea afectează toate categoriile de vârstă, deși sunt mai frecvente în rândul copiilor (ei au sistemul imunitar incomplet dezvoltat și petrec mult timp în colectivități), ambele sexe, pot apărea pe tot parcursul anului, dar survin mai des toamna și iarna (în această perioadă oamenii petrec mai mult timp în grupuri, în încăperi închise, iar virusurile prosperă în condiții de umiditate scăzută). 

Tipuri de infecții ale căilor respiratorii superioare

Infecțiile tractului respirator superior sunt denumite în funcție de locul unde se produc acestea. Astfel:

Răceala obișnuită 

Răceala obișnuită poate fi cauzată de unul din numeroșii viruși (adenovirusuri). Persoanele infectate sunt contagioase cu câteva zile înainte de apariția simptomelor până la vindecare. 

Simptomele pot varia de la o persoana la alta și pot cuprinde:

  • nas înfundat sau curgător 
  • tuse
  • strănut 
  • durere de cap
  • dureri în gât 
  • dureri musculare
  • modificări ale gustului și mirosului
  • febră 
  • etc. 

Simptomele pot dispărea după una sau două săptămâni. 

Nu există un tratament specific pentru răceală. Pot fi folosite medicamente pentru ameliorarea simptomelor (antialgice, antifebrile, antitusive). 

Sinuzita

Sinuzita (rinosinuzita) reprezintă inflamația sinusurilor și poate avea drept cauză infecția unui alt segment al sistemului respirator. Inflamația poate mări producția de mucus și bloca sinusurile din cauza dificultăților de scurgere. 

Printre simptomele sinuzitei se numără și:

  • sensibilitate accentuată sau chiar durere în jurul ochilor, la nivelul nasului, obrajilor, frunții 
  • secreție nazală 
  • presiune și durere la nivelul urechilor
  • febră 
  • alterarea mirosului și a gustului 
  • respirație urât mirositoare 
  • etc. 

Simptomele durează, de obicei, 2-3 săptămâni și se remit fără tratament. Alteori, însă, pot dura mai mult și pot necesita adoptarea unei scheme terapeutice complexe. 

Laringita 

Laringita reprezintă inflamația laringelui (a corzilor vocale) și poate fi cauzată de suprasolicitare, iritare sau infecție. 

Poate fi de scurtă durată (acută) sau de lungă durată (cronică). 

Simptomele laringitei includ:

  • răgușeala
  • voce slabă sau pierderea vocii
  • iritația gâtului 
  • tuse persistentă 
  • durere în gât 
  • etc. 

Laringita trece, de obicei, de la sine în 1-2 săptămâni. 

Faringita

Faringita reprezintă inflamația faringelui, partea din spate a gâtului. Cel mai adesea este numită “durere în gât”. 

Afecțiunea poate fi cauzată de infecții virale sau bacteriene, dar și fungice (ciuperci). 

Printre simptomele frecvente ale faringitei se numără și:

  • dureri în gât 
  • dureri de cap 
  • dificultate la înghițire
  • febră 
  • frisoane
  • tuse
  • etc. 

De obicei, faringita trece fără tratament în aproximativ o săptămână. Tratamentul poate fi necesar în cazul faringitei de natură bacteriană (antibioterapia). 

Care sunt cauzele apariției infecției căilor respiratorii superioare 

Infecția căilor respiratorii superioare poate fi cauzată de invazia directă a mucoasei interioare a căilor respiratorii superioare de către virusuri sau bacterii. Pentru ca acești agenți patogeni să producă boala trebuie să treacă de o serie de bariere fizice (părul și mucusul umed din căptușeala nasului, cilii care acoperă traheea) și imunologice (sistemul imunitar al organismului). 

Dar, și agenții patogeni au diferite mecanisme de apărare, pot produce toxine pentru a afecta sistemul de apărare al organismului sau pentru a-și schimba forma, a se “deghiza” pentru a nu fi recunoscuți de sistemul imunitar. 

Perioada de incubație (timpul necesar de la pătrunderea în organism până la apariția primelor semne de boală) variază de la un agent patogen la altul și poate fi cuprins între câteva zile până la câteva săptămâni. Astfel:

  • virusurile gripale necesită 1-4 zile
  • streptococii din grupa A (bacterii): 1-5 zile 
  • thinovirusurile: 1-5 zile
  • tusea convulsivă (pertussis): 7-21 zile
  • etc. 

Infecția căilor respiratorii superioare este, de cele mai multe ori, contagioasă și se poate răspândi de la o persoană la alta prin inhalarea picăturilor respiratorii provenite din tuse sau strănut sau prin contactul cu obiecte contaminate. 

Care sunt factorii de risc ai infecției căilor respiratorii superioare 

Factorii de risc comuni pentru infecția căilor respiratorii superioare includ:

  • igiena precară a mâinilor
  • contactul direct cu persoanele infectate
  • contactul strâns cu grupuri de copii (grădiniță, școală) 
  • fumatul sau fumatul pasiv
  • contactul cu persoane în locuri aglomerate (autobuze, avioane) 
  • îndepărtarea vegetațiilor adenoide (polipi) sau a amigdalelor care fac parte din sistemul de apărare al organismului 
  • sistem imunitar compromis (HIV, transplant de organe, defecte imune congenitale, etc.)
  • stresul
  • traumele căilor respiratorii superioare. 

Care este tratamentul infecției căilor respiratorii superioare 

Deoarece majoritatea infecțiilor căilor respiratorii superioare au drept cauză virusurile, nu este necesar un tratament specific. Astfel se recomandă:

  • odihna – foarte importantă în procesul de vindecare 
  • consum crescut de lichide (apă, ceaiuri, limonade) – pentru a compensa pierderile prin secrețiile nazale și transpirațiile cauzate de febră, frisoane
  • medicamente pentru ameliorarea durerii și febrei
  • medicamente antiinflamatoare nesteroidiene – utilizate pentru a combate durerea și febra
  • medicamente antihistaminice – pentru ameliorarea secrețiilor nazale și a congestiei
  • medicamente antitusive – pentru a reduce tusea
  • medicamente antivirale – pot fi recomandate mai ales persoanelor cu un sistem imunitar compromis. 

Atunci când infecția este cauzată de o bacterie se poate recomanda tratamentul cu antibiotice. Acesta trebuie realizat sub îndrumarea strictă a medicului deoarece poate apărea rezistența la antibiotice precum și din cauza efectelor secundare ale acestora. 

Foarte rar, poate fi necesară o procedură chirurgicală, cum ar fi în cazul unor infecții sinusale complicate, în cazul formării de abcese în spatele gâtului sau abcesele amigdalelor (abces peritonsilar). 

Afecțiunile căilor respiratorii

Cum poți preveni infecțiile căilor respiratorii superioare

Nu poți preveni întotdeauna infecțiile căilor respiratorii superioare, dar anumite măsuri te pot ajuta să scazi riscul apariției acestora. Acestea includ:

  • alimentație echilibrată și sănătoasă 
  • practicarea exercițiilor fizice
  • odihnă adecvată nevoilor fiecărui organism în parte 
  • reducerea stresului 
  • renunțarea la fumat 
  • limitarea consumului de alcool 
  • alăptarea bebelușilor – ajută la întărirea sistemului imunitar al acestora prin trecerea anticorpilor de la mamă la copil, prin intermediul laptelui
  • igiena riguroasă a mâinilor, în mod deosebit în anotimpurile reci
  • evitarea spațiilor aglomerate închise 
  • curățarea și dezinfectarea obiectelor care vin în contact cu multe persoane 
  • aerisirea și ventilarea încăperilor sau a mijloacelor de transport 
  • acoperirea gurii atunci când tușești sau strănuți
  • nu împrumuta obiectele personale 
  • vaccinarea antigripală – recomandată mai ales categoriilor cu risc crescut (vârstnici, persoane cu afecțiuni cronice, personal medical, etc.). 

Infecțiile căilor respiratorii superioare au, de obicei, un prognostic bun și se vindecă, de cele mai multe ori, fără un tratament specific. Totuși, pentru un diagnostic corect și pentru evitarea complicațiilor este bine să apelezi la ajutor specializat.

Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află opinia avizată a medicului specialist. 

Surse de informare: 
www.healthline.comwww.nhs.ukwww.medicinenet.comwww.medicalnewstoday.com 

Articol revizuit în data de 22.01.2022 de către:
Medic Primar Pneumologie

Acest website foloseste Cookies pentru personalizarea experientei tale. Apasa OK pt a continua.