Lupusul este o boală gravă, care poate afecta pe oricine. Este o boală autoimună, în care sistemul imunitar devine hiperactiv și atacă propriile organe și țesuturile sănătoase ale corpului.
Inflamația cauzată de lupus poate afecta mai multe sisteme și organe ale corpului, inclusiv articulațiile, pielea, rinichii, celulele sanguine, creierul, inima și plămânii.
Studiile arată că lupusul afectează în special femeile și este cel mai probabil să apară in perioada de vârstă cuprinsă între 15 și 44 de ani.
Afecțiunea poate fi dificil de diagnosticat, deoarece semnele și simptomele sunt foarte asemănătoare cu ale altor boli, cel mai distinct semn al lupusului fiind erupția faciala care apare pe ambii obraji și care seamănă cu aripile unui fluture.
Lupusul nu este o boală contagioasă și deci, nu poate fi transmisă altei persoane. Cu toate acestea, în cazuri mai rare, copiii ai căror mame au lupus, au tendința de a dezvolta o formă a bolii, numită lupus neonatal.
Simptome Lupus
Semnele și simptomele pot fi foarte diferite de la un pacient la altul. Acestea pot apărea brusc sau se pot dezvolta lent, pot fi ușoare sau severe și pot fi temporare sau permanente.
Una dintre caracteristicile lupusului este că se manifestă episodic. Există o perioadă acută a bolii, când simptomele și efectele bolii se intensifică, care alternează cu o perioadă de remisie a bolii, când persoanele afectate experimentează mai puține simptome sau chiar deloc.
Lupus are o gama largă de semne și simptome, care depind foarte mult de sistemul imunitar și de vulnerabilitatea organelor corpului afectat, însă cele mai frecvente semne și simptome ale afecțiunii includ:
- erupție în forma de fluture pe fața, care acoperă obrajii și puntea nasului sau erupții cutanate în alte zone ale corpului
- oboseala
- febra
- pierderea poftei de mâncare și pierderea în greutate
- rigiditate, durere sau umflături la nivelul articulațiilor și a mușchilor
- leziuni cutanate care apar sau se agravează odată cu expunerea la soare
- umflături la nivelul picioarelor sau în jurul ochilor
- ochi uscați
- dureri de cap, confuzie și pierderi de memorie
- glande inflamate sau ganglioni limfatici
- erupții cutanate, cauzate de sângerări sub piele
- ulcerații bucale
- sensibilitate la soare
- dureri în piept la respirație profundă
- căderea neobișnuită a parului
- degetele de la mâine sau de la picioare devin palide sau purpurii, din cauza frigului sau a stresului (fenomenul Raynaud)
- artrita.
Dacă prezinți semne ale afecțiunii, cere sfatul avizat al medicului dermatolog.
Programează o consultație online prin Getvig.Health și evită complicațiile.
Cauzele apariției Lupusului
Lupusul este o afecțiune autoimuna, însă cauza exacta este încă neclară.
Fiind o boală autoimună, lupusul apare atunci când sistemul imunitar atacă țesutul sănătos din corp.
Ce reprezintă o boală autoimună?
Sistemul imunitar protejează corpul și luptă împotriva antigenelor, cum sunt virușii, bacteriile și germenii, producând proteine numite anticorpi. Acești anticorpi sunt produși de către celulele albe din sânge sau de către limfocitele B.
Atunci când o persoană are o boală autoimună, cum ar fi lupusul, înseamnă că sistemul sau imunitar nu poate face diferența intre antigeni și țesutul sănătos. Drept urmare, sistemul imunitar direcționează anticorpii atât împotriva țesutului sănătos, cât și a antigenelor, acest lucru provocând inflamații, dureri și leziuni ale țesuturilor.
Cel mai frecvent tip de autoanticorp care se dezvoltă la persoanele cu lupus este un anticorp antinuclear (ANA), care reacționează cu părți ale nucleului celulei (centrul de comanda al celulei).
Acești autoanticorpi circula în sânge, iar pentru că unele dintre celulele corpului au pereți suficient de permeabili pentru a permite penetrarea, anticorpii pot ataca ADN-ul din nucleul acestor celule. Acesta este și motivul pentru care lupusul afectează doar anumite organe și nu pe toate.
Crezi că suferi de lupus? Alege unul dintre medicii dermatologi din platformă și programează acum o consultație online.
Factori de risc Lupus
Lupusul se poate dezvolta ca răspuns la o serie de factori. Aceștia pot fi hormonali, genetici, de mediu sau o combinație a acestora.
Hormonii
Hormonii sunt substanțe chimice pe care organismul le produce și care controlează și reglează activitatea anumitor celule sau organe.
Activitatea hormonală ar putea explica următorii factori de risc ai lupusului:
Sex: Institutul National al Sănătății din SUA menționează că femeile sunt de nouă ori mai susceptibile de a avea lupus decât bărbații.
Vârsta: Potrivit Genetics Home Reference, simptomele și diagnosticul apar adesea intre 15 și 45 de ani, în perioada fertilă. Cu toate acestea, 20% din cazuri apar după vârsta de 50 de ani.
Întrucât 9 din 10 persoane afectate de lupus sunt femei, cercetătorii indică o posibilă legătură între estrogen și lupus. Estrogenul este produs atât de către femei cât și de către bărbații, însă femeile produc mai mult.
Într-un experiment realizat în 2006, oamenii de știință au observat că estrogenul poate afecta activitatea imunitară și poate induce anticorpi de lupus unor șoricei sensibili la aceasta boală.
În 2010, în urma unui studiu cercetătorii au descoperit că femeile cu lupus au raportat dureri mai mari și oboseală mai severă în timpul menstruației. Acest lucru sugerează că erupțiile pot fi mai probabile în aceste perioade.
Aceste studii indică faptul că femeile sunt mai susceptibile la bolile autoimune decât bărbații, însă nu există suficiente dovezi care să confirme că estrogenul provoacă lupus.
Factori genetici
Deși este mai frecvent în anumite familii, cercetătorii nu au demonstrat că există un factor genetic specific care cauzează lupus.
Există însă legături între factorii genetici și următorii factori de risc ai afecțiunii:
Rasa: Oricine poate dezvolta lupus, însă studiile arată că afecțiunea este de două pană la trei ori mai frecventă la persoanele de culoare, comparativ cu populația albă.
Antecedente familiale: Lupusul poate afecta persoane fără antecedente familiale ale bolii, însă există studii care indică faptul că persoanele care au rude de gradul I sau II cu lupus prezintă un risc mai mare de a dezvolta afecțiunea.
Oamenii de știința au identificat anumite gene care pot contribui la dezvoltarea lupusului, dar nu există suficiente dovezi care să demonstreze că acestea cauzează boala.
Potrivit unui studiu publicat în Seminars în Arthritis and Rheumatism, în 2017 realizat asupra gemenilor identici, s-a demonstrat că unul dintre gemeni poate dezvolta lupus, în timp ce celălalt nu, chiar dacă aceștia cresc împreună și sunt expuși acelorași factori de mediu. Cu toate acestea, daca unul dintre gemeni are lupus, celălalt are șanse de 25% de a dezvolta boala.
Deși nu a fost demonstrată, anumiți oameni de știință au propus teoria conform căreia apariția bolii ar putea fi influențată de modificările cromozomilor X.
Factori de Mediu
Factorii de mediu, cum ar fi substanțele chimice sau virușii, pot contribui la declanșarea lupusului la persoanele care sunt deja susceptibile genetic.
Posibilii factori de mediu declanșatori ai lupusului includ:
Fumatul – o creștere a numărului de cazuri în ultimele decenii se poate datora expunerii mai mari la tutun.
Expunerea la lumina soarelui – anumite studii sugerează faptul că expunerea la lumina soarelui poate fi un factor declanșator.
Medicație: potrivit Genetics Home Referencea, proximativ 10% din cazuri pot fi legate de droguri.
Infecții virale: acestea pot declanșa simptome la persoanele predispuse la boala. De reținut însă faptul că lupusul nu este contagios și nu se poate transmite sexual sau prin infecții virale.
Microbiota intestinală
Într-un studiu recent, publicat în Applied and Environmental Microbiology, în 2018, oamenii de știință au analizat microbiota intestinală ca un posibil factor declanșator al lupusului. Aceștia susțin că au remarcat modificări specifice microbiotei intestinale, care apar atât la oamenii, cât și la șoareci cu lupus. În prezent se fac mai multe cercetări în acest sens.
Crezi că suferi de lupus? Alege unul dintre medicii dermatologi din platformă și programează o consultație online.
Complicațiile Lupusului
Inflamația cauzată de lupus poate afecta multe zone ale corpului, inclusiv:
Rinichii – inflamația rinichilor (nefrita) poate face dificilă eliminarea eficientă a toxinelor de către organism. Aproximativ 1 din 3 persoane cu lupus prezintă și probleme cu rinichii.
Plămânii – anumiți pacienți cu lupus dezvoltă și pleurită, care este o inflamație a mucoasei cavității toracice și care provoacă dureri în piept.
Sistemul nervos central – lupusul poate afecta uneori creierul sau sistemul nervos central. Simptomele includ dureri de cap, amețeli, depresie, tulburări de memorie, probleme de vedere, convulsii, accidente vasculare cerebrale sau schimbări de comportament.
Vasele de sânge – pot apărea vasculite sau inflamații ale vaselor de sânge. Acest lucru poate afecta circulația sanguină.
Sângele – afecțiunea poate provoca anemie, leucopenie (sacaderea numărului de celule albe din sânge) sau trombocitopenie (o scădere a numărului de trombocite din sânge, care ajuta la coagulare).
Inima – dacă inflamația afectează inima, aceasta poate duce la miocardită și endocardita. De asemenea, poate afecta membrana care înconjoară inima, provocând pericardita și poate provoca dureri toracice sau alte simptome. Endocardita poate deteriora valvele cardiace, determinând îngroșarea și dezvoltarea suprafeței valvei, ceea ce poate determina suflul cardiac.
Alte tipuri de complicații
Lupusul poate, de asemenea, creste riscul de:
Infecții – persoanele cu lupus sunt mai vulnerabile la infecții, deoarece atât boala, cât și tratamentul care are scopul de a ține boala sub control, pot slabi sistemul imunitar.
Cancerul – afecțiunea pare să crească riscul apariției cancerului.
Osteonecroza – reprezintă moartea celulelor osoase, care intervine atunci când alimentarea cu sânge a osului scade, provocând adesea leziuni minore în os care, în cele din urma, duc la colapsul acestuia.
Complicații ale sarcinii – femeile cu lupus prezintă un risc crescut de avort spontan. Mai mult de atât, afecțiunea crește riscul de hipertensiune arterială în timpul sarcinii și al nașterii premature. Pentru a reduce riscul acestor complicații, medicii recomandă adesea amânarea sarcinii până când boala poate fi ținută sub control, după o perioada de cel puțin șase luni de când boala intră în remisie.
Copiii și lupusul
Lupusul apare foarte rar la copiii cu vârsta de până la 15 ani, cu excepția cazului în care mama copilului prezintă afecțiunea. În acest caz, copilul poate dezvolta afecțiuni legate de lupus, în ceea ce privește inima, ficatul sau pielea.
Sugarii cu lupus neonatal prezintă un risc crescut de a dezvolta și alte boli autoimune, la un moment dat.
Tratamentul Lupusului
Deși nu exista un remediu pentru lupus, tratamentele pot ajuta pentru a ține sub control simptomele.
Tratamentul vizează prevenita sau gestionarea erupțiile, cât și reducerea riscului de deteriorare a organelor.
Medicamentele pot ajuta la:
- restabilirea echilibrului hormonal
- reducerea durerii și a inflamațiilor
- reglarea activității sistemului imunitar
- reducerea riscului de infectare
- gestionarea tensiunii arteriale
- controlul colesterolului
- reducerea sau deteriorării articulațiilor și a organelor.
Tratamentul prescris de medic depinde de modul în care pacientul este afectat de lupus, iar terapia potrivită poate face posibilă gestionarea lupusului, astfel încât persoana afectata să poată trai o viață cât mai activă și sănătoasă.
Consultă medicul dacă prezinți semne și simptome precum: erupții inexplicabile, febră, dureri persistente sau oboseală.
Programează acum o consultație online și află părerea și recomandările medicilor din platformă. Un specialist în dermatologie te poate ajuta cu o părere avizată și cele mai bune recomandări.
Accesează lista medicilor dermatologi și programează-te acum.
Prețul unei consultații dermatologice online pornește de la 125 lei și poate fi efectuată de oriunde, chiar și din vacanță.
Surse de informare: Mayo Clinic, Medical News Today.
