Sistemul endocrin reprezintă o rețea de glande din corpul uman, care produc hormoni cu rol esențial în reglarea și controlul a numeroase funcții ale organismului.
Funcțiile organismului sunt reglate prin intermediul a două mari sisteme: sistemul nervos și sistemul endocrin.
Care sunt funcțiile sistemului endocrin
Alcătuirea sistemului endocrin
Care sunt cauzele apariției bolilor endocrine
Ce este sistemul endocrin
Alături de sistemul nervos, sistemul endocrin contribuie la transmiterea și integrarea informațiilor. În timp ce sistemul nervos folosește impulsurile electrice, transmise prin intermediul neuronilor, acestea fiind rapide și scurte, sistemul endocrin folosește hormonii transportați de fluxul sanguin până la celulele țintă, cu o viteză mai mică, dar obținând un răspuns de lungă durată.
Glandele endocrine sunt organe localizate peste tot în organismul uman. Ele produc și secretă hormoni. Aceștia sunt substanțe chimice care au rol vital în procesele organismului. Hormonii ajung prin intermediul sângelui la organe, mușchi, piele și alte țesuturi, unde transmit mesaje care îi spun corpului ce să facă, cum să facă și când să o facă.
Sistemul endocrin controlează în permanență cantitatea de hormoni eliberată în circulația sanguină.
Atunci când această cantitate nu este cea normală, este mai mare (hipersecreție) sau este mai mică (hiposecreție) apar dezechilibre care pot conduce la boli grave.
Crezi că suferi de o boală a sistemului endocrin? Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află opinia avizată și recomandările medicului endocrinolog. Consultațiile online la această specialitate încep de la 150 lei și pot fi efectuate de oriunde.
Care sunt funcțiile sistemului endocrin
Funcțiile sistemului endocrin includ:
- producerea de hormoni cu roluri esențiale în organism
- trimite hormonii în fluxul sanguin astfel încât aceștia să ajungă la organele și țesuturile țintă
- controlul modului în care acești hormoni sunt eliberați în fluxul sanguin.
Sistemul endocrin este alcătuit din organe numite glande. Glandele produc și secretă diferiți hormoni care țintesc diferite funcții ale organismului.
Hormonii au funcții de menținere a homeostaziei organismului precum și a echilibrului funcțiilor corpului.
Hormonii influențează aproape toate procesele din corp, inclusiv:
- metabolismul (procesele prin care hrana este transformată în energie)
- creșterea și dezvoltarea
- respirația
- percepția senzorială
- mișcarea
- funcțiile sexuale și fertilitatea
- dispoziția și emoțiile
- somnul
- tensiunea arterială
- ritmul cardiac
- temperatura corpului
- apetitul, etc.
Corpul uman conține peste 50 de hormoni diferiți, unii în cantități foarte mici, dar cu un impact foarte mare asupra dezvoltării și funcționării organismului.
Alcătuirea sistemului endocrin
Sistemul endocrin este alcătuit din glande. Acestea se găsesc în tot corpul uman, inclusiv în creier (hipotalamusul, glanda pituitară, glanda pineală), gât (glanda tiroidă și paratiroidă), torace (timusul), abdomen (glandele suprarenale, pancreasul), pelvis (ovare și testicule).
Dimensiunile glandelor pot varia. Astfel unele sunt de dimensiunea unui bob de orez sau de mazăre. Cea mai mare glandă este pancreasul (are aproximativ 3 cm lungime).
Principalele glande endocrine includ:
Hipotalamusul
Hipotalamusul este localizat în creier, la baza diencefalului. Aceasta glandă conectează sistemul endocrin cu sistemul nervos prin intermediul glandei pituitare a cărei producție de hormoni o controlează.
Hipotalamusul intervine în numeroase funcții ale organismului inclusiv: ciclul somn-veghe, ciclul circadian, temperatura corpului, apetitul alimentar, respirația, pulsul.
Glanda pituitară
Glanda pituitară denumită și hipofiza, este situată la baza creierului, atașată de hipotalamus. Deși are dimensiuni foarte mici (cântărește aproximativ jumătate de gram), este principala glandă a sistemului endocrin (denumită și “glanda șefă”) deoarece produce hormoni care controlează funcțiile altor glande.
Glanda pituitară produce mulți hormoni importanți, precum:
- hormonul de creștere
- prolactina – stimulează secreția de lapte la mamele care alăptează
- hormonul antidiuretic (ADH sau vasopresina) – controlează echilibrul apei în organism
- hormonul adenocorticotrofic (ACTH) – stimulează glandele suprarenale să producă anumiți hormoni
- hormonul de stimulare a tiroidei (TSH) – stimulează producția și secreția de hormoni tiroidieni
- hormonul luteinizant – gestionează estrogenul la femei și testosteronul la bărbați
- oxitocina – ajută la eliberarea laptelui în timpul alăptării.
Glanda tiroidă
Glanda tiroidă este o glandă micuță, în formă de fluture, situată în fața anterioară a gâtului, chiar sub mărul lui Adam.
Tiroida folosește iodul pentru a produce hormoni. Principalii hormoni tiroidieni sunt tiroxina și triiodotironina. De asemenea, tiroida mai produce și hormonul numit calcitocină, cu rol în reglarea metabolismului calciului și rezistența și întărirea oaselor.
Hormonii tiroidieni au rol extrem de important în:
- reglarea tensiunii arteriale
- reglarea ritmului cardiac (pulsul)
- reglarea temperaturii corpului
- reglarea metabolismului proteinelor, lipidelor și glucidelor, producerea de energie
- creșterea și dezvoltarea armonioasă a organismului
- respirație
- reglarea modului în care organismul răspunde la alți hormoni.
Glandele paratiroide
Glandele paratiroide sunt, de regulă, în număr de patru, au dimensiuni foarte mici și sunt situate la nivelul gatului, în spatele glandei tiroide. Ele produc și secretă hormonul paritiroidian sau parathormonul, cu rol esențial în reglarea metabolismului mineralelor, în special a calciului și a fosforului. Mușchii și nervii funcționează corespunzător atunci când nivelurile de minerale din organism sunt cele normale.
Pancreasul
Pancreasul este localizat în abdomenul superior, în spatele stomacului și are o lungime de aproximativ 3 cm. Este un organ care face parte atât din sistemul digestiv cât și din sistemul endocrin. Astfel, pancreasul produce enzimele digestive care ajută la descompunerea alimentelor, la digestie, dar și hormoni.
Substanțele produse de pancreas sunt:
- insulina – rol important în metabolismul carbohidraților și al lipidelor
- glucagon – este un hormon cu rol în reglarea glicemiei (crește nivelurile glicemiei atunci când acestea scad prea mult)
- stomatostanina – reglează funcția endocrină a sistemului nervos și controlează secreția anumitor hormoni precum insulina, hormonul de creștere și gastrina
- polipeptida pancreatică – contribuie la controlul secreției substanțelor produse de pancreas.
Glanda pineală
Glanda pineală sau epifiza, este o glandă micuță, situată în profunzimea creierului, între cele doua emisfere cerebrale. Produce și secretă melatonina, un hormon derivat din serotonină. Producerea melatoninei este stimulată de întuneric și inhibată de lumină, contribuind astfel la controlul ciclurilor somn-veghe ale organismului.
De asemenea, glanda pineală echilibrează nivelurile hormonilor gonadotropi cu rol în reglarea funcției ovarelor și testiculelor.
Glanda timus
Timusul este o glandă endocrină situată în spatele sternului, în fața traheii. Dimensiunile acestuia scad după pubertate.
Rolul principal al timusului este de a asigura maturarea și multiplicarea limfocitelor T în interiorul lui, pe perioada copilăriei. Limfocitele T sunt un fel de celule albe care au un rol esențial în imunitatea organismului.
Glandele suprarenale
Glandele suprarenale sau adrenale, sunt în număr de două și sunt situate deasupra rinichilor. Cântăresc aproximativ 5 grame fiecare.
Glandele suprarenale sunt răspunzătoare de secreția de:
- corticosteroizi – rol important în răspunsul la stres, sistemul imunitar, inflamație, etc.
- aldosteron – influențează funcția renală (echilibrul sodiului și potasiului)
- catecolamine – epinefrina și norepinefrina eliberate ca răspuns la stres
- androgeni sau hormoni masculini – controlează dezvoltarea caracteristicilor asociate cu masculinitatea, precum vocea groasă și părul facial; și femeile au hormoni androgeni, dar în număr mai mic.
Ovarele
Ovarele sunt situate în abdomenul inferior, de o parte și de alta a uterului. Aceste organe produc estrogen și progesteron, hormoni care au rol în dezvoltarea sexuală, menstruație, fertilitate și susținerea unei sarcini.
Testiculele
Testiculele sunt în număr de două, situate în scrot, sub penis. Ele produc spermă și secretă hormoni androgeni, în special testosteron. Acești hormoni influențează producția de spermă, dezvoltarea sexuală, pubertatea, comportamentul sexual, funcția erectilă, libidoul, părul facial.
Care sunt cauzele apariției bolilor endocrine
Afecțiunile endocrine pot surveni atunci când glandele endocrine nu secretă cantitatea normală de hormoni, aceasta putând fi mai mare (hipersecreție) sau mai mică (hiposecreție), sau atunci când organismul nu mai răspunde corespunzător la hormonii secretați.
Afecțiunile endocrine sunt, de regulă, clasificate în două mari grupuri, și anume:
- afecțiuni endocrine cauzate de un dezechilibru hormonal (secreția de prea mult sau prea puțini hormoni endocrini)
- afecțiuni endocrine care apar ca rezultat al unor leziuni precum nodulii sau tumorile (care pot influența sau nu nivelurile de hormoni endocrini).
Printre cauzele și factorii de risc care stau la baza apariției bolilor endocrine se numără:
- factorii genetici, bolile genetice
- leziuni ale glandelor endocrine
- tumorile maligne sau benigne ale glandelor endocrine
- insuficiența unor glande endocrine de a stimula producerea de hormoni de către alte glande endocrine
- stresul
- infecțiile
- anumite substanțe chimice (pesticidele, plumbul, ftalații, etc.)
- stilul de viață
- alte afecțiuni
- poluarea
- dieta alimentară dezechilibrată
- sedentarismul
- istoric personal de boli autoimune
- sarcina
- anumite intervenții chirurgicale, etc.
Care sunt principalele boli endocrine
Afecțiunile glandelor suprarenale
Boala Addison
Boala Addison sau insuficiența suprarenală sau adrenală, este caracterizată de hiposecreția de corticosteroizi, în special cortizol, denumit hormonul stresului, care este esențial pentru viață.
Cauzele care conduc la insuficiența suprarenală pot fi reprezentate de alte boli autoimune sau de întreruperea bruscă a tratamentului cu steroizi pentru tratarea altor afecțiuni, etc.
Printre simptomele comune se numără moleșeala, slăbiciunea musculară, durerea abdominală, pierderea în greutate, inapetența, etc.
Sindromul Cushing
Sindromul Cushing este caracterizat de hipersecreția de cortizol. Cauza principală a apariției afecțiunii o reprezintă folosirea pe termen lung a glucocorticoizilor, pentru tratarea altor afecțiuni (astm, lupus, artrita reumatoidă, etc.).
Hipersecreția de cortizol poate da hipernervozitate, hipertensiune arterială, transpirații, creștere în greutate, slăbiciune musculară și osoasă, învinețire rapidă, etc.
Afecțiunile glandei pituitare
Acromegalia
Acromegalia apare atunci când organismul produce prea mult hormon de creștere, produs de glanda pituitară. Astfel persoanele afectate de această boală pot prezenta creșterea în dimensiuni a nasului, urechilor, mâinilor și picioarelor.
Acromegalia este diagnosticată, de regulă, la vârsta mijlocie, dar simptomele pot apărea încă din copilărie.
Nanismul
Nanismul sau dwarfismul este o afecțiune care apare atunci când glanda pituitară secretă prea puțin hormon de creștere. Aceasta conduce la o creștere încetinită și o statură mică.
Afecțiunile glandei tiroide
Hipertiroidismul
Hipertiroidismul este caracterizat de niveluri crescute ale hormoni tiroidieni în organism. Se mai numește și tiroida hiperactivă.
Cea mai frecventă cauză a hipertiroidismului o reprezintă boala Graves, o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar al organismului atacă celulele proprii, în acest caz ale tiroidei.
Hipertiroidismul poate face ca toate procesele organismului să se accelereze ceea ce poate conduce la nervozitate, pierdere în greutate, accelerarea ritmului cardiac, aritmii, transpirații, etc.
Hipotiroidismul
Hipotiroidismul sau tiroida hipoactivă, este caracterizat de un nivel scăzut de hormoni tiroidieni în organism. Fără cantitatea necesară de hormoni tiroidieni multe dintre funcțiile organismului încetinesc. Astfel persoanele afectate pot experimenta oboseală, depresie, creșterea în greutate, întârzieri în dezvoltare, aritmii, păr uscat, fragil, dureri musculare și de articulații, etc.
Hipotiroidismul poate avea drept cauză boala Hashimoto, o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar al organismului produce anticorpi care atacă celulele glandei tiroide.
Afecțiunile glandelor paratiroide
Hiperparatiroidismul
Hiperparatiroidismul este caracterizat de secreția în exces de hormoni paratiroidieni. Consecința o reprezintă nivelurile crescute de calciu în organism care poate determina formarea calculilor renali și demineralizările osoase (oase fragile care se pot fractura ușor).
Hipoparatiroidismul
Hipoparatiroidismul este caracterizat de o secreție sub normal a hormonilor paratiroidieni. Astfel scade nivelul calciului în sânge și crește nivelul fosforului. Consecința o reprezintă contracțiile musculare involuntare (tetania), amorțeală, crampe, dureri menstruale severe, depresie, etc.
Afecțiunile Pancreasului
Hipersecreția de insulină
Hipersecreția de insulină poate conduce la o hipoglicemie severă, care poate compromite dramatic funcția sistemului nervos.
Hiposecreția de insulină
Hiposecreția de insulină poate conduce la apariția diabetului zaharat, boală metabolică complexă, caracterizată prin hiperglicemie, glicozurie (glucoză în sânge), poliurie (urinări frecvente), polidipsie (sete intensă), polifagie (foame intensă), dezechilibre acido-bazice și electrolitice. Diabetul poate conduce la complicații grave ale sistemelor nervos, cardiovascular și renal.
Afecțiunile Glandei Timus
Hipersecreția timusului
Hipersecreția timusului poate conduce la hiperactivitatea sistemului imunitar, care reacționează exagerat la stimuli pe care îi consideră o amenințare, fapt care poate conduce la apariția unei boli autoimune.
Hiposecreția timusului
Hiposecreția timusului poate duce la un sistem imunitar hipoactiv ceea ce se traduce prin incapacitatea sistemului de apărare a organismului să lupte cu diferiți agenți patogeni (virusuri, bacterii, fungi, etc.), consecința fiind apariția bolilor.
Afecțiunile Glandei Pineale
Osteoporoza
Osteoporoza este o afecțiune a sistemului osos caracterizată prin demineralizări osoase care conduc la oase fragile, care se pot fractura ușor.
Deși poate afecta ambele sexe, este mai frecvent întâlnită în rândul femeilor, mai ales după instalarea menopauzei.
Poate fi cauzată de un dezechilibru hormonal, nivel prea mare sau prea mic de anumiți hormoni precum hormonii tiroidieni, hormonii sexuali, dar și hormonii secretați de glandele suprarenale.
Afecțiunile Gonadelor
Hipersecreția de hormoni sexuali
Hipersecreția de hormoni sexuali este mai rar întâlnită și poate conduce la chisturi ovariene cu hiperestrogenism secundar, la femei, tumori sau boli genetice la ambele sexe.
Hiposecreția de hormoni sexuali
Hiposecreția de hormoni sexuali (hipogonadism) poate duce la afectarea fertilității, la tulburări ale ciclului menstrual până la absența acestuia (amenoree) la femei, precum și la regresia caracterelor sexuale secundare și pot avea un impact sistemic asupra sistemelor osos și cardiovascular.
Sindromul ovarului polichistic (SOP)
Sindromul ovarului polichistic (SOP)este o afecțiune care se dezvoltă pe fondul unui dezechilibru la nivelul hormonilor de reproducere și constă fie în lipsa producerii ovulului de către ovare, fie în neeliberarea acestuia în timpul ovulației.
Simptomele sindromului ovarelor polichistice includ menstre neregulate, acnee, pilozitate pe față, păr subțiat, creștere în greutate, dificultăți în pierderea în greutate, etc.
Pubertatea precoce
Pubertatea precoce este cauzată de dezechilibre ale hormonilor sexuali care provoacă dezvoltarea sexuală mai repede decât normal. Poate fi întâlnită atât în rândul fetelor cât și al băieților.
Suferi de una dintre aceste afecțiuni? Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află opinia avizată și recomandările medicului endocrinolog. Consultațiile online la această specialitate încep de la 150 lei și pot fi efectuate de oriunde.
Când să te adresezi medicului endocrinolog
Medicul endocrinolog este medicul specializat în tratarea bolilor endocrine. El stabilește diagnosticul și schema de tratament în bolile care afectează glandele și hormonii.
Medicul endocrinolog tratează nu numai boala în sine, ci și consecințele acesteia (menținerea echilibrului hormonal, restabilirea metabolismului normal, eliminarea disfuncțiilor sexuale, etc.).
Endocrinologul își propune să restabilească echilibrul hormonal în sistemele organismului afectat.
Bolile tratate de endocrinolog includ: diabetul, osteoporoza, tulburările menstruale, problemele de menopauză, tulburările metabolice, bolile tiroidiene, infertilitatea, unele tipuri de cancer, producția excesivă sau insuficientă de anumiți hormoni, etc.
De multe ori, bolile endocrine pot fi greu de identificat din cauza simptomatologiei vaste și a similarităților cu alte afecțiuni. De aceea, este foarte important să te adresezi medicului ori de câte ori prezinți un simptom, mai ales când acesta se interpune cu activitățile zilnice.
Este bine să te adresezi medicului atunci când prezinți simptome precum:
- nevoia de a urina frecvent
- sete extremă chiar și după ce bei suficientă apă
- pierdere în greutate nejustificată
- creștere în greutate inexplicabilă
- slăbiciune, oboseală extremă
- transpirații abundente
- tulburări de dezvoltare și creștere
- aritmii cardiace
- dureri abdominale persistente
- greață
- păr subțire, friabil
- căderea masivă a părului
- anxietate
- depresie
- insomnii
- tulburări menstruale
- lipsa poftei de mâncare sau un apetit exagerat
- tulburări de dinamică sexuală
- dureri musculare și de articulații
- unghii subțiri, friabile
- hipertensiune arterială, etc.
Un consult endocrinologic
Poate presupune:
- anamneză minuțioasă (istoric medical complet)
- examen fizic complet, din cap până-n picioare
- teste de sânge și de urină
- investigații paraclinice: ecografia, computerul tomograf, rezonanța magnetică, etc.
Multe persoane cu afecțiuni endocrinologice pot avea nevoie de un tratament personalizat din cauza afecțiunilor coexistente care influențează situația hormonală.
Sistemul endocrin este un mesager chimic complex cu mecanisme de feedback între hormonii produși de glandele endocrine, cu efect sistemic, la nivelul întregului organism. Orice perturbare a acestui sistem poate avea consecințe, unele foarte grave, chiar amenințătoare de viață. De aceea, vizita la medic pentru diagnosticare și instituirea tratamentului ar trebui să se facă de la primele semne că ceva nu este în regulă cu organismul tău.
Echilibrul sistemului endocrin asigură echilibrul întregului organism.
Consultă acum părerea unui medicului endocrinolog și află rapid răspunsuri la întrebări care te neliniștesc.
Prețul unei consultații endocrinologice online în pornește de la 150 lei și poate fi efectuată de la distanță. Accesează lista medicilor endocrinologi și programează-te acum.
Surse de informare:
www.my.clevelandclinic.org, www.healthline.com, www.medicalnewstoday.com, www.hormone.org, www.hopkinsmedicine.org, www.niddk.nih.gov, www.medlineplus.gov, www.webmd.com