Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors

Hepatita autoimună

Categorii:

Hepatita autoimună este o boală în care sistemul imunitar al organismului atacă celulele proprii provocând inflamație cronică și deteriorarea severă a celulelor hepatice. 

Descoperită la timp, afecțiunea poate fi ținută sub control cu ajutorul medicamentelor imunosupresoare – medicamente care inhibă reacțiile exagerate sau anormale ale sistemului imunitar. Dar, atunci când nu este descoperită și tratată, hepatita autoimună poate duce la cicatrizarea ficatului (ciroză hepatică) și, în final, la insuficiență hepatică. 

Care sunt tipurile de hepatită autoimună 

Ce cauzează hepatita autoimună 

Care sunt factorii de risc ai hepatitei autoimune 

Care sunt simptomele hepatitei autoimune 

Care sunt complicațiile hepatitei autoimune 

Care este tratamentul hepatitei autoimune

Tipuri de hepatită autoimună 

Există două tipuri de hepatită autoimună:

Hepatita autoimună de tip 1

Hepatita autoimună de tip 1 este cel mai frecvent tip de boală și poate surveni la orice vârstă, la ambele sexe, dar apare cu precădere în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 15 și 20 de ani. 

Aproximativ jumătate dintre persoanele care dezvoltă hepatită autoimună de tip 1 suferă de alte boli autoimune cum ar fi: artrita reumatoidă, boala celiacă sau colita ulcerativă. 

Hepatita autoimună de tip 2

Hepatita autoimună de tip 2 apare mai frecvent în rândul copiilor și tinerilor, mai ales a celor de sex feminin (afecțiunea apare cu precădere în rândul fetelor cu vârste cuprinse între 2 și 14 ani), dar și adulții pot dezvolta acest tip de hepatită. 

La fel ca și hepatita autoimună de tip 1 și hepatita autoimună de tip 2 este însoțită de alte boli autoimune. 

Crezi că suferi de una dintre aceste forme ale afecțiunii? Accesează lista specialiștilor în gastroenterologie și alege unul dintre medicii din platformă. 

Programează o consultație online și află părerea și recomandările unui specialist.

Care sunt cauzele apariției hepatitei autoimune 

Hepatita autoimună apare atunci când sistemul imunitar al organismului, care în mod normal atacă agenții patogeni (bacterii, virusuri, ciuperci, etc.) atacă celulele ficatului. Motivul pentru care sistemul imunitar face acest lucru nu este foarte clar, dar factorii genetici și cei de mediu sunt incriminați în declanșarea afecțiunii. 

Care sunt factorii de risc ai hepatitei autoimune 

Anumite condiții pot crește riscul apariției hepatitei autoimune. Acestea includ:

  • sexul feminin – deși afecțiunea poate surveni în rândul ambelor sexe, aceasta vizează mai ales sexul feminin (aproximativ 70% dintre cei afectați sunt femei cu vârste cuprinse între 15 și 40 de ani) 
  • ereditatea – există dovezi care arată că hepatita autoimună se moștenește genetic
  • istoricul de anumite infecții – hepatita autoimună poate apărea după alte infecții precum: rujeola, herpes, hepatita A, B sau C, infecția cu virusul Epstein-Barr
  • altă afecțiune autoimună – persoanele afectate deja de o altă boală autoimună (boala celiacă, colita ulcerativă, diabet de tip 1, artrita reumatoidă, tiroidita Hashimoto, etc.) au mai mari șanse de a dezvolta și hepatita autoimună. 

Programează o consultație online prin Getvig.Health și evită complicațiile. 

Care sunt simptomele hepatitei autoimune 

Unele persoane cu hepatită autoimună nu prezintă nici un simptom specific afecțiunii. 

Atunci când apar, manifestările pot fi ușoare sau severe. Alteori, semne precum îngălbenirea pielii și a ochilor, febră, dureri de burtă apar brusc. Totuși, de cele mai multe ori, manifestările apar treptat în decurs de câteva săptămâni sau luni. 

În stadiile incipiente ale bolii mulți dintre cei afectați nu prezintă deloc sau prezintă puține simptome.

Cel mai comun simptom al hepatitei autoimune este oboseala. Pe lângă senzația de oboseală persoanele afectate mai pot experimenta:

  • disconfort abdominal
  • lipsa poftei de mâncare 
  • icter (îngălbenirea pielii și a ochilor) 
  • iritații ale pielii 
  • dureri articulare 
  • amenoreea (absența menstruației) 
  • vase de sânge anormale apărute la nivelul pielii (angioame păianjen) 
  • ficat mărit (hepatomegalie) 
  • pierderea în greutate 
  • mâncărimi ale pielii (prurit)
  • greață 
  • vărsături, etc. 

Prezinți semne ale afecțiunii? Consultă acum părerea unui medic gastroenterolog și află rapid răspunsuri la întrebări care te neliniștesc.

Prețul unei consultații gastroenterologice online în pornește de la 125 lei și poate fi efectuata de la distanță. Accesează lista medicilor gastroenterologi și programează-te acum.

Care sunt complicațiile hepatitei autoimune 

Netratată, hepatita autoimună poate provoca cicatrici permanente ale țesutului hepatic (fibrozare) adică ciroză hepatică. Complicațiile cirozei hepatice includ:

Care este tratamentul hepatitei autoimune 

Din păcate, hepatita autoimună nu poate fi vindecată, dar descoperită la timp poate fi ținută sub control. 

Indiferent de tipul de hepatită autoimună, scopul tratamentului este de a ameliora simptomatologia și de a preveni deteriorarea ficatului contribuind astfel la încetinirea progresiei bolii.

La persoanele cu hepatită autoimună care nu prezintă simptome tratamentul poate fi amânat până la apariția simptomelor sau atunci când testele de laborator se înrăutățesc. 

Tratamentul poate consta în administrarea de medicamente care au rolul de a încetini sau suprima sistemul imunitar hiperactiv care atacă ficatul. 

Deși poate apărea o remisie a bolii la câțiva ani după începerea tratamentului, de cele mai multe ori aceasta revine dacă tratamentul este întrerupt, astfel tratamentul trebuie urmat pentru tot restul vieții.

Atunci când tratamentul medicamentos nu dă rezultate, progresia bolii nu poate fi încetinită, se dezvoltă fibrozarea ireversibilă a ficatului (ciroza hepatică) sau insuficiența hepatică, singura alternativă de tratament o constituie transplantul hepatic. 

Transplantul hepatic constă în înlocuirea ficatului bolnav cu un ficat sănătos, de regulă, de la un donator decedat, dar se poate realiza și cu o parte din ficatul sănătos al unui donator în viață. În acest caz, ambele organe, de la donator și al primitorului, încep sa se regenereze aproape imediat (ficatul are această capacitate de regenerare). 

Nu ignora semnele pe care ți le transmite corpul tău. Apelează la ajutor specializat ori de câte ori ai manifestări care te neliniștesc. 

Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află opinia avizată a medicului gastroenterolog.

Prețul unei consultații gastroenterologice online pornește de la 125 lei și o poți efectua de oriunde, chiar și din vacanță.

Accesează lista medicilor gastroenterologi și programează-te acum.

Surse de informare: 
www.mayoclinic.orgwww.webmd.com
www.hopkinsmedicine.orgwww.liverfoundation.org

Articol revizuit în data de 21.02.2022 de către:
Medic Primar Gastroenterologie

Acest website foloseste Cookies pentru personalizarea experientei tale. Apasa OK pt a continua.