Afecțiunile cardiovasculare sau bolile de inimă se referă la un grup de boli care afectează inima și vasele de sânge.
Alcătuirea sistemului cardiovascular și funcțiile sale
Cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare
Care sunt factorii de risc ai bolilor cardiovasculare
Alcătuirea sistemului cardiovascular și funcțiile sale
Sistemul cardiovascular sau sistemul circulator este alcătuit din inimă, vase de sânge (artere, vene, capilare) și sânge.
Sângele conținut de sistemul circulator este pompat de inimă, printr-o rețea de vase, într-un cerc închis, din nou și din nou, prin tot organismul uman, ajungând la fiecare celulă pe care acesta o conține.
Principala funcție a sistemului circulator este aceea de a transporta oxigenul, elementele nutritive, apa și hormonii în corp, dar și de a elimina dioxidul de carbon și deșeurile metabolice, toxinele din corp. Astfel, menținerea unui sistem cardiovascular sănătos este vitală.
Sistemul cardiovascular se dezvoltă foarte devreme și atinge o stare de funcționare cu mult înaintea oricărui alt sistem din organism. Astfel, inima începe să bată în mod regulat la începutul celei de-a patra săptămâni de viață intrauterină (embrion).
Inima
Inima sau cordul este un organ musculos care funcționează ca o pompă asigurând forța necesară pentru a furniza sânge tuturor țesuturilor din organism.
Inima omului este doar de dimensiunea unui pumn, dar este cel mai puternic mușchi din organism.
Are un rol vital în circulația sângelui și, deci, a menținerii vieții.
Inima unei persoane adulte pompează aproximativ 5 litri de sânge în fiecare minut. Dacă își pierde eficacitatea de pompare a sângelui, chiar și pentru câteva minute, viața este pusă în pericol.
Inima este localizată în torace, între cei doi plămâni, poziționată ușor spre stânga.
Acest organ vital este alcătuit din patru straturi:
- pericard – membrana care înconjoară inima și o protejează de frecarea cu organele din jur
- miocard – mușchiul inimii
- endocard – stratul care formează peretele interior al inimii
- epicard – stratul visceral al pericardului.
Inima este structurată la interior în patru camere:
- două atrii (drept și stâng) situate la bază
- două ventricule (drept și stâng) situate la vârf.
De asemenea, inima are două tipuri de valve care funcționează ca niște supape și care direcționează sângele în sensul corect. Acestea sunt:
- valva pulmonară – dintre ventriculul drept și trunchiul pulmonar
- valva tricuspidă – dintre atriul drept și ventriculul drept
- valva aortică – dintre ventriculul stâng și aortă
- valva mitrală – dintre atriul stâng și ventriculul stâng.
Vasele de sânge
Vasele de sânge sunt reprezentate de artere, vene și capilare.
Arterele sunt vase de sânge care preiau sângele de la inimă, atunci când aceasta se contractă, și îl duc în organism.
Venele sunt vase de sânge care transportă sângele care se întoarce din corp la inimă, atunci când mușchiul inimii se relaxează.
Capilarele sunt cele mai mici vase de sânge, dar și cele mai numeroase. Ele fac legătura între artere și vene. Funcția principală a capilarelor este schimbul de materiale între sânge și celulele țesuturilor.
Circulația sângelui
Circulația sângelui este dublă și completă: marea și mica circulație.
Circulația mare este reprezentată de drumul sângelui de la inimă la celelalte organe și apoi înapoi la inimă. Astfel sângele încărcat cu oxigen și substanțe nutritive pleacă de la inimă, din ventriculul stâng, prin artera aortă, la toate organele unde lasă oxigenul și celelalte substanțe nutritive. Apoi sângele se încarcă cu dioxid de carbon și substanțe nefolositoare și se întoarce la inimă, în atriul drept, prin cele două vene cave.
Circulația mică sau circulația pulmonară, reprezintă drumul sângelui de la inimă la plămâni și înapoi. Astfel, sângele trece din atriul drept în ventriculul drept și de aici în artera pulmonară care îl transportă la plămâni unde are loc schimbul de gaze (lasă dioxidul de carbon și se încarcă cu oxigen). Sângele încărcat cu oxigen se întoarce la inimă, în atriul stâng prin cele patru vene pulmonare.
Sângele
Sângele este fluidul care circulă în interiorul arborelui cardiovascular. Acesta reprezintă aproximativ 8% din greutatea corporală.
Sângele, alături de lichidul cefalorahidian și lichidul interstițial formează mediul intern al organismului.
Sângele este format din elemente figurate și plasmă.
Elementele figurate sunt reprezentate de:
- globule roșii (hematii sau eritrocite)
- globule albe (leucocite)
- plachete sanguine (trombocite).
Plasma sanguină reprezintă aproximativ 55-60% din sânge și este alcătuită din:
- apă (aproximativ 90%)
- 1% substanțe anorganice: săruri minerale care conțin ioni dintre care cei mai importanți sunt cei de sodiu, magneziu, clor, potasiu, calciu și fosfor
- 9% substanțe organice: proteine, lipide, glucide, etc.
Formarea celulelor sângelui are loc la nivelul organelor hematopoietice. Acestea sunt:
- măduva osoasă (granulocite, trombocite, eritrocite)
- splina (limfocite și monocite)
- ganglionii limfatici
- formațiunile limfoide (amigdalele).
Care sunt cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare
Afecțiunile cardiovasculare sau bolile de inimă se referă la un grup de boli care afectează inima și vasele de sânge.
La nivel mondial, afecțiunile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces. De asemenea, aceste afecțiuni sunt prima cauză de deces și la noi în țară acestea reprezentând aproximativ 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel național.
Inima poate funcționa anormal atât din cauze structurale, care de multe ori sunt genetice, cât și funcționale. Însă, cele mai multe afecțiuni apar din cauza formării plăcilor de aterom la nivelul vaselor de sânge.
Bolile și condițiile care afectează inima
Includ:
- boala coronariană – afectează arterele care alimentează mușchiul inimii
- angina pectorală – durere în piept care apare din cauza scăderii fluxului sanguin în inimă
- boala cardiacă congenitală – copilul se naște cu un defect în structura sau funcția inimii
- atacul de cord sau infarctul miocardic – fluxul de sânge către inimă este blocat din cauza unei acumulări de grăsime, colesterol și alte substanțe, care formează o placă în arterele coronare
- aritmia cardiacă – caracterizată de bătăi cardiace neregulate sau ritm cardiac neregulat
- insuficiența cardiacă – apar probleme de contractare și relaxare a inimii care conduc la acumularea de lichid și scurtarea respirației
- accidentul vascular cerebral – apare din cauza întreruperii alimentării cu sânge către creier și se poate produce fie din cauza unui blocaj în fluxul sanguin al inimii (accident ischemic), fie din cauza unei rupturi a unui vas de sânge (accident hemoragic)
- pericardita – inflamarea pericardului, membrana care acoperă inima
- regurgitarea mitrală – în timpul contracțiilor inimii sângele se scurge înapoi prin valva mitrală
- prolapsul valvei mitrale – o parte a valvei mitrale se bombează în atriul stâng al inimii în timpul contracției ceea ce poate conduce la insuficiență mitrală
- cardiomiopatia – mușchiul cardiac este afectat ceea ce face ca inima să pompeze sângele cu dificultate
- stenoza pulmonară – îngustarea arterei pulmonare reduce fluxul de sânge de la inimă la plămâni
- stenoza aortică – valva aortică nu se mai deschide complet, determinând îngustarea orificiului valvular cu reducerea fluxului de sânge
- fibrilația atrială – bătăi neregulate și rapide ale inimii care pot crește riscul de accident vascular cerebral
- boala cardiacă reumatismală – deteriorarea mușchiului cardiac și a valvelor cardiace din cauza infecțiilor streptococice.
Bolile și condițiile care afectează vasele de sânge (artere, vene, capilare)
Includ:
- boala arterelor periferice – îngustarea arterelor de la nivelul picioarelor, cel mai adesea din cauza acumulărilor de colesterol în peretele vascular; are drept consecință alimentarea insuficientă cu sânge a musculaturii în zonele afectate
- anevrismul – dilatare patologică cu tendințe de expansiune și ruptură a unei aorte
- ateroscleroza – placa de aterom (depuneri de lipide) se formează pe lungimea vaselor de sânge, îngustându-le și restricționând fluxul de sânge
- boala arterelor renale – afectarea fluxului sanguin dinspre și înspre rinichi și poate conduce la hipertensiune arterială
- boala Raynaud – restricționarea temporară a fluxului sanguin în vasele de sânge de la nivelul degetelor de la mâini și de la picioare din cauza contractării vaselor de sânge de la acest nivel
- boala venoasă periferică – afectarea venelor care transportă sângele de la picioare și brațe înapoi la inimă, cu apariția venelor varicoase
- tromboembolismul pulmonar – migrarea unui tromb de la nivelul membrelor inferioare la inimă sau plămâni
- tulburări de coagulare a sângelui – este afectată viteza de coagulare a sângelui urmarea putând fi fie o sângerare excesivă, fie o coagulare prea rapidă
- boala Buerger – inflamația arterelor mici din mâini și picioare cu umflarea acestora
- limfedemul sau edemul limfatic – acumulare de lichid limfatic în țesuturi.
Care sunt factorii de risc ai bolilor cardiovasculare
Factorii de risc ai bolilor cardiovasculare includ:
- hipertensiunea arterială
- hiperlipidemiile
- hipercolesterolemie
- diabetul zaharat
- istoric familial de boli cardiovasculare
- fumatul
- sedentarismul
- obezitatea
- excesul de alcool
- dietă alimentară bogată în glucide, grăsimi și sodiu
- alimentație nesănătoasă
- diabetul de sarcină
- preeclampsia
- boala renală cronică
- inflamațiile cronice
- bolile autoimune
- sexul – bărbații au risc mai mare de a dezvolta boli vasculare
- vârsta înaintată
- stresul
- leziunile traumatice
- tumorile maligne, etc.
Care sunt simptomele bolilor cardiovasculare
Simptomele bolilor cardiovasculare diferă în funcție de tipul afecțiunii.
Simptome comune
Cele mai comune simptome includ:
- durere sau presiune în piept
- temperatură scăzută la nivelul extremităților
- transpirații reci
- edeme ale picioarelor
- aritmie
- dificultăți de respirație
- amețeli
- oboseală
- febră
- tuse
- dificultăți în practicarea exercițiilor fizice, etc.
Este bine să consulți un medic cardiolog atunci când prezinți unul sau mai multe simptome.
Simptome și semne care pot indica prezența infarctului miocardic
Este important sa apelezi la ajutor medical de urgență atunci când prezinți simptome și semne care pot indica prezența infarctului miocardic. Acestea sunt:
- durere toracică
- durere sau disconfort la nivelul mandibulei, gâtului sau spatelui
- dureri la nivelul brațelor, umerilor
- slăbiciune
- greață
- transpirații reci
- dificultate în respirație.
Cum poți preveni bolile cardiovasculare
Poți reduce riscul de a dezvolta o afecțiune cardiovasculară și dacă urmezi câteva sfaturi:
- nu fuma, dacă fumezi renunță la acest obicei nesănătos; cere ajutorul unui specialist dacă nu reușești singur
- consumă alcool cu moderație
- menține o greutate corporală sănătoasă
- adoptă o dietă alimentară echilibrată și sănătoasă bazată pe consumul de fructe și legume proaspete și cereale integrale
- redu aportul de sare
- limitează consumul de lipide (mai ales grăsimi nesaturate) și carbohidrați
- practică exercițiile fizice regulat
- redu stresul
- tratează hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul crescut
- efectuează un set de analize uzuale o dată pe an
- mergi la un consult cardiologic dacă ai probleme de sănătate precum diabetul, obezitatea, istoric familial de boli cardiovasculare
- menține o igienă optimă (spală-te frecvent pe mâini cu apă și săpun, menține o dantură și cavitate bucală sănătoase).
Bolile cardiovasculare pot conduce la complicații grave și chiar deces în lipsa unui tratament adecvat.
Modificările stilului de viață și administrarea de medicamente pot ține sub control multe boli cardiovasculare, mai ales dacă acestea sunt diagnosticate cât mai devreme.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află opinia avizată a medicului cardiolog.
Surse de informare:
www.medicalnewstoday.com www.my.clevelandclinic.org www.training.seer.cancer.gov, www.webmd.com, www.who.int, www.cdc.gov, www.mayoclinic.org
