Demența reprezintă anumite disfuncții cerebrale care afectează memoria, orientarea, înțelegerea, gândirea, capacitatea de calculul și învățare, limbajul și judecata.
La nivel mondial, aproximativ 50 de milioane de oameni suferă de demență.
Demența nu este o boală specifică. Acest termen este folosit, de regulă, pentru a descrie un grup de simptome care cauzează o deteriorare a funcției cognitive (capacitatea de a procesa gândirea), dincolo de ceea ce se produce în mod natural prin procesul de îmbătrânire.
Deși aceste simptome se pot manifesta la orice vârstă, cel mai crescut risc de a se confrunta cu demența îl prezintă persoanele trecute de 65 de ani.
Aproximativ 5% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 65 si 70 de ani și 40% dintre cei cu vârsta peste 85 de ani sunt diagnosticați cu demență.
Deși demența implică adesea pierderi ale memoriei, dacă ai pierderi de memorie nu înseamnă că suferi de demență. Pierderea memoriei poate avea multe alte cauze.
Simptomele demenței
Demența se manifestă prin declinul capacității mentale, cum ar fi pierderea memoriei, dezorientare sau tulburări de comportament.
Simptomele demenței variază în funcție de cauze, însă cele mai comune semne și simptome includ anumite modificări precum:
Modificări cognitive
- pierderea memoriei
- dificultăți în comunicare
- dificultăți în gestionarea sarcinilor complexe
- dificultăți de planificare și organizare
- dificultăți de coordonare și funcții motorii
- confuzie și dezorientare
Modificări psihologice
Cauzele demenței
Demența este cauzată de deteriorarea simultană a unui grup de celule nervoase și implicit a conexiunilor dintre acestea, dintr-o anumită zonă a creierului.
Demența este o afecțiune ireversibilă dacă este cauzată de anumite boli degenerative sau anumite traumatisme, însă este potențial reversibilă atunci când cauza principală este depresia, dezechilibrul hormonal, consumul de alcool sau deficitul de vitamine.
În funcție cauză care a determinat deteriorarea celulelor sau de zona din creier care a fost afectată, demența se poate manifesta diferit la oameni.
Cele mai frecvente cauze care determină apariția demenței includ:
- boli neurologice degenerative, cum ar fi boala Alzheimer, demența cu corpi Lewy, degenerare lobara fronto-temporală, boala Parkinson și boala Huntington
- afecțiuni cerebro-vasculare, cum ar fi demența multiinfarct – apariția sa este cauzată de multiple accidente vasculare cerebrale
- infecții care afectează sistemul nervos central: demența asociată infecției cu HIV și boala Creutzfeldt-Jakob
- depresia
- consumul de droguri
- anumite tipuri de hidrocefalie – acumularea de lichid poate rezulta din anomalii de dezvoltare, infecții, leziuni sau tumori cerebrale.
Tipuri de demență
Principalele tipuri de demență sunt:
Boala Alzheimer
Este cea mai frecventă cauză a demenței, aproximativ 60-80% dintre cazurile de demență sunt cauzate de aceasta afecțiune.
Alzheimer este o boală progresivă, iar simptomele sale se agravează gradual, însă pe parcursul mai multor ani.
Deși nu sunt cunoscute în totalitate cauzele acestei boli, specialiștii susțin ca Alzheimer este cauzată de depunerea anumitor fragmente de țesut cerebral în creier, care provoacă moartea celulelor învecinate. Alzheimerul afectează, de asemenea, acetilcolina, substanța responsabilă cu transmiterea de impulsuri nervoase de la o celula la altă.
În stadiile timpurii ale bolii, Alzheimerul se manifestă prin pierderea ușoara a memoriei, însă, în stadiile avansate, persoanele cu Alzheimer pot ajunge să-și piardă capacitatea de a purta o conversație.
Deși tratamentele actuale nu pot trata boala și nu o pot opri din progresie, acestea ajuta la încetinirea temporara a agravării simptomelor și pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților, precum și pe cea a îngrijitorilor acestora.
Demența vasculară
Este cauzată de deteriorarea vaselor care furnizează sânge creierului. Problemele vaselor de sânge pot provoca accidente vasculare cerebrale sau pot deteriora creierul în diferite moduri, cum ar fi prin deteriorarea fibrelor nervoase care compun substanța alba a creierului.
Demența vasculară tinde să evolueze treptat, prin declin intelectual.
Cele mai frecvente simptome ale demenței vasculare includ dificultăți în rezolvarea sarcinilor complexe, dificultăți în gândire și organizare, lipsa de concentrare.
Demența cu corpi Lewy
Este unul dintre cele mai frecvente tipuri de demență progresivă.
Corpii Lewy sunt depozite anormale de proteine, care se acumulează în zonele creierului responsabile cu funcții precum gândirea, percepția vizuală și mișcarea musculară.
Semnele și simptomele demenței cu corpi Lewy includ: halucinații vizuale, alterarea stării de conștiință, tremur specific bolii Parkinson sau probleme de percepție vizuală.
Demența frontotemporală
Este caracterizată prin degenerarea celulelor nervoase și a conexiunilor dintre acestea în zona lobilor frontali și temporali ai creierului. Aceste zone sunt asociate, în general, cu personalitatea, comportamentul și limbajul.
Ca și celelalte tipuri de demența progresivă, demența frontotemporală are o evoluție lentă, progresivă și degenerative.
În stadiile inițiale se manifestă prin schimbări de personalitate și dispoziție, de tulburări emoționale, apoi de apatie și pierdere treptată a limbajului, iar în stadiile avansate, chiar de mutism.
Alte boli asociate cu demența
- boala Parkinson
- boala Creutzfeldt-Jakob
- boala Huntington
- paralizia progresivă supranucleară
- alte boli prionice
Factori de risc
Există mai mulți factori care pot contribui la demență. Unii factori, cum ar fi vârsta, nu pot fi influențați, însă există anumiți factori de risc care pot fi controlați, pentru a reduce riscul dezvoltării demenței.
Factori de risc ce nu pot fi influențați:
Vârsta – înaintarea în vârstă este cel mai comun factor de risc
Factori genetici – riscul este mai mare pentru persoanele care au antecedente în familie – unul dintre părinți sau frați suferă de această boală.
Anumite traumatisme craniene în trecut
Sindromul Down
Factori de risc ce pot fi controlați:
Dieta și exercițiile fizice – cercetările arată că lipsa exercițiilor fizice creste riscul de demența. Și, deși nu se cunoaște o dietă specifică care să reducă riscul de demență, cercetările indică o incidență mai mare a demenței la persoanele care au o dietă nesănătoasă în comparație cu cei care urmează o dietă în stil mediteranean sau una bogată în cereale integrale, nuci și semințe.
Consumul de alcool – alcoolul în cantități mari crește riscul de a dezvolta demența.
Factori de risc cardiovascular – aceștia includ hipertensiunea arteriala, colesterol ridicat, acumularea de grăsimi în pereții arterelor (ateroscleroza) și obezitate.
Depresie – depresia persoanelor în vârstă ar putea indica dezvoltarea demenței.
Diabet – acesta poate crește riscul de demență, mai ales daca este slab controlat.
Fumatul – poate crește riscul de a dezvolta demența, precum și alte boli ale vaselor de sânge (vasculare).
Apnee de somn – persoanele care sforăie și au episoade în care își întrerup frecvent respirația în timpul somnului pot ajunge să aibă pierderi de memorie ireversibile.
Deficiențe de vitamine – nivelurile scăzute de vitamina D, vitamina B-6, vitamina B-12 pot crește riscul de demență.
Complicațiile demenței
Demența poate afecta capacitatea corpului de a funcționa normal, ceea ce poate duce la:
Malnutriție
Multe persoane cu demența reduc cantitatea de mâncare sau chiar încetează să mai mănânce, ceea ce le afectează aportul de nutrienți din corp. În cele din urmă, pot ajunge să fie incapabili să mestece sau să înghită.
Pneumonie
Dificultatea de a înghiți crește riscul sufocării sau aspirării alimentelor în plămâni, ceea ce poate bloca respirația și poate provoca pneumonie.
Incapacitatea de autoîngrijire
Pe măsură ce progresează, demența poate afecta abilitățile de autoîngrijire, cum ar fi activitățile ce țin de igiena personală, utilizarea toaletei în mod independent sau administrarea corectă a medicamentelor.
Provocări în ceea ce privește siguranța personală
Conducerea autovehiculelor, gătitul sau chiar mersul pe jos, neînsoțit de o altă persoană, pot deveni reale pericole pentru persoanele cu demență.
Deces
Într-un stadiu avansat, demența poate provoca comă sau chiar decesul pacienților, cel mai adesea din cauza infecțiilor.
Prevenție
Nu există o modalitate sigură de a preveni demența, însă există anumite îmbunătățiri ale stilului de viața care ar putea ajuta.
Menține-ți mintea activă – activitățile de stimulare mentală, cum ar fi cititul, rezolvarea puzzle-urilor și jocurile de cuvinte, precum și antrenarea memoriei ar putea întârzia apariția demenței și pot scădea efectele acesteia.
Fii activ fizic și social – activitatea fizică și interacțiunea socială poate întârzia apariția demenței și poate reduce simptomele acesteia.
Renunță la fumat – unele studii indică faptul că fumatul poate crește riscul de a dezvolta demență și afecțiuni vasculare. Renunțarea la fumat poate reduce riscul de a dezvolta demența și poate ajuta la îmbunătățirea generală a sănătății tale.
Procură-ți vitaminele necesare – unele cercetări sugerează ca persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D în sânge sunt mai predispuse să dezvolte boala Alzheimer și alte forme de demență. Vitamina D poate fi procurată din anumite alimente, suplimente alimentare sau expunerea la soare.
Vitaminele B și C sunt, de asemenea, foarte utile.
Gestionează factorii de risc cardiovascular
Este important să tratezi problemele precum: tensiunea arteriala crescută, colesterolul ridicat, diabetul și indicele ridicat de masa corporală. Hipertensiunea arterială poate duce la un risc mai mare de apariție a anumitor tipuri de demență.
Menține o dietă sănătoasă – o dietă sănătoasă, precum dieta mediteraneană – bogată în fructe, legume, cereale integrale și acizi grași omega-3, care se găsesc în mod obișnuit în anumiți pești și nuci – ar putea promova sănătatea și reduce riscul de a dezvolta demența.
Acest tip de dieta îmbunătățește, de asemenea, sănătatea cardiovasculară, ceea ce poate ajuta la scăderea riscului de demență. Încercă să mănânci pește gras, cum ar fi somonul, de trei ori pe săptămână și o mana de nuci – în special migdale și nuci – zilnic.
Ai grija de igiena somnului – calitatea somnului este foarte importantă. Discută cu medicul dacă ai insomnii, dacă ai probleme cu sforăitul sau dacă ți se oprește respirația în timpul somnului.
Când să consulți medicul
Este important să consulți un medic dacă tu sau o persoană dragă prezintă pierderi ale memoriei sau alte simptome specifice demenței.
Programează chiar acum o consultație online și află opinia și recomandările specialiștilor prezenți în platformă.
Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.cdc.gov, www.medlineplus.gov, www.webmd.com, www.who.int
