Anxietatea poate fi descrisă ca fiind un sentiment de neliniște pe care îl resimțim în tot corpul și care ne umple mintea cu îndoieli, îngrijorări, obsesii și presupuneri negative referitoare la evenimente din viitor.
Care sunt simptomele anxietății?
Tipuri de tulburări de anxietate
Când trebuie să soliciți ajutorul medicului?
Cu toții experimentăm, la un moment dat în viața, stări de anxietate, inclusiv copiii.
Sentimentul de îngrijorare și stările anxioase cauzate de anumite motive, precum problemele medicale, probleme la job, susținerea unui examen sau a unui interviu de angajare, sunt naturale. Mai ales în perioade că cea pe care o traversăm cu toții acum (pandemia de coronavirus), senzația de anxietate este absolut normală.
Însă, când aceasta emoție se intensifica sau devine omniprezentă poate afecta puterea de concentrare, apetitul, somnul, relațiile și, în general, calitatea vieții.
Acest fenomen se numește tulburare de anxietate.
Ce este anxietatea?
Tulburările de anxietate reprezintă cea mai comuna forma de tulburare emoțională, ce poate afecta pe oricine, la orice vârstă.
Anual, aproximativ un sfert din populația Europei se confruntă cu simptome de anxietate și depresie, arată Organizația Mondială a Sănătății.
Potrivit studiilor, femeile sunt mai predispuse decât bărbații să dezvolte tulburări de anxietate.
Care sunt simptomele anxietății?
Simptomele anxietății variază de la o persoana la alta, însă, în general, corpul uman reacționează într-un mod foarte specific la anxietate. Când te simți anxios, corpul trece în stare de alertă, căutând un posibil pericol. Ca urmare, unele simptome comune ale anxietății includ:
- nervozitate, neliniște sau tensiune
- sentimente de pericol, panică sau spaimă
- ritm cardiac rapid (tahicardie)
- respirație rapidă sau hiperventilație
- transpirație abundentă
- tremurături sau spasme musculare
- stare de slăbiciune și letargie
- dificultăți de concentrare
- insomnie
- probleme digestive sau gastro-intestinale, cum ar fi gazele, constipația sau diareea
- dorința puternică de a evita lucrurile care îți declanșează anxietatea
- obsesii legate de anumite idei, un semn al tulburării obsesiv-compulsive (TOC)
- efectuarea anumitor comportamente repetitive, ritualice.
Tipuri de tulburări de anxietate
Exista mai multe tipuri de tulburări de anxietate, acestea includ:
Agorafobie
Persoanele care suferă de agorafobie se tem de anumite locuri sau situații care îi fac să se simtă prinși, neputincioși sau jenați. Aceste sentimente determina atacuri de panică. Persoanele cu agorafobie pot încerca să evite aceste locuri și situații pentru a preveni atacurile de panică.
Tulburare de anxietate generalizată
Este o afecțiune pe termen lung care te determină să te simți anxios cu privire la o gamă largă de situații și probleme, mai degrabă decât la un eveniment specific.
Persoanele afectate se simt anxioase în majoritatea zilelor. De îndată ce un gând anxios este rezolvat, poate apărea un altul despre o altă problemă.
Persoanele care prezintă această tulburare au o anxietate constantă și își fac griji cu privire la activități sau evenimente, chiar și la cele obișnuite sau de rutină.
Îngrijorarea este mult mai mare decât ar trebui în situația dată și provoacă simptome fizice în corp, cum ar fi dureri de cap, dureri de stomac, stomac deranjat sau probleme de somn.
Tulburare obsesiv-compulsiva (TOC)
TOC este o tulburare mentală care determină experimentarea continuă a unor gândurilor și îngrijorărilor nedorite sau intruzive, care provoacă anxietate. O persoana poate ști că aceste gânduri sunt banale, dar va încerca să-și amelioreze anxietatea prin efectuarea anumitor ritualuri sau comportamente repetitive. De exemplu spălarea repetată a mâinilor, numărarea sau verificarea unor lucruri, cum ar fi dacă și-au închis sau nu casa, mașina, etc.
Tulburare de panică (Atacurile de panică)
Tulburarea de panică provoacă crize bruște și repetate de anxietate severă, frică sau teroare care ating apogeul în câteva minute. Acest lucru este cunoscut sub numele de atac de panică.
Cei care se confruntă cu un atac de panică experimentează cel puțin patru dintre următoarele simptome:
- sentimente de pericol iminent
- bătăi rapide (tahicardie) sau neregulate ale inimii (aritmii)
- dificultăți de respirație
- transpirație
- tremur
- senzație de dificultăți de respirație
- senzație de sufocare
- dureri în piept
- greața sau probleme gastro-intestinale
- amețeli sau senzație de leșin
- senzație de cald sau de frig
- senzație de amorțeală sau furnicături (parestezie)
- sentimentul de detașare de sine sau de realitate, cunoscut sub numele de depersonalizare și derealizare
- teama de a „înnebuni” sau de a pierde controlul
- teama de a muri.
De multe ori, simptomele atacurilor de panică sunt similare cu cele ale bolilor de inimă, ale problemelor tiroidiene, ale tulburărilor de respirație și ale altor boli.
Drept urmare, persoanele cu tulburări de panică pot ajunge frecvent la camera de gardă (urgență) sau la cabinetul medicului, deoarece au impresia că se confruntă cu alte probleme de sănătate care le pun viața în pericol, altele decât anxietatea.
Tulburare de stres posttraumatic (PTSD)
PTSD apare după ce o persoana experimentează un eveniment traumatic, cum ar fi:
- război
- asalt
- dezastru natural
- accident.
Simptomele includ probleme de relaxare, vise tulburătoare sau flashback-uri ale evenimentului sau situației traumatice.
Persoanelor cu PTSD li se recomandă să evite, lucrurile legate de traumă.
Mutism selectiv
Mutismul selectiv reprezintă incapacitatea continuă a unui copil de a vorbi în anumite situații sau locuri. De exemplu, un copil poate refuza să vorbească la școală, chiar și atunci când poate vorbi în alte situații sau locuri, cum ar fi acasă.
Mutismul selectiv poate afecta viața și activitățile de zi cu zi, cum ar fi școala, munca și viața socială.
Tulburare de anxietate de separare
Aceasta este o afecțiune din copilărie marcată de anxietate atunci când un copil este separat de părinții sau tutorii săi. Anxietatea de separare intervine natural în viața noastră, în copilăriei. Majoritatea copiilor o depășesc după 18 luni. Cu toate acestea, unii copii experimentează versiuni ale acestei tulburări care le perturbă activitățile zilnice.
Fobii specifice
Aceasta este frica de un anumit obiect, eveniment sau situație care duce la anxietate severă atunci când ești expus la acel lucru și este însoțit de o dorință puternică de a o evita. Fobiile, cum ar fi arahnofobia (frica de păianjeni) sau claustrofobia (frica de spații mici), pot determina atacuri de panică atunci când ești expus lucrurilor de care te temi.
Cauzele anxietății?
Cauzele anxietății nu se cunosc cu exactitate. Cel mai probabil este vorba de o combinație de mai mulți factori.
Cercetările sugerează că acestea pot include:
- hiperactivitate în zone ale creierului implicate în emoții și comportament
- un dezechilibru al substanțelor chimice ale creierului, precum serotonina și noradrenalina, care sunt implicate în controlul și reglarea dispoziției
- genele moștenite de la părinți – se estimează că există șanse de 5 ori mai mari de a dezvolta simptome de anxietate dacă ai o rudă apropiată cu această afecțiune
- un istoric de experiențe stresante sau traumatice, cum ar fi violența în familie, abuzul asupra copiilor sau agresiunea
- afecțiune medicală dureroasă pe termen lung, cum ar fi artrita
- antecedente de abuz de droguri sau alcool.
Cu toate acestea, mulți oameni dezvoltă anxietate fără un motiv anume.
În plus, o persoană poate prezenta una sau mai multe tulburări de anxietate în același timp. Anxietatea poate însoți afecțiuni precum depresia sau tulburarea bipolară. Acest lucru este valabil mai ales pentru tulburarea de anxietate generalizată, care însoțește cel mai frecvent o altă anxietate sau o afecțiune mintală.
Când trebuie să solicit ajutorul medicului?
Tratarea anxietății și a altor afecțiuni de sănătate mintală este mai ușoara dacă o tratezi în forma incipientă a bolii, decât atunci când simptomele se agravează. Fără tratament, anxietatea poate să persiste, iar în timp se poate agravă.
Ar trebui să consulți părerea unui specialist dacă:
- te simți îngrijorat atât de mult încât iți afectează viața de zi cu zi (inclusiv igiena, școala sau munca și viața ta socială)
- anxietatea, frica sau îngrijorarea devine greu de controlat
- te simți deprimat, consumi alcool sau droguri pentru a face față stărilor emoționale sau ai alte probleme de sănătate mintale, în afara anxietății
- ai senzația că anxietatea ta este cauzată de o problemă de sănătate mintală
- te confrunți cu gânduri suicidare sau ai comportament suicidar (în acest caz, solicită asistență medicală imediată, apelând la 112)
Cum mă tratez de anxietate?
Primul pas este să te adresezi medicului tău de familie. El poate determina dacă anxietatea ta este legată de o stare de sănătate fizică subiacentă. Dacă acesta va descoperi o afecțiune medicală care stă la baza stărilor tale anxioase, el iți va propune un plan de tratament adecvat pentru a-ți atenua anxietatea.
Dacă va constata că anxietatea nu este rezultatul unei stări de sănătate fizica, medicul tău te va îndruma către un specialist în sănătate mintală. Specialiștii în sănătate mintală la care trebuie sa apelezi în acest caz sunt psihiatru sau psihologul.
Un psihiatru este un medic autorizat, care este instruit pentru a diagnostica și a trata afecțiunile de sănătate mintală și poate prescrie medicamente, printre alte tratamente. Un psiholog este un profesionist din domeniul sănătății mintale care poate trata afecțiunile de sănătate mintală numai prin consiliere, nu prin medicamente.
Află mai multe despre ce tratează fiecare, aici.
Ce ajută la ameliorarea anxietății?
A face față unei tulburări de anxietate poate fi o provocare. Din fericire, există multe modificări simple ale stilului tău de viață, pentru a ajuta la ameliorarea anxietății. Acestea includ:
Sportul și mișcarea
Crearea unei rutine zilnice de exerciții fizice poate ajuta foarte mult la reducerea stresului și anxietății. Dacă ești sedentar, începe cu doar câteva activități și continuă să adaugi mai multe în timp.
Evitarea alcoolului și a drogurilor
Consumul de alcool sau droguri poate provoca sau crește anxietatea. Dacă întâmpini probleme cu renunțarea, consultă un psihiatru. El te va îndruma către cea mai eficientă cale de a te renunța.
Renunțarea la fumat și reducerea consumului de băuturi care conțin cofeina
Nicotina din țigări și băuturile cu cofeina, cum ar fi cafeaua, ceaiul și băuturile energizante, poate agrava anxietatea.
Tehnici de relaxare și gestionare a stresului
Meditațiile, repetarea unei mantre, practicile de vizualizare și yoga pot ajuta foarte mult la relaxare, reducând astfel anxietatea.
Odihna
Este absolut necesar să dormi suficient. Lipsa somnului poate creste sentimentele de neliniște și anxietate. Daca ai probleme cu somnul, consultă medicul pentru ajutor.
Dieta sănătoasă
Mănâncă multe fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe precum pui și peste.
Fii informat
Află cât mai multe despre tulburarea pe care ai fost diagnosticat, dar și despre tipurile de tratament disponibile.
Fii consistent
Urmează planul de tratament pe care ți-l oferă medicul și ia medicamentele conform instrucțiunilor.
Participă la toate sesiunile de terapie cu psihologul sau psihoterapeutul tău.
Cunoaște-te
Află ce iți declanșează anxietatea, astfel încât să poți face față cu bine atacurilor de panică sau manifestărilor tulburării, atunci când se declanșează.
Solicită asistență
Îți recomandăm să te alături unui grup suport în care să iți împărtășești experiențele și sa afli de la alții cum iți gestionează ei tulburările de anxietate. În Romania există câteva grupuri de suport pentru depresie, anxietate și atacuri de panică, unul dintre ele fiind: depreHUB.
Fii sociabil
Izolându-te de prieteni și familie iți poate agrava anxietatea. Fă-ți planuri cu oameni cu care iți place să petreci timpul.
Concentrează-ți atenția pe altceva
Nu lăsa anxietatea să preia controlul asupra vieții tale. Dacă te simți copleșit, fa o plimbare sau fă ceva care iți ține mintea departe de griji sau frici.
Cum te putem ajuta noi?
Dacă experimentezi simptome ale unor tulburări de anxietate, îți recomandăm să programezi chiar acum o consultație online și să afli părerea unui specialist.
Intră în legătură cu unul dintre specialiștii în psihiatrie sau psihoterapeuți prezenți în platforma Getvig.Health și află părerea lor. După o evaluare atentă, ei îți vor oferi recomandări avizate și îți vor indica pașii necesari de urmat, pentru tratarea anxietății tale.
Programează acum o consultație online și află opinia avizată și recomandările unui specialist, din confortul casei tale.
Medicii din platforma Getvig.Health sunt medici cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile discrete și confidențiale.
Vezi Cum funcționează Getvig.Health.
Află răspunsul la cele mai frecvente întrebări ale clienților Getvig.Health.
Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.nhs.uk, www.webmd.com, www.my.clevelandclinic.org
