Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors

Histamina – ce este și care este rolul ei în organismul uman

Categorii:

Histamina este o substanță activă biologic care se găsește într-o mare varietate de organisme vii. Este prezentă în tot regnul animal, în multe plante și bacterii, precum și în veninul unor insecte, precum albina.

Ce este histamina

Care sunt receptorii de histamină

Care este rolul histaminei în organism

Ce sunt antihistaminicele

Ce este histamina

Din punct de vedere chimic, histamina este o amină biogenă, o moleculă organică bazată pe structura amoniacului, care se obține prin decarboxilarea (îndepărtarea unei grupări carboxil) aminoacidului histidină.

La om, histamina este prezentă în aproape toate țesuturile organismului și este stocată în principal în granulele mastocitelor tisulare. Granulele cu histamină se găsesc și în celulele sanguine numite bazofile.

Mastocitele se găsesc în cantități mari în țesuturile conjunctive care sunt mai predispuse lezării, cum ar fi mucoasa căilor respiratorii și mucoasa intestinală, dar și în piele, în jurul vaselor de sânge.

Histamina eliberată din granulele sale produce o serie de efecte variate în organism, inclusiv contracția țesutului muscular neted de la nivelul stomacului, plămânilor și uterului, stimularea secreției de acid gastric, dilatarea vaselor de sânge, accelerarea ritmului cardiac. De asemenea, histamina este un neurotransmițător, ea conduce mesajele chimice între celulele nervoase.

Efectul histaminei asupra vaselor de sânge este crucial pentru rolul său în răspunsul imun care este cel mai bine observat în inflamație (reacția locală a țesuturilor organismului ca răspuns la lezarea lor în urma unor leziuni fizice, sau pătrunderea unor agenți străini organismului precum agenții patogeni reprezentați de virusuri, bacterii, ciuperci, dar și unii alergeni).

 Histamina determină dilatarea vaselor de sânge cu creșterea permeabilității acestora astfel încât celulele sistemului imunitar (globulele albe din sânge) și proteinele plasmatice să migreze la locul leziunii tisulare sau infecției, unde încep să lupte împotriva infecției, hrănesc și vindecă țesuturile.

Receptorii de histamină

Histamina acționează prin legarea de receptorii de histamină care se găsesc la suprafața celulelor. Acești receptori sunt în număr de patru și sunt denumiți H1, H2, H3 și H4.

Efectele histaminei în organismul uman diferă în funcție de receptorul pe care acționează.

Receptorii H1

Receptorii de histamină H1 se găsesc în tot corpul, inclusiv în celulele musculare netede ale căilor respiratorii, neuroni, vasele de sânge. Activarea acestor receptori determină reacțiile fiziologice tipice caracteristice alergiei.

Dacă o persoană este alergică la o anumită substanță (praf, polen, alimente, etc.) sistemul imunitar al acelei persoane consideră acea substanță, care de altfel este inofensivă pentru marea majoritate a oamenilor, dăunătoare și în încercarea de a proteja organismul, determină o serie de reacții în lanț, care încep cu eliberarea de către mastocite de histamină și alte substanțe chimice în sânge.

Histamina eliberată din granulele mastocitelor acționează la nivelul pielii, ochilor, nasului, tractului gastro-intestinal, căilor respiratorii, plămânilor. Astfel, apar semnele și simptomele caracteristice reacțiilor alergice și anume: 

  • prurit excesiv (mâncărimi),
  • eritem (înroșire) 
  • durere 
  • edeme
  • hipotensiune arterială (scăderea tensiunii arteriale), 
  • tahicardie (creșterea ritmului cardiac)
  • secreții oculare
  • rinoree (secreții nazale)
  • strănut
  • tuse
  • congestie nazală
  • la nivelul bronhiilor apare contracția  acestora (bronhoconstricție) și creșterea secreției de mucus.

Receptorii H2

Receptorii de histamină H2 se găsesc în cea mai mare proporție în celulele musculare netede, în celulele parietale ale mucoasei gastrice și în inimă.

Activarea receptorilor la nivelul mucoasei stomacului stimulează secreția de acid gastric, iar la nivelul inimii determină creșterea forței de contracție a mușchiului cardiac, creșterea frecvenței bătăilor inimii (tahicardie), precum și vasodilatație cu scăderea tensiunii arteriale (hipotensiune).

Receptorii H3

Receptorii de histamină H3 se găsesc mai ales la nivelul sistemului nervos central, în neuronii histaminergici, care moderează eliberarea unor neurotransmițători precum histamina, serotonina, dopamina, norepinefrina și acetilcolina, substanțe cu rol în transmiterea informației de la un neuron la altul în sistemul nervos central și sistemul nervos periferic.

Receptorii H4

Receptorii de histamină H4 se găsesc cu preponderență la nivelul celulelor și țesuturilor sistemului imunitar și anume: măduva osoasă, leucocite, glanda timus și splină, dar și la nivelul plămânilor, ficatului și colonului.

Sunt caracterizați ca receptori de histamină ai sistemului imunitar datorită rolurilor importante în tulburările inflamatorii și afecțiunile autoimune.

Histamina

Rolul histaminei în organism

Cunoscută mai ales ca mediator al reacțiilor alergice, este acum recunoscută pentru participarea ei la multe alte procese ale organismului, fiziologice și patologice. Sensibilitatea și răspunsul la histamină depind de tipul de receptori de histamină prezenți la nivelul celulelor.

Reacțiile alergice și inflamatorii

Histamina eliberată din granulele mastocitelor tisulare joacă un rol esențial în multe tipuri de procese alergice și inflamatorii, inclusiv reacțiile de hipersensibilitate imediate (acute) și întârziate.

Severitatea unor astfel de probleme depinde de mai mulți factori, inclusiv:

  • calea de expunere (locală sau generală, sistemică)
  • locul expunerii (de exemplu la nivelul tegumentelor, cutanat, sau prin inhalare)
  • cantitatea de alergen
  • gradul de sensibilizare anterioară la alergen.

Manifestările clinice pot varia de la reacții locale precum urticaria cu erupții cutanate până la reacții generalizate cum ar fi șocul anafilactic, răspuns imediat, extrem de sever și de multe ori fatal la expunerea la un alergen întâlnit anterior. Această reacție severă este mai des întâlnită la persoanele susceptibile, după expunerea la veninul unor insecte, după înțepătura acestora.

Multe dintre simptomele reacțiilor alergice rezultă din acțiunea histaminei asupra vaselor de sânge având ca rezultat creșterea fluxului sanguin, vasodilatație și creșterea permeabilității vasculare.

Reglarea răspunsului imun

Histamina joacă un rol important în reacția imună a organismului prin legarea de receptorii de histamină de la nivelul măduvei osoase și celulele hematopoietice periferice. Histamina reglează activitatea și diferențierea celulelor T, celulelor B, a monocitelor și a celulelor dendritice de la nivelul organelor și țesuturilor limfatice în timpul inflamației alergice.

Printre altele, histamina are rol în maturarea și activarea celulelor imune, secreția mai multor citokine și răspunsurile  chemotactice ale celulelor.

Secreția de acid gastric

Histamina este unul dintre principalii stimuli ai secreției de acid gastric de celulele parietale de la nivelul epiteliului stomacal. Receptorul de histamină de la nivelul acestor celule este de tip H2; iar blocarea legării histaminei de acest receptor reprezintă o metodă comună pentru suprimarea secreției de acid gastric.

Contracția mușchilor netezi

Musculatura netedă de la nivelul plămânilor și tractului intestinal răspunde la stimularea histaminei prin contracție. Aceste efecte depind de receptorul de histamină de la nivelul celulelor, de exemplu receptorul de histamină H2 mediază bronhodilatația. Bronhoconstricția este rezultatul acțiunii histaminei la nivelul musculaturii netede de la nivelul plămânilor (bronhiilor) ca răspuns la alergenii inhalați.

Efectele histaminei asupra sistemului nervos

Histamina acționează ca un neurotransmițător la nivelul sistemului nervos central și periferic.

Pare să moduleze o serie de procese importante inclusiv:

  • starea de veghe (reglarea ciclurilor circadiene somn-veghe)
  • consumul de alimente și lichide inclusiv apă și alcool
  • capacitatea cognitivă ( memoria și învățarea)
  • emoțiile
  • comportamentul agresiv
  • controlul secreției de hormoni hipofizari
  • reglarea fiziologică a eliberării oxitocinei, prolactinei 
  • reglarea temperaturii corpului
  • locomoția.

Ce sunt antihistaminicele

După cum le spune și numele, antihistaminicele sunt substanțe, medicamente, folosite pentru blocarea activității histaminei. Ele poartă numele de antagoniști ai histaminei.

Primele medicamente antihistaminice au fost dezvoltate între anii 1943 și 1944.

Multe medicamente antihistaminice care acționează asupra receptorilor de histamină H1 sunt utilizate pe scară largă în tratamentul mai multor boli alergice, inclusiv rinita alergică, urticaria și febra fânului. Aceste medicamente pot bloca activitatea receptorilor H1 și pot stimula neuronii senzoriali; precum și permeabilitatea vasculară; ceea ce are ca rezultat prevenirea simptomatologiei afecțiunilor alergice asociate.

Apariția antihistaminicelor cu acțiune asupra receptorilor de histamină H2 a dus la scăderea ulcerelor duodenale până la descoperirea inhibitorilor pompei de protoni. Aceste medicamente blochează acțiunea histaminei asupra receptorilor H2 de la nivelul celulelor parietale ale stomacului, rezultatul fiind scăderea secreției de acid gastric. Antihistaminicele sunt folosite în tratarea unor afecțiuni precum ulcerul peptic, boala de reflux gastroesofagian (BRGE), și dispepsia.

Antagoniștii receptorilor de histamină H3 sunt studiați pentru potențiala utilizare în tratamentul unor afecțiuni neurodegenerative precum schizofrenia,  tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate ADHD, tulburările de somn, tulburări legate de mișcare, obezitatea.

Receptorul de histamină H4, cel mai recent identificat, reprezintă o țintă promițătoare de medicament pentru tratarea afecțiunilor inflamatorii și alergice precum astmul, pruritul cronic și rinita alergică.

Histamina este o substanță activă biologic cu rol important în reacțiile inflamatorii cauzate de leziuni fizice, infecții și alergii. Ea oferă o parte semnificativă a răspunsului imun și este eliberată în cantități mari în timpul unei reacții alergice.

Concluzii

Dacă  prezinți semne ale alergiilor, accesează lista medicilor dermatologi sau a medicilor alergologi și programează acum o consultație online și află părerea avizată și recomandările medicului dermatolog fie a medicului alergolog.

Programează acum o consultație online. Prețurile unei consultații online încep de la 125 lei. 

Medicii din platforma Getvig.Health sunt medici cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță și confidențialitate.

Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.

Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.

Surse de informare:
www.ncbi.nlm.nih.gov, www.britannica.com, www.vivo.colostate.edu, www.news-medical.net

Acest website foloseste Cookies pentru personalizarea experientei tale. Apasa OK pt a continua.