Mintea poate avea o influență puternică asupra corpului, asupra fizicului, și nu puține sunt cazurile când aceasta poate chiar ajuta corpul să se vindece.
O persoană care crede cu tărie că dacă urmează un anumit tratament se va vindeca, va avea șanse mai mari de vindecare sau cel puțin de ameliorare a afecțiunii, chiar dacă acel tratament este inactiv din punct de vedere medical.
Încrederea, autosugestia, acea forță misterioasă a organismului uman, reușește să producă modificări la nivel fizic, dar și mental chiar și atunci când tratamentul administrat este reprezentat doar de o pastilă cu zahăr. Efectul Placebo se referă la acest mecanism.
Placebo vine din latinescul placeo care se traduce prin “voi plăcea”, “voi mulțumi” și se referă la o substanță administrată pacienților cu scopul de a le modula simptomele, mai degrabă decât de a interfera cu procesul bolii.
Placebo are o istorie lungă, fiind folosit pentru prima dată în medicină de medicul William Cullen, în anul 1772.
Mai târziu, în anul 1964, s-a demonstrat că relația medic-pacient poate influența pozitiv rezultatul unui tratament, precum și că un context psihosocial pozitiv poate să influențeze pozitiv psihicul unui pacient.
De-a lungul timpului, s-au realizat multe studii clinice care au relevat faptul că persoane care au urmat un tratament Placebo în locul unui tratament activ, au raportat o îmbunătățire a simptomelor.
Cum funcționează metoda Placebo
Ce este efectul Placebo
Efectul Placebo reprezintă acel fenomen în care unele persoane obțin anumite beneficii după administrarea unui tratament inactiv din punct de vedere medical. Astfel, efectul Placebo este caracterizat printr-o îmbunătățire a stării de sănătate ce nu este atribuită unui medicament sau tratament invaziv, administrate pentru o anumită afecțiune.
Termenul de efect Placebo este folosit pentru orice schimbare pozitivă resimțită la nivel fizic sau mental, fără o intervenție de specialitate.
Efectul Placebo este declanșat de credința persoanei în beneficiul tratamentului și de așteptarea acesteia de a se simți mai bine, mai degrabă decât Placebo-ul în sine.
Numeroasele studii arată că efectul Placebo se bazează pe relația dintre minte și corp, pe speranța, conștientă sau inconștientă, a unei persoane cu o afecțiune medicală că se va însănătoși. Astfel, dacă acea persoană se așteaptă ca medicamentul administrat, deși inactiv din punct de vedere medical, Placebo, să aibă un efect pozitiv, atunci este foarte probabil ca propria chimie a organismului să producă efecte asemănătoare celor pe care le poate produce un medicament activ medical.
Ce este efectul Nocebo
Efectul Nocebo reprezintă opusul efectului Placebo și se referă la atragerea unor efecte negative, tot prin puterea minții.
Efectul Nocebo reprezintă acea situație în care o persoană dezvoltă reacții adverse sau simptome în urma administrării unui medicament sau a unei terapii, doar pentru că persoana crede că acestea pot apărea.
Studiile clinice au evidențiat faptul că persoane cărora li s-a administrat un tratament inactiv medical, au dezvoltat reacții adverse ca și pacienții cărora li s-a administrat tratamentul activ, doar pentru că li s-a spus înainte ce efecte secundare poate da tratamentul activ.
Termenul nocebo provine din latinescul “a face rău” și descrie o situație în care apare un rezultat negativ cauzat de convingerea că un anumit medicament, sau intervenție medicală, va face rău.
Efectul Nocebo, spre deosebire de efectul Placebo, se bazează pe lipsa de încredere a persoanei în tratament și în personalul medical.
De remarcat faptul că puterea sugestiei negative este mult mai mare decât cea a sugestiei pozitive, 90% față de 50%. Unii experți afirmă că efectul Nocebo poate influența mai mult rezultatele clinice în comparație cu efectul Placebo, din cauză că percepțiile negative se formează mult mai repede decât cele pozitive.
Unele persoane par să aibă un risc mai mare de a experimenta efectul Nocebo decât alții. Printre ei se numără femeile, persoanele depresive sau anxioase, persoanele care au o perspectivă pesimistă asupra lucrurilor, în general.
Puterea autosugestie este uimitoare. Astfel, dacă crezi că un tratament îți va face bine, probabil îți va face, și invers, dacă crezi că nu-ți va face, probabil că așa va fi.
Deci, gândește pozitiv, adoptă o atitudine pozitivă, de încredere cu privire la tratamentul pe care îl primești, crede că beneficiile lui vor depăși cu mult riscurile, și astfel îți crești cu mult șansele de a obține rezultate bune.
Ce este un Placebo
Placebo reprezintă acel medicament, pastilă, injecție sau orice intervenție care sunt “false”; nu conțin o substanță activă care să afecteze sănătatea.
Deoarece un Placebo nu este un tratament activ, nu ar trebui să aibă un efect semnificativ asupra afecțiunii.
Este important de menționat că Placebo și efectul Placebo se referă la lucruri diferite. Astfel Placebo se referă la tratamentul inactiv din punct de vedere medical administrat unei persoane; pe când efectul Placebo se referă la efectele administrării acelui tratament asupra persoanei.
Placebo este utilizat des în cercetarea medicală pentru a ajuta oamenii de știință și medicii să descopere și să înțeleagă mai bine efectele fiziologice și psihologice ale noilor medicamente.
Înainte ca noile medicamente să fie aprobate, companiile farmaceutice trebuie să demonstreze că acestea funcționează mai bine decât un Placebo.
În cadrul unui studiu pacienții sunt împărțiți în două grupuri. Un grup va primi noul medicament, pentru care se face studiul; pe când celălalt grup va primi Placebo, apoi se compară reacțiile grupurilor. Dacă ambele grupuri obțin aceeași reacție, fie ca vorbim de o ameliorare a simptomatologiei sau nu; se consideră că medicamentul nu funcționează și nu va trece testul.
Un medicament este aprobat doar atunci când produce un efect mai mare decât un Placebo.
Placebo poate fi:
- inactiv – se referă la un tratament inactiv medical, neutru
- activ – se referă la un medicament care are un efect farmacologic cunoscut; dar care nu este așteptat să producă vreun efect în cazul respectivei afecțiuni.
Există grade de reacție la Placebo:
- injecție declanșează un răspuns mai mare decât administrarea unei tablete
- capsulele produc un efect mai mare decât tabletele
- două tablete produc un efect mai mare decât una singură
- tabletele mai mari induc un efect mai puternic decât tabletele mai mici
- culoarea unei tablete poate influența efectul Placebo (culorile roșu, galben și portocaliu sunt asociate cu un efect stimulant; în timp ce culorile verde și albastru sunt legate de un efect tranchilizant), etc.
Cercetările au relevat faptul că intervenții precum acupunctura “falsă”, care folosește ace retractabile care nu străpung pielea, sunt la fel de eficiente ca și acupunctura.
Placebo poate ameliora simptomele a numeroase afecțiuni, inclusiv depresia, anxietatea, boala Parkinson și oboseala cronică.
Cum funcționează metoda Placebo
Deși efectul Placebo este unul real, cercetătorii încă nu înțeleg pe deplin cum și de ce apare acest efect. Cercetările cu privire la motivul pentru care unele persoane experimentează schimbări chiar și atunci când primesc un Placebo, sunt în continuă desfășurare.
Efectul Placebo variază de la persoană la persoană, dar și în funcție de afecțiune. Având în vedere răspunsul variat este probabil să fie implicate mai multe mecanisme. Astfel, printre factorii care sunt implicați în efectul Placebo se numără:
Răspunsul hormonal
Administrarea unui Placebo, alături de așteptarea ca starea de sănătate să se îmbunătățească; pot avea un efect calmant și pot reduce nivelul de cortizol și adrenalină, hormonii stresului, pe care organismul uman îi produce.
Mai mult, un Placebo poate declanșa sintetizarea și eliberarea în organism a propriilor calmante naturale, endorfinele. Răspunsurile puternice la Placebo au fost legate de creșterea activității receptorilor pentru dopamină și opioide; substanțe chimice implicate în căile de motivație și recompensă din creier.
Modificări neurologice apar în zone ale creierului care sunt adesea vizate de medicamentele antidepresive. Acest lucru poate explica rata de 50% până la 75% de răspuns Placebo în studiile care vizează medicamentele antidepresive.
Așteptare
O parte a efectului Placebo constă în așteptările persoanei care îl folosește. Aceste așteptări pot avea legătură cu tratamentul administrat sau cu medicul care a prescris tratamentul.
Așteptările persoanei pot duce la scăderea nivelului de stres sau îl pot face să-și revizuiască simptomele; astfel încât o “durere ascuțită” să fie resimțită ulterior ca o “furnicătură”.
De partea cealaltă, atunci când așteptările persoanei sunt negative, pesimiste, se așteaptă ca medicamentul să dea efecte secundare; Placebo poate genera efecte negative cunoscute ca efectul Nocebo.
Efectul Nocebo poate să apară atunci când pacientul este informat cu privire la efecte adverse înainte de începerea tratamentului.
Într-un studiu s-a oferit Placebo participanților care au luat opioide autentice. Un efect secundar al acestor medicamente îl reprezintă depresia respiratorie. Studiul a evidențiat faptul că participanții au dezvoltat depresie respiratorie cu toate că li s-a administrat Placebo; medicament fără ingrediente active care să ducă la apariția acestui efect secundar.
Condiționare
Unii cercetători cred că condiționarea clasică ar putea juca un rol în efectul Placebo. Astfel, asocierea între doi stimuli duce la un răspuns învățat. Oamenii sunt obișnuiți să ia medicamente și să se simtă mai bine. Luarea medicamentului duce la apariția răspunsului pozitiv.
De exemplu administrarea pentru o perioadă mai lungă de timp a unui analgezic poate duce la asocierea acelui medicament cu ameliorarea durerii. Dacă apoi se administrează un medicament Placebo care arată similar cu medicamentul autentic duce la obținerea aceluiași efect, ameliorarea durerii, datorită condiționării.
Genetica
Genele pot influența modul în care anumite persoane răspund la tratamentele Placebo. Astfel, unii oameni sunt predispuși genetic să răspundă mai mult la Placebo.
Sistemul nervos și sistemul imunitar
Psihoneuroimunologia este un domeniu științific relativ nou care studiază efectul direct al creierului asupra sistemului imunitar.
Căile prin care creierul afectează sistemul imunitar sunt complexe, iar cercetările sunt în desfășurare.
Se știe că o perspectivă pozitivă poate ajuta la prevenirea îmbolnăvirii. Eficacitatea sistemului imunitar al unei persoane poate fi influențată de așteptările acesteia.
Factorii care influențează răspunsul la Placebo
Efectul Placebo poate fi influențat și de:
- relația medic-pacient – dacă pacientul are încredere în medicul curant, cel care îi prescrie tratamentul, este mai probabil ca Placebo să funcționeze
- atitudinea pacientului – succesul unui tratament Placebo este mai mare dacă pacientul este optimist, se așteaptă ca tratamentul să funcționeze; dar Placebo poate să funcționeze chiar și dacă persoana are îndoieli în privința unui răspuns pozitiv
- caracteristicile placebo – dacă pilula pe care o ia pacientul pare reală; persoană care o ia are mai multe șanse să creadă că conține ingrediente active; de asemenea, injecțiile produc un efect mai mare decât tabletele, două tablete produc un efect mai mare decât una, etc.
Care sunt afecțiunile care răspund la Placebo
Printre condițiile care au răspuns pozitiv la Placebo se numără și:
- durerea – capacitatea unui Placebo de a reduce durerea poartă numele de analgezie Placebo; funcționarea Placebo se poate realiza în două moduri, și anume; fie Placebo declanșează eliberarea de endorfine, analgezicele naturale ale organismului uman, fie modifică percepția individului asupra durerii
- tusea – cercetările evidențiază faptul că 85% din cazurile de ameliorare a tusei sunt legate de efectul Placebo și doar 15% sunt atribuite ingredientului activ
- depresia – studiile arată faptul că medicamentele Placebo sunt eficiente în ameliorarea simptomelor depresiei; mai mult acestea au demonstrat impactul potențial de lungă durată al Placebo în folosirea antidepresivelor Placebo
- anxietatea – efectul Placebo este des întâlnit în studiile medicamentelor anti-anxietate
- disfuncția erectilă – în cadrul unui studiu, participanții au fost împărțiți în trei grupuri; primului grup i s-a spus că va primi un tratament pentru disfuncția erectilă; celui de-al doilea grup i s-a spus că va primi fie un tratament real fie un Placebo; iar celui de-al treilea grup i s-a spus că va primi un Placebo; în realitate toate cele trei grupuri au primit tablete de amidon Placebo; dar disfuncția erectilă s-a ameliorat la toate cele trei grupuri, fără diferențe între ele
- boala Parkinson – mai multe studii clinice au arătat că anumiți bolnavi de Parkinson care au luat Placebo au obținut îmbunătățiri semnificative care au durat chiar și șase luni de zile
- epilepsia – studiile arată că tratamentul Placebo administrat pacienților cu epilepsie, a condus la o scădere cu 50% a episoadelor convulsive
- sindromul de colon iritabil – studiile evidențiază o rată foarte mare de răspuns pozitiv la Placebo în rândul persoanelor care suferă de sindromul de colon iritabil; un efect pozitiv s-a obținut chiar și atunci când participanții la studiu au fost informați că vor primi un Placebo.
Concluzii
Un Placebo reprezintă o pastilă, o injecție sau orice lucru care pare a fi un act medical, dar de fapt nu este.
Efectul Placebo apare atunci când se constată o ameliorare a simptomelor în urma administrării unui Placebo, a unui tratament inactiv medical.
Nu se cunosc cu exactitate mecanismele prin care se produce acest efect. Se consideră că acesta implică o reacție neurobiologică complexă care include creșterea producției și secreției de neurotransmițători, precum endorfinele și dopamina; și o activitate crescută în unele zone ale creierului, legate de starea de spirit, reacțiile emoționale și conștientizarea de sine. Cu alte cuvinte, efectul Placebo este o modalitate prin care creierul poate spune corpului de ce are nevoie pentru a se simți mai bine.
Placebo este folosit în cercetare, pentru a testa eficacitatea medicamentelor noi; în timpul studiilor participanții nefiind informați că li se administrează un Placebo. De fapt, pentru o cât mai mare acuratețe a rezultatelor participanții la studiu nu știu dacă iau Placebo sau medicamentul real; iar uneori nici cercetătorii nu știu (test dublu-orb).
Astfel, oamenii de știință își pot face o mai bună idee despre modul în care tratamentele afectează pacienții și dacă noile medicamente și abordări de tratament sunt sigure și eficiente.
Descoperă specialitățile medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.
Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.
Surse de informare:
www.verywellmind.com, www.health.harvard.edu, www.betterhealth.vic.gov.au, www.healthline.com, www.medicalnewstoday.com, www.medsafe.govt.nz