Dopamina este o substanță chimică pe care organismul uman o produce în mod natural. Deoarece este foarte mult asociată cu plăcerea și recompensa, dopamina face parte din așa numitul grup de “hormoni ai fericirii”, alături de serotonină și norepinefrină.
Care este rolul dopaminei în organism
Ce simți când ai un nivel optim de dopamină
Ce se întâmplă când ai un nivel scăzut de dopamină
Ce se întâmplă când ai un nivel crescut de dopamină
Rolul dopaminei în sănătatea mintală
Ce este dopamina
Dopamina este un neurotransmițător ceea ce înseamnă că acționează ca un mesager chimic între celulele nervoase, neuronii. Dopamina este eliberată în cantități mari atunci când creierul așteaptă o recompensă sau când ceva plăcut urmează să se întâmple, ea jucând un rol esențial în sistemul de motivație și recompensă.
Asocierea unei anumite activități cu plăcerea, gândul la acea activitate sau așteptarea acelei activități pot crește nivelul dopaminei.
Sintetizarea dopaminei are loc la nivel cerebral în două etape, și anume: aminoacidul tirozină este transformat într-un alt aminoacid numit L-dopa, apoi acesta este transformat în dopamină.
Dopamina joacă un rol important la nivelul întregului organism atât din punct de vedere fiziologic cât și psihologic. Ea este implicată în motivație, memorie, recompensă, atenție, reglarea mișcărilor corpului, etc.
Menținerea unui nivel adecvat de dopamină este esențială pentru sănătatea organismului, atât din punct de vedere fizic, cât și mental.
Care este rolul dopaminei în organism
Dopamina este implicată în special în sistemele de plăcere și recompensă. Indiferent că este vorba de o mâncare care îți face plăcere, de cumpărături, sex, petrecerea timpului cu o anumită persoană sau alte lucruri care îți fac plăcere, te bucură, simplul gând la acestea declanșează eliberarea de dopamină. De exemplu, creierul crește nivelul de dopamină atunci când simți mirosul mâncării preferate, iar atunci când o mănânci ai parte de o explozie de dopamină. Astfel, vei vrea să repeți această acțiune și în viitor.
În afară de plăcere și recompensă, dopamina joacă un rol important și în alte funcții ale organismului.
Ca neurotransmițător, dopamina este implicată în:
- memorie
- învățare
- atenție
- concentrare
- reglarea dispoziției, a stării de spirit
- somn și visare
- procesarea durerii
- activitatea motorie a sistemului nervos
- controlul eliberării anumitor hormoni.
Ca hormon, dopamina este implicată în:
- sistemul circulator – în cantități mici produce dilatarea vaselor de sânge (vasodilatație), iar în cantități mari produce strângerea vaselor de sânge (vasoconstricție)
- sistemul excretor – mărește volumul de urină eliminat și modulează excreția de sodiu din organism
- sistemul digestiv – protejează mucoasa gastrointestinală și încetinește motilitatea intestinală
- sistemul imunitar – reduce activitatea limfocitelor
- reduce secreția de insulină la nivelul pancreasului.
Nivelul optim de dopamină
Nivelurile optime de dopamină din organism merg, de obicei, mână în mână cu o stare de spirit, o dispoziție bună. Dopamina joacă un rol esențial în învățare, planificare și productivitate. Ea este implicată în:
- motivare
- fericire
- vigilență
- concentrare.
O explozie de dopamină poate conduce la sentimente temporare de euforie.
Nivelul scăzut de dopamină
Un nivel scăzut de dopamină poate fi cauzat fie de o scădere a producției la nivelul organismului, fie de probleme cu receptorii de dopamină de la nivel cerebral.
Consumul exagerat de droguri poate afecta nivelul de dopamină prin modificarea pragurilor necesare pentru activarea și semnalizarea celulelor dopaminergice.
De asemenea, o dietă bogată în zahăr și grăsimi saturate sau o dietă săracă în proteine pot conduce la niveluri scăzute ale dopaminei în organism.
Simptomele nivelului scăzut de dopamină depind de cauza de bază. Astfel, o persoană afectată de boala Parkinson va experimenta o simptomatologie diferită față de o persoană cu nivelurile scăzute de dopamină din cauza abuzului de droguri.
Semnele și simptomele nivelului scăzut de dopamină
Includ:
- crampe musculare, spasme sau tremor
- rigiditate musculară
- probleme de echilibru
- mers șovăitor
- dureri
- constipație
- dificultăți de înghițire
- pierderea sau creșterea în greutate
- boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
- insomnia și tulburările de somn
- lipsă de energie
- oboseală
- tulburări de memorie
- tulburări de concentrare
- lipsa motivării
- modificări ale dispoziției
- scăderea stimei de sine
- anxietate
- scăderea dorinței sexuale
- halucinații
- tristețe exagerată
- mișcări încetinite
- voce șoptită, stinsă
- gânduri de auto-vătămare sau suicid.
Nivelul scăzut de dopamină este asociat cu numeroase tulburări de sănătate mintală, dar nu cauzează direct aceste afecțiuni. Cele mai frecvente afecțiuni legate de un nivel scăzut de dopamină sunt:
- schizofrenia
- depresia
- boala Parkinson
- psihoza, inclusiv halucinații sau iluzii.
Tratamentul deficitului de dopamină
Ddepinde de cauza care a condus la aceasta și poate consta în:
- schimbarea stilului de viață (alimentație, exerciții fizice, masaj, meditație, etc)
- psihoterapie
- administrarea de medicamente
- Kinetoterapie.
Nivelul crescut de dopamină
Un nivel crescut al dopaminei în organism te poate face să te simți “stăpânul lumii”, cel puțin pentru un timp.
Însă atunci când nivelurile de dopamină din creier sunt exagerate pot conduce la:
- anxietate
- energie exagerată sau manii
- agresivitate
- halucinații
- stres
- dorință sexuală crescută
- tulburări de somn (insomnie), etc.
Nivelurile crescute de dopamină au fost asociate cu anumite tulburări și afecțiuni precum:
- obezitatea
- schizofrenia
- dependența.
Rolul dopaminei în sănătatea mintală
Depresia
Nivelurile scăzute de dopamină cu lipsa motivației, scăderea interesului, absența plăcerii, au fost asociate cu tulburarea depresivă majoră.
Neurotransmițătorii serotonină și norepinefrină au fost, de asemenea, asociați cu depresia clinică, iar medicația antidepresivă vizează mai degrabă acești doi neurotransmițători decât dopamina.
Tulburarea bipolară
Atât nivelurile crescute cât și nivelurile scăzute de dopamină au fost asociate cu tulburarea bipolară, oferind o posibilă explicație a celor două faze ale bolii, și anume:
- faza maniacală, înaltă, extremă – asociată cu nivelurile crescute de dopamină
- faza depresivă, a căderii extreme – asociată cu nivelurile scăzute de dopamină.
Medicația antipsihotică este uneori folosită în tratarea anumitor simptome ale tulburării bipolare. Aceste medicamente reduc activitatea dopaminei.
Schizofrenia
La fel ca și în cazul tulburării bipolare și în cazul schizofreniei sunt incriminate atât nivelurile crescute de dopamină cât și nivelurile scăzute de dopamină. Astfel, anumite manifestări precum halucinațiile și iluziile sunt cauzate de o cantitate prea mare de dopamină în anumite zone din creier, iar manifestări precum lipsa motivației, absența plăcerii sunt cauzate de absența acestui neurotransmițător în alte zone ale creierului.
Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD)
Deși nu se cunoaște cauza exactă, dopamina a fost asociată cu tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție deoarece aceasta implică dificultăți de atenție, dificultăți de concentrare, impulsivitate, dificultăți de memorie și un comportament hiperactiv. Se crede că o posibilă cauză a tulburării ar fi activitatea scăzută a dopaminei, posibil din cauza unor mutații genetice.
În tratamentul ADHD se pot folosi medicamente care stimulează secreția de dopamină în anumite zone ale creierului, precum și medicamente care încetinesc anumite procese pentru a face disponibilă mai multă dopamină celulelor nervoase.
Dependența
Partea întunecată a dopaminei o reprezintă sentimentul intens de recompensă pe care oamenii îl simt atunci când consumă alcool, nicotină, unele medicamente sau droguri ilegale, precum cocaina și heroina, care pot conduce la dependență. Aceste substanțe pot duce la o dorință mult mai rapidă de dopamină, pofta fiind atât de mare încât persoana simte nevoia de a le consuma cât mai des.
Consumul de droguri duce la o creștere rapidă și importantă a secreției de dopamină.
Consumul de droguri pentru o perioadă mai mare de timp va determina creșterea pragului de dopamină pentru a obține același nivel de plăcere. Astfel, persoana va consuma o cantitate mai mare de drog pentru obținerea plăcerii, iar în timp creierul va fi mai puțin apt să producă dopamina în mod natural.
Oprirea bruscă a consumului de substanță la care persoana a devenit dependentă poate conduce la sevraj (o serie de semne și simptome fizice și emoționale, unele foarte grave).
Dacă ai probleme legate de consumul de droguri, accesează lista psihologilor Getvig.Health și alege specialistul dorit. Poți beneficia de consiliere psihologică sau terapie specializată pe probleme legate de dependențe din confortul casei tale, în condiții de maximă confidențialitate și discreție.
Rolul dopaminei în alte afecțiuni
Boala Parkinson
Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă în care are loc distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamina. Dezechilibrul chimic conduce la o serie de manifestări neurologice, precum: lentoare în mișcări, tremor, rigiditate, tulburări de echilibru, tulburări de coordonare, mers încet, șovăitor, etc.
Medicamentele care cresc nivelul dopaminei din creier sunt folosite în tratarea acestei afecțiuni.
Obezitatea
Dopamina și un alt hormon al stării de bine, serotonina, au fost asociate cu obezitatea. Studiile sugerează că persoanele obeze prezintă niveluri scăzute ale acestor substanțe chimice, creierul nu eliberează suficiente cantități de dopamină și serotonină.
Persoanele obeze pot avea probleme cu sistemul natural de recompensă din acest motiv ele pot consuma cantități mult mai mari de alimente înainte de a se simți satisfăcuți.
Cum poți crește în mod natural nivelul de dopamină
Iată câteva sfaturi care te pot ajuta să crești în mod natural nivelul de dopamină:
- consumă mai multe alimente bogate în proteine, implicit în aminoacidul tirozină, precursorul dopaminei, precum: carnea de vită, carnea de curcan, ouăle, lactatele, leguminoasele, soia, etc.
- consumă mai puține grăsimi saturate – cercetările sugerează că un consum mare de grăsimi saturate conduce la niveluri scăzute ale dopaminei
- consumă probiotice – intestinul, “al doilea creier” conține un număr mare de celule nervoase care produc multe celule de semnalizare a neurotransmițătorilor, inclusiv dopamina
- consumă fasole – fasolea conține cantități mari de L-dopa, moleculă precursoare dopaminei
- practică exercițiile fizice – practicarea exercițiilor fizice contribuie la sănătatea întregului organism, inclusiv la creșterea nivelului de endorfine și îmbunătățirea stării de spirit
- odihnește-te suficient – cantitatea și calitatea somnului ajută la menținerea unui echilibru al nivelului de dopamină cu consecințe fiziologice și psihologice pozitive asupra organismului
- ascultă muzică – melodiile care “îți dau fiori” pot crește nivelul de dopamină
- meditează – cercetările au descoperit că beneficiile meditației se pot datora nivelului crescut de dopamină din creier
- stai la soare – expunerea la soare poate crește nivelurile de neurotransmițători responsabili cu starea de bine
- ia în considerare și suplimentele alimentare – pentru a produce dopamină, organismul uman are nevoie și de o serie de minerale și vitamine inclusiv fier, niacina, acid folic, vitamina B6; studiile privind influența suplimentelor alimentare asupra producției de dopamină continuă.
Concluzii
Dopamina este un neurotransmițător și un hormon care joacă un rol în multe funcții importante ale corpului uman, inclusiv memoria, învățarea, concentrarea, starea de spirit, dar și mișcarea. Dopamina este în principal asociată cu motivația și recompensa.
Dezechilibrele acestei substanțe chimice în organism pot conduce la o serie de tulburări psihice și neurologice.
Cercetările privind funcționarea dopaminei în anumite condiții de sănătate și interacțiunea acesteia cu alți neurotransmițători, hormoni și alte substanțe chimice continuă.
Adresează-te medicului dacă prezinți simptome care ar putea indica niveluri crescute sau scăzute de dopamină.
Accesează lista medicilor specialiști endocrinologi sau lista terapeuților (psihologi și psihiatri) dacă ai probleme legate de consumul de droguri.
Consultațiile online pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a află părerea avizată și recomandările medicului specialist.
Surse de informare:
www.healthline.com, www.webmd.com, www.health.harvard.edu, www.my.clevelandclinic.org, www.medicalnewstoday.com, www.verywellhealth.com