Schizofrenia este o psihoză și este una din cele mai severe tulburări psihice, cu posibile repercusiuni grave, atât pentru persoana afectată, cât și pentru aparținătorii acesteia.
Schizofrenia se caracterizează prin percepția distorsionată a realității, persoanele afectate experimentând, adesea, iluzii, halucinații, deliruri paranoide și gânduri distorsionate despre sine și mediul său de viață.
Afecțiunea poate afecta atât bărbații, cât și la femeile, cu toate acestea studiile arată că tulburarea este mai frecventă în rândul bărbaților decât în rândul femeilor.
Bărbații tind să prezinte simptome mai devreme, de la sfârșitul adolescenței și până la începutul vârstei de 20 ani, în schimb, femeile tind să prezinte semne ale tulburării în perioada de vârstă cuprinsă între 20 și 30 de ani.
Statisticile arată, de asemenea, că boala poate apărea și la copii sau adulți cu vârste peste 45 ani, însă aceste cazuri sunt foarte rare.
Persoanele cu schizofrenie vor necesita tratament pe tot parcursul vieții. Diagnosticarea precoce și începerea tratamentului cât mai repede pot ajuta la controlul simptomelor și la prevenirea complicațiilor grave. De asemenea, inițierea cât mai devreme a tratamentului poate ajuta la îmbunătățirea perspectivei pe termen lung și șansele la o viață mai bună.
Cu toate acestea, persoanele cu schizofrenie prezintă o speranță de viață redusă cu 10-15 ani în comparație cu persoanele sănătoase, în parte, din cauza bolilor asociate, precum obezitatea cauzată de tratamentul medicamentos și stilul de viață sedentar, dar, mai ales, din cauza ratei mari a suicidului înregistrate în rândul acestor persoane.
Care sunt cauzele apariției schizofreniei
Care sunt factorii de risc ai schizofreniei
Care sunt simptomele schizofreniei
Care sunt complicațiile schizofreniei
Care este tratamentul schizofreniei
Ce este schizofrenia
Schizofrenia este o afecțiune mintală gravă care afectează modul în o persoană gândește, simte și se comportă.
Persoanele afectate de această boală psihică gravă, pot părea că au pierdut legătura cu realitatea, fapt care poate fi foarte supărător atât pentru ei cât și pentru familie și prieteni.
Schizofrenia este o boală care poate avea efecte severe asupra bunăstării fizice și psihice a persoanei afectate, din cauză că perturbă modul de funcționare al creierului, interferând cu capacitatea de gândire, memoria, modul în care funcționează simțurile și multe altele.
Tipuri de schizofrenie
Conform Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, DSM-IV-TR (APA, 2000) în funcție de simptomele prezentate în momentul diagnosticării, se disting mai multe tipuri de schizofrenie:
Schizofrenie paranoidă
Schizofrenia paranoidă este cea mai comună formă de schizofrenie, simptomele predominante ale acesteia fiind halucinațiile și iluziile.
Spre deosebire de alte forme, acest tip de schizofrenie poate debuta la o vârstă mai înaintată. În aceasta forma, emoțiile și discursul pot rămâne neafectate.
Schizofrenie hebefrenică sau dezorganizată
Acest tip a fost diagnosticat la persoanele care nu au experimentat halucinații sau iluzii, dar au comportament dezorganizat, fără niciun scop anume, au gânduri haotice și se fac cu greu înțeleși.
Schizofrenie nediferențiată
Pacienții prezintă simptome ale mai multor tipuri, atât de schizofrenie paranoidă, cât și de cea hebefrenică sau catatonică, însă nu se încadrează într-unul specific. Bolnavii cu aceasta forma de schizofrenie prezinta simptome precum delir, iluzii, halucinații, dar și discurs haotic sau comportament dezorganizat.
Schizofrenie reziduală
Aici sunt încadrați pacienții care au fost diagnosticați cu schizofrenie la începutul vieții, dar au prezentat simptome mult mai târziu.
Deși nu au simptome precum halucinațiile sau delirul, pacienții sunt apatici și au tendința de a se izola, par să le lipsească emoțiile și întâmpină dificultăți la adaptare.
Schizofrenie catatonică
Acest tip a fost diagnosticat la anumite persoane care prezentau semne de mutism. Este un tip de schizofrenie mai rar, în care pacienții manifestă mișcări ciudate, trecând adesea de la o stare foarte activă la una total opusă, rămânând adesea nemișcați.
Cauzele schizofreniei
Cauzele exacte ale schizofreniei nu se cunosc încă. Cei mai mulți cercetători cred însă că este o combinație de factori, cum ar fi: genetica, chimia creierului și mediul înconjurător contribuie la dezvoltarea tulburării.
Care sunt factorii de risc ai schizofreniei
Deși nu se știe care este cauza exactă care stă la baza dezvoltării schizofreniei, anumiți factori par să crească riscul apariției acesteia. Aceștia includ:
Factori de risc principali
Factorii de risc principali includ:
- factori biologici – dezechilibre biologice la nivelul creierului și chiar anumite infecții virale;
- factori genetici – persoanele cu istoric familial de schizofrenie și care suferă de o psihoză temporară sau auto-limitată au șanse de 20–40% de a fi diagnosticați cu schizofrenie în anul următor psihozei.
- factori de mediu – mediul de viață, folosirea de droguri și factorii de stres prenatali.
Factori de risc secundari
Alți factori de risc pentru schizofrenie pot include:
- anumite complicații ale sarcinii și nașterii, cum ar fi malnutriția sau expunerea la toxine și virusuri – copiii ai căror mame au avut gripă în timpul sarcinii, prezintă un risc mai mare de a dezvolta schizofrenie mai târziu.
- bolile inflamatorii sau autoimune – creșterea activării sistemului imunitar, cum ar fi de la inflamații sau boli autoimune
- consumul de substanțe psihoactive – consumul de cannabis sau LSD poate declanșa primul episod schizofrenic sau crize schizofrenice persoanelor deja bolnave
- nivelul ridicat de stres – un factor important declanșator al schizofreniei este stresul în forma accentuată.
Cercetătorii cred, de asemenea, că nivelurile scăzute ale anumitor substanțe chimice ale creierului care afectează emoțiile și comportamentul pot contribui la aceasta tulburare psihiatrică.
Simptomele schizofreniei
În primul rând, trebuie să știm că simptomele schizofreniei pot varia de la un individ la altul și nu există un simptom specific, care apare la toți cei care suferă de aceasta afecțiune.
În plus, există anumite simptome nespecifice, care apar și în cazul altor tulburări psihice.
Simptomele schizofreniei, apar de cele mai multe ori, încă din adolescență. Drept urmare, primele semne pot fi trecute cu vederea, și asta deoarece manifestările pot fi confundate cu comportamentul tipic al adolescenților.
Semnele schizofreniei timpurii
De obicei, semnele care pot indica o schizofrenie timpurie includ:
- izolare față de prieteni și familie
- schimbarea prietenilor sau a grupurilor sociale
- lipsa de concentrare
- insomnii
- iritabilitate și agitație
- dificultăți în realizarea sarcinilor de zi cu zi sau scăderea performanțelor școlare
- afectivitate săracă – emoții în număr și intensitate redusă
- afectivitatea inadecvată la realitatea înconjurătoare (de ex. persoana poate experimenta emoții de bucurie într-o situație tragică).
După caracterul simptomelor, acestea se împart în patru categorii:
- simptome care preced debutul schizofreniei
- simptome pozitive
- simptome negative
- simptome cognitive
Simptome care preced debutul schizofreniei
Aceste semne și simptome sunt nespecifice, deoarece ele pot apărea în cazul mai multor tipuri de tulburări.
Tocmai de aceea, medicii vor face legătura cu schizofrenia doar dacă acestea sunt urmate și de alte simptome clare, manifeste, de obicei de cei care suferă de schizofrenie.
Simptomele care preced debutul schizofreniei includ:
- iritație
- neliniște
- stare depresivă
- tulburări de somn
- ieșiri agresive
- izolare socială
- impresia ca ceilalți îi vorbesc pe la spate.
Simptome pozitive
Simptomele „pozitive” ale schizofreniei reprezintă anumite comportamente atipice pentru o persoana sănătoasă. Termenul „ pozitiv” nu se referă la un impact pozitiv al acestora, ci la faptul ca aceste simptome sunt fenomene mintale absente la persoanele sănătoase mintal, ca și cum ar fi în plus față de modul normal de funcționare mintală al unei persoane.
Simptomele pozitive ale schizofreniei includ:
- Halucinații – tulburări de percepție, experiențe care par reale, dar sunt create de mintea afectată. Acestea includ vedenii (mai rar) sau voci închipuite. Cele mai frecvente în schizofrenie sunt halucinațiile auditive.
- Iluzii, idei delirante, suspiciuni anormale – opinii false, bazate pe anumite concluzii greșite, privind realitatea exterioara, menținute în ciuda dovezilor clare a faptelor contrare.
- Tulburări de gândire – includ moduri neobișnuite de gândire sau prelucrare a informațiilor, asocieri fără logică sau folosirea unor cuvinte inexistente.
- Tulburări de mișcare – includ mișcări agitate ale corpului sau posturi ciudate.
Simptome negative
Termenul „negativ” nu indica impactul negativ al simptomelor asupra funcționalității unei persoane, ci se referă la lipsa unor fenomene mentale din funcționarea mintală a persoanelor sănătoase.
Simptomele negative ale schizofreniei includ:
- gândire sau vorbire dezorganizată – persoana afectată trece de la un subiect la altul foarte rapid și incoerent sau folosește cuvinte sau fraze inventate.
- probleme de control al impulsurilor
- răspunsuri emoționale ciudate în diverse situații
- lipsa motivației sau a voinței
- lipsa emoției sau a expresiilor
- pierderea interesului sau entuziasmul pentru viața
- izolare socială
- afirmații laconice
- dificultăți în a începe sau a duce la bun sfârșit un plan
- dificultăți în realizarea activităților normale de zi cu zi.
Simptome cognitive
Simptomele cognitive ale schizofreniei sunt uneori subtile și pot fi dificil de detectat, deoarece nu se referă la tulburările de gândire, ci la cele de atenție și memorie.
Simptome cognitive ale schizofreniei includ:
- dificultăți de gândire – incapacitatea de a înțelege o informație și de a lua o decizie
- probleme de concentrare – deficit de atenție
- probleme de învățare și de memorie – incapacitatea bolnavului de a folosi o informație imediat după ce a învățat-o
- incapacitatea de a înțelege simptomele sau tendința de a le ignora.
Care sunt complicațiile schizofreniei
În lipsa unui tratament schizofrenia poate conduce la probleme grave care pot afecta fiecare domeniu al vieții. Astfel, această boală psihică gravă poate conduce la complicații grave sau poate fi asociată cu:
- depresia
- tulburarea obsesiv-compulsivă
- anxietate
- abuzul de alcool
- abuzul de droguri sau alte substanțe interzise
- fumatul excesiv
- izolarea socială
- incapacitatea de a merge la școală sau de a avea un serviciu
- probleme financiare și lipsa unui adăpost
- comportament agresiv, mai rar
- alte probleme de sănătate și medicale (disfuncții sexuale, obezitate, diabetul zaharat, hipertensiune arterială, etc.)
- automutilarea
- gânduri suicidare
- încercări de sinucidere
- sinucidere.
Diagnosticul și testele schizofreniei
Nu exista o analiza specifică capabilă să identifice schizofrenia. Diagnosticul schizofreniei este stabilit de către psihiatru, în urma unui examen psihiatric complet, acesta fiind singurul în măsură să stabilească acest diagnostic.
În afară de examenul medical și evaluarea psihologică, de regulă psihiatrul face cercetări legate de istoricul medical și mental al pacientului, cât și cel al familiei. În plus, solicită anumite teste de laborator, pentru a stabili dacă pacientul a consumat anumite substanțe interzise.
Evaluarea medicală
pentru diagnosticarea schizofreniei poate cuprinde următoarele investigații:
- examen fizic
- analize de sânge
- teste imagistice, inclusiv imagistica prin rezonanta magnetică (RMN) sau tomografia computerizata (CT)
Evaluarea psihologică:
- teste de personalitate
- teste menite să depisteze funcțiile afectate de boală, precum gândirea sau atenția.
De regulă, diagnosticul de schizofrenie se pune dacă:
- în ultima lună pacientul a trecut prin cel puțin două episoade în care a experimentat simptome precum: halucinații, voci închipuite, iluzii, discurs incoerent, emoții negative puternic manifestate;
- simptomele îl împiedică pe pacient să-și îndeplinească sarcinile de zi cu zi;
- în urma evaluării psihologice, au fost eliminate alte posibile cauze ale comportamentului anormal similar, cum ar fi consumul de droguri sau tulburarea bipolară.
Tratament schizofrenie
Pană în prezent nu a fost identificat niciun remediu care să vindece schizofrenia. Tratamentele folosite pot controla sau reduce severitatea simptomelor, însă aceasta boală necesită tratament pe viața, chiar dacă simptomele dispar.
Tipurile de tratament folosite includ:
Medicamentele
Tratamentul medicamentos reduce frecvența și intensitatea episoadelor psihotice.
Medicația antipsihotică este cel mai frecvent tratament utilizat pentru schizofrenie, având rolul de a îndepărta simptomele precum halucinații, iluzii sau delir.
Acest tratament acționează asupra structurii chimice a creierului, influențând nivelul de dopamină și serotonină.
Scopul tratamentului cu antipsihotice este de a gestiona eficient manifestările clinice la cea mai mică doză posibilă. Medicul psihiatru poate încerca diferite doze și diferite combinații de medicamente pentru a obține rezultatul dorit. Poate dura săptămâni până la obținerea unor rezultate, până la îmbunătățirea simptomelor.
Alte medicamente, precum antidepresivele sau medicamentele pentru anxietate, pot ajuta.
Psihoterapia
Pentru rezultate mai bune, în cele mai multe dintre cazuri, tratamentul medicamentos este asociat cu psihoterapia, deoarece aceasta ajuta la reglarea tiparelor de gândire ale pacientului.
În cadrul terapiilor, pacientul învață să reducă stresul, care este un factor important declanșator al episoadelor schizofrenice. De asemenea, acesta învață să identifice din timp semnele unei eventuale crize, astfel încât să ia masurile necesare.
Socioterapia
Este o altă opțiune de tratament. Aceasta are rolul de a învăța pacientul cum să facă față bolii și cum să-și gestioneze manifestările afective și comportamentale, astfel încât să se integreze în societate.
Socioterapia ajuta, de asemenea, la îmbunătățirea abilităților sociale și de comunicare.
Spitalizarea și supravegherea medicală
În situația episoadelor severe de schizofrenie, pacientul poate fi internat și ținut sub supraveghere medicală atentă.
Tratamente alternative pentru schizofrenie
Tratamentul medicamentos este esențial în tratarea schizofreniei. Cu toate acestea, anumite remedii naturale și câteva modificări ale stilului de viața pot ajuta în ameliorarea simptomelor.
Totuși, este foarte important ca aceste remedii să nu fie utilizate fără acordul medicului, deoarece ar putea interfera cu medicamentele prescrise de acesta.
Iată câteva remedii care pot ajuta la stabilizarea stării de spirit și la ameliorarea simptomelor schizofreniei:
- mai multe minerale și vitamine
- suplimente de ulei de peste
- suplimente de glicina
- managementul dietei.
Poate fi prevenită schizofrenia?
Din păcate, la acest moment, nu există nicio modalitate sigură de prevenire a schizofreniei. Cu toate acestea, respectarea planului de tratament poate ajuta la prevenirea recidivelor sau agravării simptomelor.
Îngrijirea pacientului cu schizofrenie
Ca în cazul multor afecțiuni cronice, unele persoane cu schizofrenie, cu ajutorul tratamentului și a terapiilor, ajung să gestioneze simptomele și să-și îmbunătățească viața, în timp ce alți pacienți cu schizofrenie continuă să prezinte manifestările clinice ale afecțiunii și au nevoie de sprijin și asistență.
Îngrijirea pacientului cu schizofrenie presupune tratamentul medicamentos recomandat de medicul psihiatru, terapiile complementare, dar și suportul familiei, al prietenilor și al societății.
Din cauză că cei mai mulți pacienți cu schizofrenie au tendința de a renunța la tratament (spun că se simt bine și că nu au nevoie de el, sau cred că medicul și cei din jur îi vor răul, etc.), este nevoie ca o persoană apropiată, un membru al familiei să urmărească administrarea medicamentelor.
Este indicat ca persoana schizofrenică să locuiască împreună cu familia, iar dacă acest lucru nu este posibil, aceasta trebuie să fie îngrijită de o persoană care să fie empatică, să înțeleagă și să țină cont de necesitățile bolnavului.
Concluzii
Cu toate că persoanele cu schizofrenie au aceleași drepturi la un loc de muncă, aceștia întâmpină mari dificultăți în a-și găsi sau a-și menține unul, mulți angajatori fiind reticenți în a avea angajați diagnosticați cu această afecțiune.
Nu de puține ori persoanele cu schizofrenie sunt stigmatizate, izolate de societate. Acest lucru face cu atât mai dificilă găsirea unui loc de muncă, legarea unor prietenii, relații, întemeierea unei familii, etc.
Doar educarea populației largi în sensul înțelegerii afecțiunilor psihiatrice, așa cum este schizofrenia, va putea înlătura prejudecățile care pun bariere între persoanele afectate și restul societății.
Sprijinul familiei și al societății este foarte important în gestionarea schizofreniei, pentru sănătatea și bunăstarea celor afectați. Este esențial ca familiile persoanelor schizofrenice să fie informate și să beneficieze de sprijin.
Dacă prezinți simptome care te îngrijorează sau observi anumite manifestări bizare de comportament sau gândire la o persoană din familie, îți recomandăm să consulți părerea unui psihiatru sau a unui psiholog.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află opinia avizată și recomandările medicului psihiatru.
Prețurile consultațiilor online la această specialitate încep de la 150 lei și pot fi efectuate de oriunde, chiar și din trafic sau din vacanță.
Medicii și terapeuții din platforma Getvig.Health sunt medici cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță și confidențialitate.
Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.
Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.
Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.nhs.uk, www.webmd.com, www.my.clevelandclinic.org,www.psychiatry.org, www.nimh.nih.gov, www.who.int
