Migrena este o afecțiune neurologică care provoacă o varietate de simptome, în special o durere de cap pulsatilă pe o parte a capului. Pe lângă o durere de cap severă, atacurile de migrenă provoacă și alte simptome, cum ar fi greață, sensibilitate la lumină și modificări vizuale temporare.
Diagnosticul se bazează în primul rând pe semne și simptome clinice și, dacă există vreo incertitudine, pot fi necesare teste de diagnostic pentru a confirma starea. În ciuda naturii variabile și invalidante a atacurilor de migrenă, sunt disponibile numeroase opțiuni de tratament și prevenire. Prevenirea este cu adevărat piatra de temelie a managementului migrenei.
Factori de risc pentru migrenă
Tipuri de migrenă
Migrena este clasificată fie ca migrenă fără aură, fie ca migrenă cu aură. O aură este o serie de simptome neurologice reversibile, cel mai frecvent vizuale, cum ar fi vizualizarea diferitelor modele sau fulgerări de lumină.
Aproximativ 15% până la 30% dintre persoanele cu migrene experimentează o aură.
Migrenele cu aură sunt clasificate în continuare în subtipuri, în funcție de simptomele specifice ale aurei. Aceste subtipuri includ:
- Migrena cu aura trunchiului cerebral: un subtip mai puțin frecvent asociat cu simptome ale trunchiului cerebral, cum ar fi dificultăți de vorbire, pierderea echilibrului și vertij (senzație de rotire)
- Migrena Hemiplegică: un subtip rar asociat cu slăbiciune temporară pe o parte a corpului
- Migrena retiniană sau oculară: un subtip rar asociat cu modificări ale vederii la un ochi.
Alte tipuri de migrene includ:
- Migrena menstruală: atac de migrenă care se dezvoltă într-un interval de timp specific al ciclului menstrual (cu două zile înainte și până în primele trei zile ale ciclului menstrual)
- Migrena vestibulară: atunci când persoanele cu antecedente de migrenă experimentează episoade de vertij
- Migrena abdominală: un tip de migrenă observată în principal la copii asociată cu dureri abdominale și alte simptome (de exemplu, greață și sensibilitate la lumină)
- Migrena cronică: o durere de cap care apare 15 sau mai multe zile pe lună timp de peste trei luni.
- Migrena acefalgică sau „tăcută” este o migrenă cu multe simptome migrenoase clasice, minus durerea de cap caracteristică.
- Status migrainosus este un atac de migrenă dureros, debilitant, care durează mai mult de 72 de ore.
Simptomele unei migrene
Atacurile de migrenă provoacă dureri intense sau puternice pe una sau pe ambele părți ale capului. Orice mișcare agravează în mod obișnuit durerea, care poate fi suficient de severă încât să te facă să ratezi școala sau serviciul.
Simptomele care însoțesc în mod obișnuit o durere de cap migrenoasă includ:
- Greață sau vărsături
- Sensibilitate la lumină (fotofobie)
- Sensibilitate la sunet (fonofobie)
- Sensibilitate la mirosuri (hiperosmie)
- Durere sau rigiditate a gâtului
- Probleme cu somnul
- Schimbări de dispoziție, cum ar fi anxietatea sau depresia
Simptome mai puțin frecvente
Simptomele rare sunt de obicei asociate cu subtipurile de migrenă. Deși asemănătoare aurei migrenoase, principala diferență este că aceste simptome neobișnuite sunt adesea cel mai proeminent aspect al unui episod de migrenă:
- Slăbiciunea, de obicei la un braț, apare în cazul migrenei hemiplegice. Dacă ai migrene hemiplegice, este posibil să ai, de asemenea, mai multe stadii de migrenă și alte simptome de aură. Există o tendință ereditară puternică de a dezvolta acest tip de migrenă.
- Durerile de stomac sunt un semn al migrenei abdominale. Mai frecvente la copii decât la adulți, aceste dureri de stomac apar adesea fără o cauză gastrointestinală și pot implica greață și vărsături.
- Problemele oculare, cum ar fi vederea dublă, vederea încețoșată, pleoapa căzută sau incapacitatea evidentă de a mișca un ochi pot fi un semn de migrenă oftalmoplegică.
Etapele unei migrene
Episoadele de migrenă includ mai multe etape: prodome, aură, cefalee și postdrom. Poți trece prin toate aceste etape atunci când ai o migrenă sau este posibil să ai una, două sau trei dintre ele. Faza de cefalee este cea mai frecventă, în timp ce aura este cea mai puțin frecventă.
Prodrom
Stadiul prodrom este caracterizat prin simptome premonitorii ale unei migrene iminente. Poate începe cu ore sau zile înainte ca un episod de migrenă să atingă intensitatea maximă. Majoritatea persoanelor care suferă de migrenă simt unele simptome prodromale. Luarea medicamentelor pentru migrenă în această etapă poate opri progresul episodului. Simptomele tipice în această etapă sunt:
- Constipație sau diaree
- Dificultate de concentrare
- Căscat excesiv
- Oboseală
- Senzație de frig
- Retenție de lichide, balonare
- Poftă de mâncare
- Frecvența crescută a urinării
- Schimbări de dispoziție care implică tristețe, iritabilitate sau anxietate
- Rigiditate sau durere musculară, în special la nivelul gâtului
- Greață
- Sensibilitate la lumină, sunete sau mirosuri
Aură
Aproximativ o treime dintre persoanele care se confruntă cu o migrenă trec prin aură, care de obicei urmează stadiul prodromului și durează mai puțin de o oră. Această etapă este caracterizată de simptome neurologice și poate fi destul de terifiant, mai ales când o experimentezi pentru prima dată. Simptomele aurei migrenoase pot include:
- Pierdere temporară a auzului
- Halucinații auditive (auzirea unor lucruri care nu există)
- Confuzie
- Dificultate de a găsi cuvinte și/sau vorbire
- Halucinații olfactive (mirosuri care nu există)
- Paralizie parțială
- Furnicături, amorțeală sau hipersensibilitate a feței sau a extremităților
- Vertij (senzația că camera se învârte)
- Modificări vizuale cum ar fi lumini intermitente, linii ondulate, pete, pierderea parțială a vederii, punct orb sau vedere încețoșată
Durerea de cap
Durerea de cap de la o migrenă este adesea descrisă ca pulsantă, puternică sau pulsatorie. Este posibil să ai și alte simptome împreună cu durerea de cap. Această fază durează de obicei de la patru până la 72 de ore. Caracteristicile comune ale etapei de cefalee pot include:
- Deshidratare sau retenție de lichide
- Diaree sau constipație
- Amețeală
- Durere hemicraniană (pe o parte a capului) durere care se poate muta pe cealaltă parte sau poate deveni bilaterală
- Bufeuri sau frisoane
- Congestie nazală și/sau secreții nazale
- Greață și vărsături
- Fonofobie (sensibilitate la sunet)
- Fotofobie (sensibilitate la lumină)
- Tristețe sau anxietate
Pe lângă cap, migrenele pot afecta gâtul, umerii, brațele sau chiar întregul corp. Activități precum mersul pe jos, mersul cu mașina sau exercițiile fizice pot agrava simptomele.
Postdrom
După cea mai intensă fază a unei migrene, este posibil să experimentezi etapa postdrom înainte ca atacul de migrenă să se încheie complet. Simptomele acestei etape includ:
- Probleme de concentrare
- Amețeli
- Oboseală
- Modificări ale dispoziției, care pot include tristețe, anxietate
- Dureri musculare
- Sensibilitatea scalpului
- Gât înțepenit
Mulți oameni descriu că se simtă „ca un zombi” sau ca și cum ar fi mahmuri în această etapă. Simptomele postdromale pot fi asociate cu flux sanguin cerebral anormal și activitate cerebrală timp de până la 24 de ore după sfârșitul etapei de cefalee. Chiar dacă nu experimentezi stadiul de durere de cap, este posibil să ai totuși o fază postdrom.
Factori de risc pentru migrenă
Mai mulți factori pot face o persoană vulnerabilă la dezvoltarea migrenelor.
Un factor de risc semnificativ este apariția unui istoric familial de migrenă. Dacă unul sau ambii părinți au migrenă, există o șansă de 50% până la 75% să o faci și tu.
Sexul feminin (datorită nivelurilor fluctuante de estrogen) și vârsta sunt factori suplimentari de risc de migrenă. Migrenele se pot dezvolta la orice vârstă, dar sunt cele mai frecvente înainte de vârsta de 45 de ani.
Factorii specifici stilului de viață sunt legați de un risc crescut de migrenă. Acestea includ abuzul de cofeină, fumatul și inactivitatea fizică.
Diverse condiții de sănătate pot influența, de asemenea, dezvoltarea migrenei, deși conexiunea este probabil complexă. Exemple de astfel de condiții includ:
- Tensiune arterială crescută
- Obezitate
- Istoricul traumatismelor craniene
- Tulburări de somn, cum ar fi apneea obstructivă în somn sau insomnia
- Anxietate și depresie
Cauzele migrenei
Cauzele migrenelor sunt în primul rând neurologice, dar implică și factori genetici. Simptomele, inclusiv simptomele premonitorii, aură, dureri de cap și faza postdrom, implică disfuncții în mai multe părți ale creierului, căi de durere și substanțe chimice ale creierului. Există, de asemenea, mulți factori exacerbatori care sunt asociați cu declanșarea migrenelor.
Genetica
Este foarte dificil de identificat baza genetică a migrenelor, deoarece este probabil o interacțiune complexă a mai multor factori. Cu toate acestea, migrenele sunt probabil moștenite. De fapt, există o rată mai mare a ambilor gemeni care au dureri de cap migrenoase la gemeni identici, cu aceeași structură genetică, comparativ cu gemenii fraterni, cu structură genetică diferită.
Riscul ca o persoană să aibă o migrenă este de trei ori mai mare dacă are rude care suferă și de migrene.
Există câteva anomalii în căile neuronale ale creierului care au fost identificate la anumite grupuri și indivizi care suferă de migrene care sunt legate de genetică. Cu toate acestea, genele nu acționează singure – factorii suplimentari de mediu îi fac pe indivizi mai predispuși la migrene. Cercetătorii încă caută cauzele genetice exacte, astfel încât să poată fi create tratamente eficiente.
Structura creierului
Unele studii au arătat că unele persoane cu migrene au alterat fluxul sanguin către zone ale creierului care implică simptome de migrenă. Au fost, de asemenea, identificate modificări structurale ale creierului.
Estrogenul
Femeile pot fi predispuse la migrene, deoarece estrogenul are mai multe acțiuni importante în sistemul nervos central. De obicei, migrenele menstruale apar într-o fereastră de două zile înainte de debutul sângerării menstruale până la trei zile după debutul sângerării. Estrogenul poate afecta unii mediatori chimici, cum ar fi magneziul, care pot modifica căile neuronale excitatorii și inhibitorii din creier.
Când concentrațiile de estrogen scad în creier în timpul menstruației, concentrațiile de serotonină scad și ele. Acest lucru determină o eliberare de substanțe care provoacă vasodilatația vaselor de sânge craniene și sensibilizarea anumitor nervi din creier care pot duce la simptomele unei migrene.
Sensibilizare
Sensibilizarea este procesul prin care neuronii, celulele din creier, devin din ce în ce mai sensibili la stimulare. Aceasta este probabil cauza pentru multe dintre simptomele clinice ale migrenei, care includ agravarea durerii cu o anumită mișcare, sensibilitate la stimuli dureroși, senzație de pulsație și chiar sensibilitate crescută la lucruri dureroase care în mod normal nu pot provoca durere.
Cardiovascular
Dovezile sunt în prezent contradictorii, dar s-au făcut asocieri între migrene și un defect cardiac congenital numit foramen oval patent.
Un foramen oval patent, cunoscut și sub numele de șunt cardiac de la dreapta la stânga, este atunci când orificiul dintre atriul drept și cel stâng nu se închide la naștere.
Alte defecte cardiace congenitale, cum ar fi un defect de sept atrial, au fost legate de migrene. Mecanismul de ce s-ar putea întâmpla acest lucru nu este complet înțeles. Alte teorii implică schimbarea direcției fluxului sanguin cu aceste defecte cardiace.
Ce declanșează migrenele?
Migrena apare ca un episod sau un atac de simptome urmat de o perioadă de recuperare. Un atac de migrenă poate apărea spontan sau poate fi declanșat de un factor extern.
Declanșatorii obișnuiți ai migrenei includ:
- Stres emoțional
- Schimbări hormonale la femei
- Tulburări de somn
- Alcool
- Anumite alimente, cum ar fi cele care conțin glutamat monosodic (MSG), nitrați și aspartam
- Mirosuri
- Săritul peste mese
- Schimbările de vreme, cum ar fi schimbările presiunii barometrice
- Lumina
- Fumul
- Căldura
Diagnosticarea migrenei
Diagnosticarea migrenei necesită ca un medicul să analizeze istoricul medical și să efectueze un examen neurologic.
Testele imagistice nu sunt necesare, cu excepția cazului în care există ceva anormal la examenul neurologic, simptomele migrenei sunt atipice sau alte cauze trebuie excluse pe baza istoricului medical al persoanei (de exemplu, are cancer sau un sistem imunitar slăbit).
Două teste standard de imagistică cerebrală sunt tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN). Acestea pot ajuta la detectarea diagnosticelor alternative, cum ar fi accidentul vascular cerebral, sângerările cerebrale, tumorile sau anomaliile vaselor de sânge.
Encefalograma (EEG). Migrenele și convulsiile se manifestă de obicei cu semne și simptome distincte, dar există unele caracteristici care se suprapun. De exemplu, migrenele pot fi asociate cu crize sau modificări ale conștiinței.
Electrocardiografia (EKG) sau ecocardiogramă. Problemele cardiace, cum ar fi aritmia (ritmul anormal al inimii), insuficiența cardiacă sau defecte cardiace pot provoca oboseală, dureri de cap și amețeli. Un EKG evaluează ritmul cardiac, iar o ecocardiogramă evaluează funcția inimii și poate detecta defecte anatomice ale inimii.
Migrena la femei
Femeile suferă de migrene de aproximativ două ori mai des decât bărbații, în principal din cauza legăturii dintre hormonul sexual estrogen și atacurile de migrenă.
Nivelurile mai ridicate de estrogen previn în general migrenele, în timp ce nivelurile scăzute sau fluctuante de estrogen le pot declanșa. Acest concept este motivul pentru care femeile predispuse la migrenă pot avea o migrenă chiar înainte de menstruație, când nivelurile de estrogen ating punctul cel mai scăzut.
Modificările estrogenului în timpul sarcinii, perimenopauzei și menopauzei pot, de asemenea, să declanșeze (sau să protejeze împotriva) migrenelor, în funcție de nivelul de estrogen.
Tratament migrenă
Există mai multe opțiuni de tratament pentru migrenă. Reține că ceea ce funcționează bine pentru o persoană poate sau nu să funcționeze bine pentru alta.
Un pui de somn într-o cameră liniștită și întunecată și să bei apă pot ajuta la ameliorarea migrenei. Un masaj delicat al scalpului poate fi, de asemenea, liniștitor.
Poți atenua migrenele ușoare până la moderate cu un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) fără prescripție medicală, cum ar fi ibuprofen.
AINS reduc producția de prostaglandine de către organism (substanțe chimice care provoacă inflamație și durere). AINS sunt asociate cu posibile riscuri pentru sănătate, cum ar fi ulcere și un risc crescut de atac de cord sau accident vascular cerebral.
Discută întotdeauna cu medicul înainte de a lua orice medicament, inclusiv medicamente OTC, pentru a te asigura că este sigur și potrivit pentru tine.
Durerile de cap migrenoase mai severe sau persistente pot fi tratate cu triptani, sau o combinație triptan/AINS.
Triptanii sunt medicamente pe bază de prescripție medicală care vizează locurile de legare a serotoninei în creier. Serotonina este un mesager chimic care transmite mesaje între celulele nervoase. Triptanii sunt disponibili în mai multe forme, inclusiv pastile, tablete care se dizolvă pe limbă, spray-uri nazale și injecții.
În plus, cercetările sugerează că plasarea unei comprese reci la debutul unui atac de migrenă poate reduce durerea.
Unii oameni au descoperit că uleiurile esențiale pot oferi o oarecare ameliorare a simptomelor migrenei.
Există unele dovezi că greutatea suplimentară poate crește riscul de migrene. Greutatea suplimentară poate crește, de asemenea, frecvența și durata migrenelor la persoanele care suferă deja. Dar pierderea în greutate pare să contribuie la inversarea acestui efect.
Cum să previi atacurile de migrenă
Prevenirea migrenei implică adesea o combinație de intervenții în stilul de viață, evitarea declanșatorului și diverse medicamente sau terapii complementare.
Obiceiurile stilului de viață care pot ajuta la prevenirea migrenelor includ:
- Evitarea alimentelor declanșatoare, a sunetelor și a mirosurilor
- Mese sănătoase într-un program regulat
- Reglarea consumului de cofeină
- Asigurarea unui aport adecvat de apă
- Respectarea unui program regulat de somn
- Relaxare zilnică (de exemplu, jurnal, meditație și exerciții de respirație)
- Exerciții în mod regulat
Un medicament pentru prevenirea migrenei urmărește să reducă numărul și severitatea atacurilor de migrenă și să îmbunătățească funcționarea zilnică și calitatea vieții.
Mai multe medicamente orale au fost dezvoltate pentru a trata alte afecțiuni de sănătate – hipertensiune arterială, convulsii și depresie – dar s-a descoperit mai târziu că ajută la prevenirea atacurilor de migrenă.
Terapiile complementare specifice, în special acupunctura și yoga, pot ajuta, de asemenea, la îmbunătățirea controlului migrenei. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii.
Suplimentele de magneziu sunt o altă opțiune de prevenire a migrenei, mai ales dacă dorești să eviți posibilele efecte secundare sau te gândești să rămâi însărcinată și dorești să evitați alte medicamente.
În cele din urmă, injecțiile cu Botox pot fi recomandate dacă ești diagnosticat cu migrenă cronică. Se crede că botoxul previne migrenele modificând receptorii durerii și blocând eliberarea de substanțe chimice implicate în transmiterea durerii.
Concluzii
Recunoașterea și evitarea factorilor declanșatori este o modalitate puternică de a prelua controlul asupra migrenei. Dacă întâmpini dificultăți în identificarea declanșatorilor, încearcă să ții un jurnal detaliat al rutinei zilnice, inclusiv mesele, băuturile, modelele de somn, activitățile și medicamentele. Apoi discută cu medicul, el te poate ajuta la identificarea declanșatorilor despre care poate nu ți-ai dat seama că sunt o problemă.
Adresează-te medicului de familie sau neurologului dacă migrenele persistă sau devine sever.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată și recomandările unui specialist.
Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.
Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.
Surse de informare:
www.medicalnewstoday.com, www.healthline.com, www.mayoclinic.org, www.webmd.com