Apneea în somn este o tulburare gravă de somn caracterizată prin episoade repetitive de întrerupere a respirației în timpul somnului. Pauzele pot fi cu oprirea respirației, denumită apnee, sau cu scăderea fluxului de aer, denumită hipopnee.
Care sunt cauzele apariției apneei în somn
Care sunt simptomele apneei în somn
Ce este apneea în somn
În urma opririi respirației sau scăderii fluxului de aer, cantitatea de oxigen care ajunge în sânge scade ceea ce poate conduce la consecințe potențial grave asupra sănătății. De asemenea, persoanele afectate de apnee în somn au un somn întrerupt, de calitate proastă, ceea ce poate conduce la somnolență și oboseală pe timpul zilei.
Apneea în somn poate afecta persoanele de orice vârstă, ambele sexe, dar tinde să fie mai frecventă în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani.
Incidența sindromului de apnee în somn este destul de mare, la fel de mare ca cea a astmului sau a diabetului zaharat, aproximativ 4% din populație confruntându-se cu acesta.
Lăsată netratată apneea în somn poate conduce la complicații grave precum afecțiuni cardiovasculare, diabet zaharat, dar și performanțe scăzute la școală sau la locul de muncă, accidente profesionale sau de mașină.
Tipuri de apnee în somn
Există trei tipuri de apnee în somn:
Apneea obstructivă în somn
Este cel mai frecvent tip de apnee și este cauzată de blocarea totală sau parțială a căilor respiratorii superioare în timpul somnului; în timpul acestor episoade diafragma și mușchii pieptului lucrează mai mult pe măsură ce presiunea crește pentru a deschide căile respiratorii
Apneea centrală în somn
Apare atunci când creierul nu trimite semnale corecte mușchilor care controlează respirația, ceea ce conduce la o respirație mai lentă și mai superficială
Apneea în somn mixtă
Reprezintă asocierea celor două tipuri de apnee în somn, apneea în somn obstructivă și apneea în somn centrală.
Care sunt cauzele apariției apneei în somn
Apneea obstructivă în somn
Este cauzată de relaxarea mușchilor din spatele gâtului. Acești mușchi susțin structuri precum partea din spate a cerului gurii (palatul moale), țesutul de formă triunghiulară care atârnă de palatul moale (uvula), limba și amigdalele.
Când mușchii se relaxează, căile respiratorii se îngustează sau se închid în timpul inspirului ceea ce conduce la blocarea sau oprirea respirației pentru 10 secunde sau mai mult. Acest model se poate repeta de 5 până la 30 de ori, sau mai mult în fiecare oră, pe durata întregii nopți.
Apneea centrală în somn
Este de obicei observată la pacienții cu disfuncții ale sistemului nervos central care pot fi cauzate, de exemplu, de un accident vascular cerebral, sau la pacienții cu afecțiuni neuromusculare precum scleroza laterală amiotrofică.
Acest tip de apnee în somn este frecvent întâlnită și la persoanele cu afecțiuni cardiace, renale sau pulmonare.
Care sunt factorii de risc ai apneei în somn
Factorii care cresc riscul apariției apneei în somn includ:
- excesul de greutate sau obezitatea – depozitele de grăsime din jurul căilor respiratorii superioare pot bloca respirația; de asemenea, bolile asociate obezității, precum hipotiroidismul și sindromul ovarului polichistic, pot conduce la apnee obstructivă în somn
- vârsta – riscul de apnee în somn crește odată cu vârsta
- sexul – apneea în somn tinde să afecteze mai frecvent sexul masculin; riscul dezvoltării apneei în somn crește la femei după menopauză
- istoric familial de apnee în somn – prezența afecțiunii la membrii familiei poate crește riscul de apnee în somn
- caracteristici anatomice – dimensiunea și poziționarea gâtului, maxilarului, limbii, amigdalelor și a altor țesuturi din partea din spate a gâtului pot influența direct fluxul de aer
- congestia nazală cronică – apneea obstructivă în somn apare de două ori mai des la persoanele cu congestie nazală cronică, indiferent de cauza acesteia
- fumatul
- diabetul
- astmul
- sinuzita
- alergiile
- menopauza
- hipertensiunea arterială
- insuficiența cardiacă congestivă
- accidentul vascular cerebral în antecedente
- infecțiile la nivelul creierului
- boala Parkinson
- consumul de alcool, sedative sau tranchilizante
- anumite medicamente analgezice
- tulburări hormonale (hipotiroidismul, acromegalia)
- dormitul pe spate – poate facilita colapsul țesutului în jurul căilor respiratorii și provoacă blocaje
- altitudinea mare.
Care sunt simptomele apneei în somn
Semnele și simptomele apneei în somn includ:
- sforăit puternic
- somnolență excesivă în timpul zilei
- trezirea cu gura uscată sau durere în gât
- oprirea respirației în timpul somnului
- treziri bruște însoțite de gâfâituri sau sufocare
- dureri de cap dimineața
- hipertensiune arterială
- dificultăți de concentrare pe timpul zilei
- tulburări de memorie
- schimbări de dispoziție, precum iritabilitate sau depresie
- scăderea apetitului sexual
- transpirații nocturne
- urinări frecvente în timpul nopții
- insomnie
- performanțe scăzute la școală sau la locul de muncă.
La copii simptomele pot să nu fie la fel de evidente ca la adulți și pot include:
- somnolența, de multe ori confundată cu lenea
- performanță școlară slabă
- dificultăți de respirație și înghițire pe timpul zilei
- mișcarea la interior a cutiei toracice în timpul inspirului
- poziții neobișnuite de somn (dormitul pe mâini și genunchi sau cu gâtul hiperextins)
- enurezis nocturn (urinări în pat în timpul somnului)
- transpirații nocturne
- tulburări de învățare și de comportament.
Când să te adresezi medicului
Adresează-te medicului atunci când tu sau partenerul observă următoarele:
- trezire în timpul nopții cu gâfâit sau sufocat
- sforăit puternic care tulbură somnul
- întreruperea respirației în timpul somnului
- somnolență excesivă în timpul zilei.
Cu tratamentul adecvat se poate obține îmbunătățirea calității somnului și reducerea riscului de complicații de sănătate pe termen lung. De aceea, este bine să te adresezi medicului la primele semne ale apneei în somn.
Dacă nu ai medic de familie sau îți dorești să discuți cu un medic de familie online, accesează lista medicilor de familie, cardiologi sau pneumologi GetvigHealth și programează-te acum. Află rapid răspunsuri la întrebări care te neliniștesc.
Prețul unei consultații online pornește de la 35 lei și poate fi efectuată de la distanță prin GetvigHealth.
Care sunt complicațiile apneei în somn
Lăsată netratată apneea în somn poate duce la complicații grave precum:
- oboseală și somnolență în timpul zilei
- iritabilitate
- dificultăți de concentrare
- performanță școlară sau profesională scăzută
- accidente la locul de muncă
- accidente rutiere
- tulburări de atenție și de comportament la copii
- hipertensiune arterială
- insuficiență cardiacă
- atac de cord
- boala coronariană
- aritmii
- accident vascular cerebral
- afecțiuni renale
- astm
- diabetul zaharat de tip 2
- sindromul metabolic
- afecțiuni hepatice (ficatul gras, nealcoolic)
- complicații medicale și chirurgicale (risc crescut după o intervenție chirurgicală majoră, mai ales după sedare și întinderea pe spate)
- tulburări de vedere (glaucomul)
- parteneri lipsiți de somn din cauza sforăitului
- treziri frecvente pentru a urina (nicturie)
- dificultăți de concentrare
- tulburări de memorie
- schimbări de dispoziție (iritabilitate, depresie, anxietate)
- dureri de cap dimineața
- complicații ale sarcinii
- moarte subită.
Care este tratamentul apneei în somn
Tratamentul apneei în somn se realizează în funcție de cauză și de gradul de severitate a acesteia.
În cazurile de severitate ușoară, medicul poate recomanda doar modificări ale stilului de viață. Acestea pot include:
- slăbire pentru persoanele supraponderale sau obeze (chiar și o pierdere în greutate de 10% poate reduce semnificativ numărul episoadelor de apnee în somn)
- practicarea exercițiilor fizice regulat
- evitarea sau renunțarea la alcool
- renunțarea la consumul de alcool înainte de culcare
- renunțarea la fumat
- evitarea dormitului pe spate
- folosirea unei perne speciale pentru dormit
- folosirea benzilor de respirație pentru reducerea sforăitului și îmbunătățirea respirației
- folosirea unui decongestionant nazal
- tratarea alergiilor
- evitarea medicamentelor sedative cum ar fi cele folosite pentru tratarea depresiei sau somniferele
- evitarea privării de somn este foarte importantă pentru toate persoanele care suferă de tulburări de somn.
Dacă aceste măsuri nu ajută sau dacă gravitatea apneei în somn este medie sau severă, medicul poate recomanda și alte tratamente. Acestea includ:
Terapia cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CRAP)
Terapia cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CRAP) este tratamentul inițial preferat în majoritatea cazurilor de apnee obstructivă în somn.
Pacientul primește aer printr-o mască în timpul somnului. Presiunea aerului este continuă, constantă și ceva mai mare decât a aerului din jur, ceea ce ajută la menținerea căilor respiratorii superioare deschise și prevenirea sforăitului și a apneei.
Utilizarea unui astfel de aparat poate fi incomodă și ciudată la început, dar nu trebuie să renunți la el. Funcționează cel mai bine dacă este folosit în mod constant, seară de seară. Dacă întâmpini probleme este bine să vorbești cu medicul tău despre acestea, pentru a vedea ce ajustări pot fi făcute pentru a îmbunătăți confortul.
Dispozitivele orale
Aparatele orale pot fi folosite în cazul apneei în somn ușoare sau moderate sau în cazurile severe, dar care nu pot utiliza terapia cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii.
Aceste dispozitive sunt concepute pentru a menține gâtul deschis. Astfel, unele dispozitive mențin căile respiratorii deschise prin aducerea maxilarului inferior înainte, ceea ce poate conduce la ameliorarea sforăitului și a apneei obstructive în somn, iar alte dispozitive țin limba într-o poziție diferită.
Această opțiune de tratament implică consultul la un stomatolog cu experiență în aparate dentare pentru medicina somnului, pentru ajustare și terapia de urmărire. Este necesară o urmărire atentă pentru a asigura un tratament de succes și pentru a se asigura că utilizarea dispozitivului nu conduce la modificări ale dinților.
Stimulator al nervului hipoglos
Un mic generator de impulsuri este implantat sub piele în partea superioară a pieptului. Acest aparat detectează tiparele de respirație și atunci când este necesar stimulează nervul hipoglos care controlează mișcarea limbii astfel încât căile respiratorii sunt deschise.
Chirurgia
Intervenția chirurgicală poate fi luată în calcul atunci când celelalte metode de tratament nu dau rezultate. Opțiunile chirurgicale pot include:
- somnoplastia – procedură minim invazivă care utilizează radiofrecvența pentru a micșora țesutul moale din căile aeriene superioare
- amigdalectomia – procedură care constă în îndepărtarea amigdalelor, cauză frecventă a apneei obstructive în somn la copii
- uvulopalatofaringoplastia – procedură în care se îndepărtează țesutul moale din spatele gâtului și al palatului, mărind astfel lățimea căilor respiratorii la deschiderea gâtului
- chirurgia de avansare mandibulară sau maxilară – corecție chirurgicală a anumitor anomalii faciale sau obstrucții ale gâtului care contribuie la apneea obstructivă în somn; este o intervenție chirurgicală invazivă și se adresează pacienților cu apnee obstructivă severă cu anomalii cap-față
- chirurgia nazală – constă în corectarea obstrucțiilor nazale, cum ar fi un sept deviat
- traheostomia – deschiderea și introducerea unui tub în gât astfel încât să fie permisă pătrunderea aerului în și din plămâni, ocolind blocajul din gât; această opțiune poate fi luată în considerare atunci când toate celelalte metode de tratament au eșuat și când apneea obstructivă în somn pune viața în pericol.
Medicamente
Unele medicamente ar putea ajuta în apneea centrală în somn. Acestea trebuie utilizate doar la recomandarea strictă a medicului, a unui specialist în somn. Cu toate acestea, ele pot avea efecte adverse severe și pot să nu fie potrivite pentru toată lumea.
Apneea în somn este o afecțiune de somn caracterizată prin opriri ale respirației în timpul somnului. Aceasta poate conduce la somnolență, oboseală și dificultăți de concentrare pe timpul zilei și poate fi un semn al unei afecțiuni de bază.
Lăsată netratată, afecțiunea poate conduce la complicații grave chiar amenințătoare de viață.
Este important să te adresezi medicului dacă te confrunți cu oboseală exagerată în timpul zilei. Acesta te poate ajuta să descoperi cauza și pașii de urmat pentru tratarea acesteia.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată a unui medic de familie sau medic generalist, sau a medicului pneumolog sau cardiolog.
Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.my.clevelandclinic.org, www.medicalnewstoday.com, www.sleepfoundation.org, www.webmd.com