Guta reprezintă o formă dureroasă de artrită cauzată de prezența unei cantități prea mari de acid uric în sânge și țesuturi. Afecțiunea era considerată în trecut boala oamenilor bogați, deoarece aceștia consumau cantități mari de carne de vânat, carne bogată în purine.
Acidul uric este rezultatul metabolizării alimentelor, mai precis a unor substanțe pe care acestea le conțin, numite purine. Atunci când cantitatea de acid uric depășește limitele normale, formează cristale mici care pătrund în articulații provocând inflamație și durere.
În zilele noastre, guta apare cu precădere în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani, din cauza regimului alimentar mai bogat în alimente cu conținut mare de purine (carne, fructe de mare, alcool, etc.).
Un atac de gută poate fi atât de dureros încât îl trezește pe cel afectat din somn cu senzația că articulația este în flăcări. Articulația afectată este atât de sensibilă încât nu poate tolera nici măcar greutatea cearceafului cu care este învelit cel afectat.
Simptomele gutei pot apărea și dispărea, afecțiunea poate prezenta perioade de acutizare și perioade de remisie.
Vestea bună este că există modalități de a gestiona manifestările afecțiunii și de a preveni atacurile gustoase.
Care sunt cauzele apariției gutei
Care sunt factorii de risc ai gutei
Tipuri de gută – Stadiile de evoluție ale gutei
Ce este guta
Guta reprezintă o formă dureroasă de artrită cauzată de prezența unei cantități prea mari de acid uric în sânge și țesuturi. Afecțiunea reprezintă o formă comună de artrită inflamatorie și cauzează durere și umflare la una sau mai multe articulații.
Deși, de cele mai multe ori, afectează degetul mare de la picior, guta poate afecta și alte articulații, inclusiv articulația genunchiului, a gleznei, a mâinii, a cotului, etc.
Știi sau crezi că suferi de gută? Programează consultație online prin Getvig.Health și află părerea avizată a medicului specialist în boli metabolice și de nutriție.
Care sunt cauzele apariției gutei
Cauza apariției gutei o reprezintă acumularea unor cantități mari de acid uric în sânge și țesuturi. Acidul uric în exces se depune sub forma unor cristale ascuțite la nivelul articulațiilor sau al țesutului înconjurător producând inflamație, umflare și durere.
Acidul uric rezultă în urma descompunerii purinelor, substanțe conținute de organismul uman, dar și de anumite alimente (carnea roșie, organe de animale, scoici, bere, etc.).
Excesul de acid uric poate apărea fie din cauză că organismul uman produce prea mult acid uric, fie din cauză că rinichii excretă prea puțin acid uric.
Care sunt factorii de risc ai gutei
Factorii de risc care pot crește nivelul de acid uric în organism și pot conduce, implicit, la apariția gutei, includ:
- dieta alimentară – consumul de alimente bogate în purine precum carnea roșie, crustaceele, băuturile îndulcite cu fructoză, etc.
- băuturile alcoolice – în special berea
- greutatea corporală – persoanele supraponderale sau obeze produc mai mult acid uric pe care rinichii nu reușesc să-l elimine complet, excesul depunând-se, sub formă de urați, în articulații
- moștenirea genetică – membrii familiilor cu istoric de gută este mai probabil să dezvolte afecțiunea
- vârsta și sexul – guta apare mai frecvent în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani (boala este de trei ori mai frecventă în rândul bărbaților decât al femeilor), dar după menopauză nivelul de acid uric al femeilor se apropie de cel al bărbaților
- anumite boli și condiții medicale – hipertensiunea arterială netratată, diabetul, ateroscleroza, hiperlipidemiile, anumite afecțiuni renale sau cardiace
- traumatismele severe care necesită imobilizare la pat pot favoriza apariția gutei
- anumite medicamente sau tratamente medicale – diureticele tiazidice recomandate în controlul hipertensiunii arteriale, niacina, aspirina, imunosupresoarele (folosite la persoanele cu transplant de organe), chimioterapia pot crește nivelurile de acid uric
- anumite intervenții chirurgicale pot declanșa un atac de gută.
Care sunt simptomele gutei
Semnele și simptomele gutei includ:
- durere, căldură la atingere, edem și sensibilitate la nivelul articulației, cel mai frecvent afectată fiind articulația degetului mare de la picior
- dureri atroce în timpul nopții, durerea debutează brusc și devine intolerabilă în câteva ore
- mâncărime în jurul articulațiilor afectate
- tegumentele din jurul articulațiilor capătă o culoare roșie-vineție
- limitarea mișcărilor articulațiilor afectate; pe termen lung poate apărea incapacitatea de a mișca degetele
- febră
- frisoane
- descuamarea (cojirea) pielii după încheierea atacului de gută
- accentuarea simptomelor pe timpul nopții și ameliorarea acestora în următoarele 2-7 zile.
La debut guta poate să nu prezinte semne și simptome, dar pe măsură ce acidul uric se acumulează la nivelul articulațiilor și țesuturilor, acestea încep să apară.
De cele mai multe ori, simptomatologia debutează brusc, cu un atac de gută care îl trezește pe cel afectat din somn.
Guta afectează, cel mai adesea, degetul mare de la picior, dar poate afecta și alte articulații, precum cele ale genunchilor, coatelor, degetelor și picioarelor.
Prezinți semne ale afecțiunii? Consultă acum părerea avizată a medicului specialist în Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice și află rapid răspunsuri la întrebări care te neliniștesc.
Prețurile unei consultații online la specialitatea Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice pornesc de la 100 lei și pot fi efectuate de oriunde.
Care sunt stadiile de evoluție ale gutei
Guta prezintă patru stadii de evoluției, și anume:
- hiperuricemia asimptomatică – în acest stadiu există un nivel crescut de acid uric în organism, dar este lipsit de simptome și poate să rămână așa pentru tot restul vieții; riscul declanșării unui atac de gută este direct proporțional cu nivelul de acid uric din sânge
- artrită gutoasă acută – în acest stadiu cristalele de acid uric se acumulează la nivelul articulațiilor, cel mai frecvent în articulația degetului mare de la picior, și declanșează atacul gutos, cu semnele și simptomele specifice
- intervalul gutos asimptomatic – este reprezentat de perioada dintre atacuri; persoanele care prezintă atacuri frecvente de gută, pot experimenta intensificarea simptomelor articulare, care devin mai severe și sunt însoțite de febră, inflamație persistentă și modificări radiologice de artroză
- guta tofică cronică – în acest stadiu intervalele asimptomatice pot să se scurteze, iar boala poate fi confundată cu alte tipuri de artrite, de exemplu osteoartrita; în lipsa unui tratament corespunzător, se formează tofii gutoși (noduli duri nisipoși sau calcaroși formați din acid uric), care pot apărea și la pavilionul urechii, burse, tendoane, ligamente; cel mai probabil nu se va ajunge la acest stadiu evolutiv, dacă tratamentul este început într-un stadiu incipient al bolii.
Care sunt complicațiile gutei
Complicațiile gutei includ:
- guta avansată cu apariția tofilor gutoși, care se prezintă sub forma unor noduli la nivelul degetelor, coatelor, mâinilor, picioarelor, tendonului lui Ahile și care pot deveni dureroși în timpul atacului de gută
- guta recurentă – unii oameni pot avea un singur atac de gută, pe când alții pot prezenta mai multe atacuri pe an; în lipsa unui tratament articulațiile continuă să fie erodate, putându-se ajunge la distrugerea lor
- calculii renali (pietre la rinichi) – cristalele de urați se pot acumula în tractul urinar.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și evită complicațiile.
Când să te adresezi medicului
Este bine să te adresezi medicului atunci când prezinți o durere bruscă și intensă de articulații.
Guta, în lipsa unui tratament, poate duce la agravarea bolii și distrugerea articulațiilor.
Este indicat să soliciți ajutor medical de urgență atunci când prezinți febră și articulația este fierbinte și inflamată. Aceste semne pot indica o infecție.
Alege un specialist în diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție și programează acum o consultație online prin Getvig.Health, pentru a evita complicațiile.
Diagnosticarea gutei
Diagnosticarea gutei se realizează pe baza anamnezei (a discuției dintre medic și pacient), pe baza examenului clinic (a aspectului articulației și a celorlalte simptome acompaniatoare), precum și pe baza unor teste de sânge sau imagistice.
Astfel, medicul poate recomanda anumite teste, inclusiv:
- examinarea lichidului articular – examinarea microscopică a acestui lichid evidențiază prezența cristalelor de urat
- teste de sânge – măsoară nivelurile de acid uric din sânge; totuși, aceste teste pot fi înșelătoare din cauză că unele persoane, deși prezintă niveluri anormale ale acidului uric în sânge, nu vor dezvolta niciodată afecțiunea, iar unele persoane care prezintă un nivel normal al acidului uric, dezvoltă manifestările clinice ale gutei
- radiografia articulară – se indică pentru a exclude alte cauze ale inflamației articulare
- ecografia articulară – poate evidenția prezența cristalelor de urat în articulații sau tofi
- tomografia computerizată cu energie duală – acest tip de test combină imagini cu raze X luate din mai multe unghiuri diferite pentru a vizualiza cristalele de urat.
Care este tratamentul gutei
Tratamentul gutei se realizează în funcție de stadiul afecțiunii, de frecvența și severitatea simptomelor, precum și de starea generală de sănătate, de bolile adiacente.
Tratamentul Medicamentos al gutei
Medicamentele folosite în tratarea gutei acționează în două direcții:
Medicamentele pentru tratarea atacurilor de gută și prevenirea atacurilor viitoare includ:
- medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen de sodiu, indometacin)
- colchicina – poate reduce eficient durerea din gută, dar poate da reacții adverse precum greață, vărsături, diaree
- corticosteroizi (prednison) – pot controla durerea și inflamația, dar pot da reacții adverse precum hipertensiunea arterială, hiperglicemia, schimbări de dispoziție.
Medicamentele pentru prevenirea complicațiilor gutei includ:
- medicamente care pot bloca producția de acid uric (allopurinol, febuxostat)
- medicamente care pot îmbunătăți eliminarea acidului uric (probenocidul).
Tratament Chirurgical al gutei
Intervenția chirurgicală este recomandată atunci când tofii gutoși cauzează durere, inflamație și deformarea zonei afectate. Aceasta constă în excizia tofilor.
Modificarea stilului de viață
Stilul de viață al persoanelor cu gută trebuie să sufere câteva modificări. Astfel, se recomandă:
- limitarea consumului de alimente bogate în purine
- limitarea consumului de alcool și a băuturilor îndulcite cu fructoză
- hidratare corespunzătoare (apă, ceai) pentru a ajuta funcționarea rinichilor
- scăderea în greutate
- practicarea exercițiilor fizice regulat.
Dieta persoanelor cu gută ar trebui să fie normolipidică și normoglucidică, dar hipoproteică.
Alimente de evitat în gută
Lista alimentelor care trebuie evitate include:
- sare – se recomandă eliminarea din alimentație
- organe (rinichi, ficat, creier)
- peștele gras (somon, calcan, hering, anșoa, scrumbie)
- carnea roșie (vițel, miel)
- untura
- gălbenușul de ou
- frișca
- smântâna
- produsele lactate cu conținut mare de grăsime
- mezelurile
- conservele de carne și pește
- anumite legume (spanac, roșii, sparanghel, castraveți, sfeclă roșie, fasole albă, țelina, mazăre)
- anumite fructe (afine, smochine uscate)
- pâinea albă și pâinea neagră
- oțetul
- ciocolata
- băuturile alcoolice.
Alimente permise în gută
Lista alimentelor permise include:
- carnea de vacă și pasăre
- peștele slab (biban, șalău)
- brânzeturile nesărate și slabe
- lapte bătut
- iaurt
- cereale integrale, inclusiv mămăligă
- supe din legume
- 1-2 ouă fierte pe săptămână.
Cum poți preveni guta
Poți preveni guta și dacă urmezi câteva sfaturi:
- consumă alcool cu moderație
- limitează cantitatea de purine pe care o mănânci
- consumă produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și sare
- adoptă o dietă alimentară echilibrată și sănătoasă bazată pe consumul de fructe și legume proaspete și cereale integrale
- menține o greutate corporală sănătoasă
- nu fuma sau renunță la fumat
- hidratează-te corespunzător, bea apă, ceaiuri
- evită băuturile îndulcite cu fructoză
- practică exercițiile fizice regulat
- dacă urmezi tratamente care îți pot crește riscul de a dezvolta gută, întreabă medicul cum poți reduce acest risc.
Concluzii
Guta, considerată în trecut boala oamenilor bogați, reprezintă o formă dureroasă de artrită, care afectează, de cele mai multe ori, articulația degetului mare de la picior.
Cauza apariției afecțiunii o reprezintă acumularea de cristale ascuțite de acid uric în sânge și țesuturi.
Atacul de gută se declanșează brusc și îl poate trezi pe cel afectat din somn, durerea fiind foarte severă (cel afectat simte că “articulația este în flăcări”). Simptomele gutei pot apărea și dispărea, dar există modalități și tratament pentru gestionarea afecțiunii, inclusiv modificarea stilului de viață, a dietei alimentare.
Fără tratament, guta poate conduce la afectarea permanentă a articulației, dar și la alte probleme de sănătate precum pietre la rinichi, artrita severă, sau boli cardiovasculare.
Cu tratamentul adecvat poți preveni viitoarele atacuri de gută precum și complicațiile acesteia. În schimb, în lipsa tratamentului guta poate evolua până la distrugerea totală a articulațiilor.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află părerea avizată a specialistului în nutriție și boli metabolice.
Prețurile consultațiilor online la această specialitate încep de la 100 lei și pot fi efectuate de oriunde, chiar și din trafic sau din vacanță.
Medicii și terapeuții din platforma Getvig.Health sunt medici cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță și confidențialitate.
Descoperă și alte specialități medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.
Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.
Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.healthline.com, www.webmd.com, www.my.clevelandclinic.org