Insulina este un hormon responsabil de pătrunderea glucozei din sânge în celulele organismului, oferindu-le astfel energia necesară pentru a funcționa.
Care este rolul insulinei în organism
Care sunt afecțiunile asociate cu nivelurile anormale ale insulinei în organism
Ce este insulina
Insulina este vitală. Fără insulină organismul uman nu poate supraviețui. Insulina este mesagerul chimic care permite celulelor organismului să preia glucoza din sânge și să o folosească drept combustibil pentru a funcționa corespunzător. În plus, insulina are un rol important în stocarea glucozei suplimentare în țesutul adipos, mușchi și ficat, de unde poate fi folosită atunci când nivelul de glucoză din organism scade.
Problemele legate de insulină pot avea efecte asupra țesuturilor, organelor și sistemelor organismului. Astfel, atunci când producția sau funcționarea insulinei sunt afectate pot conduce la niveluri anormale ale glucozei în sânge (hipoglicemie sau hiperglicemie) și diabet.
Înainte de descoperirea insulinei, la începutul anilor 1900, decesele asociate cu diabetul zaharat erau destul de comune.
Cum se produce insulina
Este un hormon sintetizat de celulele beta ale insulelor Langerhans de la nivelul pancreasului. Aproximativ un milion de astfel de insulițe se găsesc la nivelul unui pancreas adult sănătos, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din întregul organ.
Pancreasul este un organ asemănător unei glande, situat în spatele stomacului. Pancreasul funcționează atât ca glandă exocrină, cu rol în digestie, cât și ca glandă endocrină, cu rol în producerea insulinei și a altui hormon numit glucagon. Insulina și glucagonul ajută la reglarea zahărului din sânge.
Producerea insulinei sintetice a evoluat pe parcursul a mai multor decenii de la începutul anilor 1900, când a fost descoperită de Frederick Banting și Charles Best.
În prezent cele mai utilizate forme de insulină sunt analogii de insulină, care sunt un tip de insulină umană modificată genetic, astfel încât să imite cât mai bine insulina naturală produsă de organismul uman.
Care este rolul insulinei în organism
Principalul rol este acela de a regla nivelul de glucoză din sânge.
Nivelul de zahăr din sânge crește după ingestia de alimente, mai repede și mai dramatic după consumul de carbohidrați. În urma digestiei glucoza ajunge în sânge. Creșterea nivelului de glucoză în sânge semnalizează pancreasului să secrete insulină pentru normalizarea acestuia. Pentru aceasta, insulina se leagă de receptorii de insulină de pe suprafața celulelor, acționând ca o cheie care permite glucozei să intre în celule.
De asemenea, insulina joacă un rol important în stocarea glucozei, în ficat, sub formă de glicogen. Aceasta poate fi folosită atunci când nivelul de glucoză din organism scade (între mese, în condiții de stres sau când organismul are nevoie de un plus de energie).
Atunci când producția de insulină este afectată (nu se produce insulină sau nivelurile acesteia sunt scăzute) nivelul de glucoză din sânge crește.
Hiperglicemia poate apărea și atunci când celulele organismului nu sunt capabile să folosească în mod corespunzător insulina (rezistența la insulină).
Pe lângă reglarea nivelului de glucoză din sânge, insulina are un rol important și în alte zone ale organismului. Astfel, acest hormon vital, poate fi implicat în:
- gestionarea sintezei lipidelor prin absorbția în celulele adipoase (grase) și transformarea lor în trigliceride
- modificarea activității enzimelor și a reacțiilor rezultate în organism
- refacerea țesutului muscular după boală sau rănire prin transportul aminoacizilor necesari pentru repararea leziunilor, pentru a crește dimensiunea și puterea; insulina are rol în reglarea absorbției aminoacizilor, replicarea ADN-ului și sinteza proteinelor
- absorbția de aminoacizi și potasiu în celule, care nu poate avea loc în absența insulinei
- gestionarea excreției de sodiu și a volumului de lichide în urină
- gestionarea descompunerii proteinelor și lipidelor din cauza modificării celulelor adipoase
- îmbunătățirea memoriei și a capacităților de învățare ale creierului.
Afecțiuni asociate cu nivelurile anormale ale insulinei în organism
Insulina joacă un rol esențial în funcționarea organismului prin reglarea nivelului de glucoză din sânge.
Atunci când organismul produce o cantitate insuficientă de insulină, glucoza rămâne în sânge în loc să intre în celule. Nivelul crescut de glucoză în sânge este cunoscut sub numele de hiperglicemie.
Hipoglicemia
Reprezintă nivelul scăzut al glucozei în sânge. Aceasta apare atunci când organismul produce o cantitate mai mare de insulină. Astfel o cantitate mai mare de glucoză pătrunde în celule, iar o cantitate mai mică rămâne în fluxul sanguin.
Nivelurile anormale de insulină în organism pot conduce la probleme grave de sănătate, inclusiv diabetul zaharat.
Diabetul
Poate îmbracă trei forme, în funcție de cauzele care conduc la creșterea nivelului de zahăr în sânge. Astfel:
- diabetul de tip 1 – este o afecțiune autoimună în care pancreasul nu mai produce insulină sau o produce în cantități insuficiente; este o afecțiune cronică cu debut, de obicei, în copilărie și necesită tratament care constă în administrarea de insulină
- diabetul zaharat de tip 2 – este o afecțiune care implică o producție inadecvată de insulină și/sau rezistența la insulină (organismul produce insulină, dar celulele nu răspund bine la aceasta și nu-și pot lua suficientă glucoză din sânge); această afecțiune cronică, debutează de obicei la vârsta adultă și poate necesita un tratament care implică modificări aduse stilului de viață și administrarea de insulină
- diabetul gestațional – rezistența temporară la insulină este cauzată de hormonii de sarcină și dispare odată ce sarcina se încheie; tratamentul poate consta în modificarea stilului de viață și administrarea de insulină.
Nivelurile mari de insulină sunt asociate cu:
- diabetul zaharat de tip 2
- rezistența la insulină
- tumori pancreatice (insulinom)
- hipoglicemie
- sindromul Cushing (afecțiune a glandelor suprarenale).
Nivelurile scăzute de insulină sunt asociate cu:
- diabetul zaharat de tip 1
- hiperglicemie
- pancreatita (inflamația pancreasului).
Caracteristicile insulinei injectabile
După administrare, insulina are nevoie de o anumită perioadă de timp pentru a începe să acționeze, apoi după un alt interval de timp, insulina atinge momentul de vârf al acțiunii sale.
În funcție de modul în care acționează, insulina prezintă trei caracteristici, conform Asociației Americane a Diabetului. Astfel:
- debutul – perioada de timp în care insulina ajunge în fluxul sanguin și începe să scadă glicemia; în funcție de tipul de insulină folosit, aceasta poate începe să acționeze la 15 minute, 30 de minute, 1 oră, 2 ore sau chiar la 4-6 ore de la injectare
- vârful – perioada în care insulina are eficacitatea maximă în scăderea glicemiei
- durata – perioada în care insulina continuă să scadă glicemia.
Tipuri de insulină injectabilă
Există cinci tipuri principale de insulină injectabilă pe care le prescriu medicii:
- insulina cu acțiune rapidă – are debutul la aproximativ 15 minute de la injectare, atinge vârful în aproximativ o oră și continuă să funcționeze încă 2-4 ore
- insulina cu acțiune scurtă – ajunge în sânge la 30 de minute de la injectare, atinge vârful în 2 până la 3 ore și rămâne eficientă timp de aproximativ 3-6 ore
- insulina cu acțiune intermediară – include insulina NPH (protamina neutră hagedorn) care ajută la controlul glucozei din sânge timp de 10 până la 12 ore
- insulina cu acțiune îndelungată – ajunge în sânge la aproximativ 1-2 ore de la injectare și poate fi eficientă până la 24 de ore; prezintă avantajul că nu are un vârf pronunțat și funcționează mai mult ca insulina pancreatică tipică
- insulina combinată – conține un amestec de insulină cu acțiune rapidă sau scurtă cu o insulină cu acțiune intermediară.
Cum se administrează insulina
Administrarea insulinei se realizează în grăsimea subcutanată (de sub piele) de la nivelul stomacului, brațelor, coapselor sau feselor pentru a ajunge direct în sânge.
Metodele de administrare a insulinei includ:
- stilourile pentru insulină – arată că niște stilouri și vin la pachet cu un cartuș de insulină care poate fi schimbat, sunt simplu de folosit și ajută la prevenirea supradozajului sau subdozajului
- pompele de insulină – sunt mici dispozitive computerizate care furnizează insulină în mod continuu în țesutul adipos de sub piele (înainte de mese, precum și pe parcursul întregii zile, în cantități mici); pompele de insulină sunt atașate la mici tuburi implantate sub piele, iar unele modele monitorizează nivelul de glucoză din sânge
- seringi de unică folosință.
Posibilele reacții adverse ale insulinei
La fel ca în cazul altor tratamente sau medicamente, administrarea de insulină poate conduce la efecte adverse sau complicații nedorite.
Printre reacțiile adverse ale administrării insulinei se numără:
- hipoglicemia (scăderea concentrației de glucoză în sânge) – se numără printre cele mai frecvente efecte adverse și se poate manifesta prin tremurături, dureri de cap, transpirații, anxietate, iritabilitate, tahicardie (bătăi rapide ale inimii), respirație rapidă, convulsii sau leșin
- creșterea inițială în greutate
- erupții cutanate, mâncărimi, roșeață, umflături la locul injectării
- tulburări de dispoziție (anxietate sau depresie)
- lipoatrofie – apare ca o scobitură în țesutul adipos și este cauzată de pierderea de grăsime la locul injectării
- lipohipertrofie – apare ca un nodul sub piele și este cauzată de acumularea anormală de țesut adipos sub piele
- vedere neclară – poate să apară la începutul tratamentului cu insulină și dispare în timp
- tulburări electrolitice – nivel scăzut de magneziu sau potasiu
- infecția – utilizarea seringilor de unică folosință și sterilizarea dispozitivelor refolosibile reduc la minimum riscul apariției infecțiilor.
Tratamentul cu insulină la persoanele cu diabet zaharat de tip 2 poate crește riscul apariției unor complicații mai grave precum:
- infarctul miocardic
- accidentul vascular cerebral
- afecțiuni renale
- afecțiuni oftalmologice, etc.
Este esențial ca persoanele care urmează un tratament cu insulină să-și monitorizeze regulat glicemia (nivelul zahărului din sânge) deoarece nivelurile anormale ale acesteia pot conduce la reacții adverse sau complicații.
De asemenea, respectarea orarului de administrare a insulinei este foarte important. Este esențial să nu se omită nicio doză și fiecare doză trebuie administrată la momentul potrivit.
Orice reacție adversă survenită în timpul tratamentului cu insulină trebuie raportată medicului. Acesta poate institui un alt plan de tratament sau poate recomanda un alt tip de insulină, care să se potrivească mai bine nevoilor și stilului de viață ale celui afectat.
De asemenea, medicul poate da sfaturi cu privire la prevenirea sau reducerea reacțiilor adverse specifice.
Conscluzii
Insulina este un hormon secretat în mod natural de celulele pancreatice specializate. Insulina are un rol esențial în organism, inclusiv reglarea nivelului de glucoză în sânge, depozitarea surplusului de glucoză pentru a fi folosită atunci când nivelurile acesteia scad, dar și în multe alte zone ale organismului.
Atunci când organismul nu produce suficientă insulină sau nu o folosește eficient pot apărea probleme de sănătate precum diabetul zaharat, hipoglicemia sau hiperglicemia, afecțiuni medicale care lăsate netratate pot fi foarte periculoase.
Din fericire, nivelul scăzut de insulină sau absența acesteia pot fi substituite prin administrarea insulinei sintetice. Aceasta oferă celor afectați o ameliorare a simptomelor și o calitate bună a vieții.
Programează acum o consultație online prin GetvigHealth și află opinia avizată și recomandările medicului endocrinolog sau a medicului diabetolog.
Consultațiile online încep de la 150 lei și pot fi efectuate de oriunde.
Surse de informare:
www.verywellhealth.com, www.endocrineweb.com, www.healthline.com, www.medicalnewstoday.com, www.news-medical.net, www.yourhormones.info, www.drugs.com