Menoragia este termenul medical care se referă la menstruații abundente sau care durează mai mult de șapte zile.
În timpul menstruației, o femeie pierde în media aproximativ 30-45 ml de sânge. O persoană cu menoragie pierde mult mai mult.
Sângerările menstruale abundente sunt destul de frecvente, cu toate acestea majoritatea femeilor nu suferă pierderi de sânge atât de mari încât să intre în categoria menoragiilor.
Femeile care suferă de menoragie, în timpul menstruației nu-și pot desfășura activitățile zilnice obișnuite din cauza hemoragiei abundente și a crampelor abdominale.
La majoritatea femeilor diagnosticate cu menoragie nu poate fi identificată o cauză de bază a afecțiunii. Cu toate acestea, menoragia poate fi semnul unei afecțiuni mult mai grave.
Care sunt cauzele apariției menoragiei
Care sunt factorii de risc ai menoragiei
Care sunt simptomele menoragiei
Ce este menoragia
Menoragia reprezintă hemoragia din timpul menstruației care este mare din punct de vedere cantitativ sau se întinde pe o perioadă mai mare de șapte zile. De asemenea, femeia poate pierde sânge sub forma de cheaguri de dimensiuni mai mari decât în mod normal.
În timpul menstruației femeile cu menoragie trebuie să își schimbe absorbantul foarte des, inclusiv pe timpul nopții.
Care sunt cauzele menoragiei
Sângerările menstruale anormal de abundente sau prelungite pot avea multe cauze. Acestea pot fi reprezentate de probleme legate de uter, probleme hormonale, dar și alte boli sau tulburări, inclusiv stresul.
Cauzele posibile ale menoragiei includ:
- dezechilibre hormonale – un dezechilibru al hormonilor sexuali, estrogenul și progesteronul, care reglează ciclul menstrual, inclusiv cantitatea de sânge care se elimină, poate să conducă la menoragie; acest dezechilibru poate avea diverse cauze, inclusiv sindromul ovarelor polichistice (SOP), afecțiuni tiroidiene, rezistența la insulină, obezitatea, etc.
- fibroamele uterine – tumori necanceroase ale uterului care apar în perioada fertilă
- disfuncția ovarelor – anovulația (absența ovulației) duce la un dezechilibru hormonal care poate conduce la menoragie
- polipii uterini – mici excrescențe benigne pe mucoasa uterului
- adenomioza – se produce atunci când endometrul, stratul care căptușește suprafața internă a uterului, pătrunde în miometru, peretele muscular al uterului; acest lucru poate să ducă la sângerări menstruale masive și dureroase
- tumorile maligne (cancerul) – cancerul de col uterin și cancerul uterin pot cauza menoragie
- dispozitivul intrauterin (DIU sau steriletul) – dispozitivul intrauterin nonhormonal poate cauza menoragie
- complicații ale sarcinii – o singură menstruație abundentă și întârziată poate fi semnul unui avort spontan; placenta joasă sau placenta previa pot cauza sângerare abundentă în timpul sarcinii
- tulburări de coagulare ereditare – boala von Willebrand, afecțiune în care un factor de coagulare foarte important este absent sau deficitar, poate da sângerări menstruale anormale
- anumite medicamente – antiinflamatoarele, medicamentele hormonale (estrogenul, progestinele), anticoagulantele (warfarina, enoxaparina) pot contribui la sângerările menstruale abundente sau prelungite
- alte afecțiuni medicale – afecțiunile hepatice, afecțiunile renale, boala inflamatorie pelvină, leucemia, etc.
Care sunt factorii de risc ai menoragiei
Factorii de risc ai menoragiei variază în funcție de vârstă.
Astfel, menoragia la adolescente este cauzată, de regulă, de lipsa ovulației (anovulație), iar la femeile mai în vârstă, de vârstă reproductivă, este cauzată de tumorile uterine, inclusiv fibroame, polipi și adenomioză. Dar, menoragia poate apărea și ca un efect secundar în urma administrării unor medicamente sau poate fi asociată cu alte afecțiuni de sănătate, inclusiv afecțiunile hepatice și renale.
Care sunt simptomele menoragiei
Semnele și simptomele menoragiei includ:
- folosirea unui absorbant sau mai multe la fiecare oră timp de câteva ore
- nevoia de a folosi două absorbante în același timp (protecție dublă)
- necesitatea de a schimba absorbantul pe timpul nopții
- eliminarea unor cheaguri de dimensiuni mari
- menstruația durează mai mult de șapte zile
- crampe în abdomenul inferior și pelvine
- imposibilitatea de a îndeplini sarcinile zilnice
- simptome de anemie: oboseală, dificultăți de respirație, etc.
Când să te adresezi medicului
Adresează-te medicului dacă:
- prezinți hemoragie mare care să necesite folosirea a cel puțin un absorbant pe oră timp de câteva ore
- prezinți sângerări vaginale între menstruații
- prezinți sângerare vaginală după instalarea menopauzei.
Accesează lista medicilor ginecologi din platforma Getvig.Health și programează o consultație online acum. Consultațiile online la această specialitate încep de la 50 lei, sunt sigure și discrete și pot fi efectuate de oriunde ai fi.
Care sunt complicațiile menoragiei
Sângerările menstruale excesive sau prelungite pot conduce la complicații, inclusiv:
- anemia – sângerările abundente pot conduce la scăderea numărului de celule roșii (eritrocite); anemia feriptivă (prin deficit de fier) apare atunci când organismul încearcă să suplinească celulele pierdute folosind depozitele de fier pentru a reface hemoglobina care să transporte oxigenul în celulele organismului
- crampe menstruale dureroase (dismenoreea).
Diagnosticarea menoragiei
Diagnosticarea menoragiei se realizează în urma discuției dintre medic și pacientă (anamneza) în care medicul va afla istoricul medical al femeii și amănunte legate de problema actuală, a examenului clinic și a investigațiilor paraclinice. Acestea pot consta în:
- analize de sânge
- testul Babeș Papanicolau
- biopsia de endometru
- examenul ecografic
- histeroscopie
- sonohisterografie.
Care este tratamentul menoragiei
Opțiunile de tratament pentru menoragie variază de la caz la caz și depind de:
- cauza de bază a menoragiei
- severitatea afecțiunii
- starea de sănătate generală
- istoricul medical
- toleranța individuală pentru anumite medicamente, proceduri sau terapii
- dorința de a rămâne însărcinată în curând
- dorința de a reduce hemoragia sau de a o opri
- părerea și preferințele personale.
Medicamente
Medicamentele folosite în tratarea menoragiei includ:
- medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) – antiinflamatoarele precum ibuprofenul și naproxenul pot ameliora durerea și pot reduce hemoragia
- contraceptivele orale – pot ajuta la reglarea ciclurilor menstruale și la reducerea sângerărilor excesive sau prelungite
- progesteronul oral – poate ajuta la corectarea dezechilibrului hormonal și reducerea menoragiei
- acidul tranexamic – poate reduce cantitatea de sânge menstrual și trebuie administrat doar în timpul menstruației
- dispozitivul intrauterin cu hormoni – acest tip de sterilet eliberează un progestativ care subțiază mucoasa uterină și scade sângerarea menstruală și crampele.
Dacă menoragia este cauzată de administrarea unor medicamente, medicul poate recomanda oprirea sau schimbarea medicației.
Dacă nivelul de fier din sânge este scăzut sau dacă s-a instalat deja anemia, medicul poate recomanda administrarea suplimentelor de fier.
Atunci când sângerările menstruale excesive sau de durată sunt cauzate de alte probleme de sănătate, de obicei, tratarea acelor afecțiuni face ca sângerările să se amelioreaze.
Proceduri
Atunci când tratamentul medicamentos nu dă rezultate se poate lua în considerare o procedură chirurgicală. Aceasta poate fi:
- dilatarea și chiuretajul – se îndepărtează un strat din mucoasa uterină pentru a reduce sângerarea menstruală
- embolizarea arterelor uterine – procedura tratează fibroamele uterine prin blocarea arterelor care le alimentează
- ablația focalizată cu ultrasunete – tratează fibroamele uterine folosind unde ultrasunete
- miectomia – se îndepărtează fibromul uterin sau se oprește sângerarea fără a îndepărta uterul
- histeroscopie operativă – chirurgul inspectează mucoasa uterină cu ajutorul unei camere mici și dacă este necesar se îndepărtează polipii și mucoasa uterină pentru a reduce sângerarea menstruală severă
- ablația endometrială – chirurgul distruge semnificativ mucoasa uterină (endometrul) cu ajutorul laserului, a radiofrecvenței sau căldurii; după această procedură sarcina este contraindicată, femeia necesită contracepție permanentă până la menopauză
- histerectomie – intervenția chirurgicală în care se îndepărtează uterul, colul uterin și, uneori, și ovarele (ooforectomie bilaterală); procedura este permanentă, dă sterilitate și încheie perioadele menstruale.
Concluzii
Sângerările menstruale abundente sunt o cauză comună pentru care femeile se prezintă la doctor. De multe ori acestea nu au o cauză anume, dar sângerările menstruale excesive sau prelungite pot fi semnul unei afecțiuni mai grave, inclusiv tumorile, benigne sau maligne, ale uterului sau colului uterin.
Menoragia poate interfera cu activitățile de zi cu zi ale femeilor afectate și poate duce la anemie feriprivă.
Chiar dacă sângerările menstruale abundente sunt frecvente și poate ai membrii în familie care au trăit cu ele fără a face nimic în această privință, nu înseamnă că și tu trebuie să faci la fel. Adresează-te medicului atunci când sângerarea menstruală îți afectează bunăstarea fizică și emoțională.
Este important să te adresezi medicului atunci când te confrunți cu simptomele menoragiei. Există tratamente cu ajutorul cărora poți gestiona sângerările menstruale excesive.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află părerea avizată și recomandările medicului ginecolog.
Medicii și terapeuții din platforma Getvig.Health sunt medici cu experiență vastă și rezultate extraordinare, iar consultațiile online sunt accesibile și pot fi efectuate din confortul casei tale sau de oriunde ai fi, în deplină siguranță și confidențialitate.
Vezi aici Cum funcționează Getvig.Health.
Descoperă și alte specialitățile medicale pe care le poți aborda prin telemedicină și solicită consultații online de la medici specialiști cu experiență medicală vastă.
Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.medicalnewstoday.com, www.my.clevelandclinic.org