Ficatul este al doilea organ ca mărime din corpul uman, reprezentând între 1,8 și 3,1% din greutatea corporală a unui adult (cântărește între 1,5 și 2 kg). Este de culoare roșu-închis și este poziționat în partea dreaptă a abdomenului, chiar sub cutia toracică.
Ficatul uman este considerat cea mai complexă uzină a organismului, el îndeplinind peste 500 de funcții indispensabile vieții. Pe lângă aceasta, ficatul are o uimitoare capacitate de autoregenerare.
Care sunt bolile mai frecvente ale ficatului și ce le cauzează
Care sunt factorii de risc ai bolilor ficatului
Care sunt simptomele bolilor ficatului
Care sunt funcțiile ficatului
Principalele funcții pe care le îndeplinește ficatul includ:
- are un rol important în cadrul proceselor metabolice (lipide, proteine, glucide, vitamine)
- participă la digestie – produce sucul biliar făcând posibilă digerarea grăsimilor și absorbția vitaminelor lipo-solubile
- participă la metabolizarea unor hormoni
- are funcție de detoxifiere a organismului (sortează și filtrează toxinele, după care le direcționează către sistemul excretor)
- are un important rol în susținerea sistemului imunitar
- produce aproximativ 75% din colesterol, esențial în formarea membranei celulare, a unor hormoni, dar și a vitaminei D
- metabolizează alcoolul
- acționează ca un furnizor și rezervor de sânge
- are rol în sinteza unor factori de coagulare a sângelui
- descompune hemoglobina
- depozitează numeroase vitamine (A, B12, etc.)
- etc.
Care sunt bolile mai frecvente ale ficatului și ce le cauzează
Atunci când ficatul suferă poate fi afectat întregul organism.
Afecțiunile ficatului pot fi ereditare (genetice) sau pot fi cauzate de o serie de factori nocivi, dintre care cei mai comuni sunt virusurile și alcoolul. De asemenea, obezitatea poate fi un factor agravant sau declanșator al bolilor hepatice.
Printre cele mai frecvente afecțiuni ale ficatului se numără și:
Hepatita
Hepatita reprezintă o infecție a ficatului, cu diverșii viruși hepatici.
Toate tipurile de hepatită sunt contagioase. Prevenirea hepatitelor A, B și D se poate realiza prin vaccinare.
Hepatita A
Hepatita A este o infecție provocată de virusul hepatic A. Mai este denumită și “boala mâinilor murdare”, răspândirea ei făcându-se prin contactul direct cu persoane sau obiecte contaminate.
Este considerată o formă ușoară de hepatită, multe persoane infectate pot fi asimptomatice și se pot vindeca fără a ști că au avut boala. Cazurile complicate de hepatită A sunt destul de rare.
Persoanele care fac boala capătă imunitate. Imunitatea poate fi obținută și prin vaccinare.
Hepatita B
Hepatita B reprezintă infecția cu virusul hepatic B. Transmiterea acestuia se face prin fluidele corporale (sânge, lichid seminal, salivă), dar se poate transmite și de la mamă la făt (dacă mama a contactat virusul în primul trimestru de sarcină), la naștere sau prin alăptare.
Hepatita virală B poate fi acută sau cronică. Riscul de deteriorare a ficatului este mare deoarece de multe ori afecțiunea este asimptomatică.
Conform statisticilor, până la 1 milion de oameni mor anual, în lume, în urma infectării cu virusul hepatic B.
Vestea bună este că există vaccin împotriva hepatitei B. La noi în țară, acesta este inclus în schema națională de vaccinare.
Hepatita C
Hepatita C apare în urma infectării cu virusul hepatic C. Este considerată cea mai periculoasă și agresivă formă de hepatită și, din păcate, nu există un vaccin împotriva ei. Afecțiunea este direct responsabilă de foarte multe cazuri de ciroză hepatică și cancer hepatic.
Transmiterea virusului se face prin contactul direct cu sângele infectat (transfuzii, instrumentar medical nesterilizat, contact sexual, de la mamă la făt, etc).
Este supranumită și “ucigașul tăcut” deoarece doar o persoană din cinci știe că este infectată.
Hepatita D
Hepatita D mai este numită și hepatita Delta și reprezintă infecția cu virusul RNA. De fapt, afecțiunea reprezintă o suprainfectare cu virusul hepatic B, persoanele afectate făcând forme mai grave de boală.
Deoarece pentru a se replica depinde de virusul hepatic B, hepatita D poate fi prevenită prin vaccinarea împotriva hepatitei B.
Hepatita E
Hepatita E este o infecție cu virusul hepatic E. Este foarte asemănătoare cu hepatita A, la fel ca și la aceasta transmiterea se face prin mâini murdare, contactul cu obiecte și alimente contaminate. Virusul hepatic E este prezent în materiile fecale.
Diferența este că pentru hepatita E nu există un vaccin.
Ficatul gras
Ficatul gras (steatoza hepatică) reprezintă acumularea excesivă de grăsimi (trigliceride) în celula hepatică.
În funcție de cauza care o declanșează afecțiunea poate fi:
- ficat gras alcoolic – apare în urma consumului excesiv de alcool
- ficat gras nonalcoolic – cauzele declanșatoare nu sunt pe deplin cunoscute, totuși afecțiunea apare mai des în rândul persoanelor cu prediabet, diabet, obezitate, hipertensiune arterială, colesterol sau nivel scăzut al trigliceridelor serice.
Fără tratament, ficatul gras poate conduce, în timp, la complicații grave precum ciroza hepatică sau insuficiența hepatică.
Modificarea dietei alimentare și a stilului de viață, în general, pot ameliora simptomatologia și, de asemenea, pot reduce riscul complicațiilor.
Bolile autoimune ale ficatului
Bolile autoimune presupun o reactivare anormală, chiar aberantă a sistemului imunitar care nu mai recunoaște anumite celule proprii ale organismului ca aparținându-i. Când se întâmplă acest lucru sunt sintetizați și puși în circulație anticorpi care au misiunea de a distruge acele celule.
Bolile autoimune ale ficatului sunt:
Hepatita autoimună
Hepatita autoimună este o boală cronică (durează mulți ani) a cărei cauză este neclară, însă factorii genetici și de mediu sunt incriminați în declanșarea afecțiunii.
Depistată la timp, hepatita autoimună poate fi ținută sub control cu ajutorul medicamentelor, iar atunci când afecțiunea nu răspunde la tratament transplantul hepatic poate fi o opțiune.
Lăsată netratată poate conduce la ciroză hepatică și în final la insuficiență hepatică.
Ciroza biliară primară (CBC)
Ciroza biliară primară este o boală hepatică autoimună pe termen lung, în care se produce deteriorarea canalelor biliare din ficat, și are ca rezultat acumularea de substanțe nocive în ficat. Acest lucru poate provoca leziuni la nivelul țesutului hepatic, eventual ciroză și insuficiență hepatică.
Colangita sclerozantă primară
Colangita sclerozantă primară este o afecțiune inflamatorie cronică gravă în care căile biliare sunt lezate treptat. În cele din urmă, acestea se blochează ceea ce conduce la acumularea bilei în ficat și chiar la ciroză și insuficiență hepatică.
Bolile genetice ale ficatului
Bolile genetice ale ficatului apar în urma moștenirii unor gene anormale de la unul dintre părinți.
Bolile genetice ale ficatului includ:
Boala Wilson
Boala Wilson este o afecțiune care se manifestă prin stocarea în exces a cuprului în organism. În mod normal cuprul este eliberat în bilă.
În boala Wilson cuprul se acumulează în ficat provocând deteriorarea acestuia. Când ficatul este prea deteriorat pentru a stoca și mai mult cupru se produce eliberarea acestuia, permițându-i astfel să circule în întreg organismul și să producă leziuni la nivelul altor organe (rinichi, ochi, creier).
Netratată, afecțiunea poate duce la deteriorarea severă a creierului, insuficiență hepatică și deces.
Hemocromatoza
Hemocromatoza este o boală ereditară în care organismul stochează și absoarbe mai mult fier decât are nevoie. Aceste acumulări se produc mai ales la nivelul ficatului și pot provoca afectarea severă a acestuia, inclusiv ciroză. În lipsa unui tratament boala poate duce la insuficiență hepatică.
Cancerul de ficat (hepatic)
Cancerul hepatic este o afecțiune severă în care are loc distrugerea celulelor hepatice, astfel acest organ esențial își poate pierde funcțiile.
Cancerul hepatic poate fi primar, atunci când celulele canceroase se dezvoltă mai întâi la nivelul ficatului, și secundar, atunci când celulele canceroase se dezvoltă în alt organ, dar invadează ficatul (se mai numește și cancer metastazat în ficat). Formele de cancer hepatic secundar sunt mai frecvente decât cele primare.
Cancerul hepatic poate afecta o singură zonă a ficatului sau se poate dezvolta în mai multe zone, concomitent.
Carcinomul hepatocelular este cea mai frecventă formă de cancer hepatic, reprezentând 75% din totalul cancerelor apărute la nivelul ficatului.
Apare mai ales în rândul persoanelor cu leziuni hepatice severe ca urmare a abuzului de alcool sau din cauza cronicizării infecției cu virusuri hepatice.
Ciroza hepatică
Ciroza hepatică se referă la cicatrizarea țesutului hepatic normal, sănătos. Astfel, pe măsură ce boala avansează, va exista din ce în ce mai puțin țesut sănătos.
Ciroza este ultimul stadiu al fibrozării ficatului și poate apărea din cauza alcoolismului cronic sau a altor afecțiuni hepatice, precum hepatita.
Dacă afecțiunea este descoperită la timp și este înlăturată cauza, deteriorarea ulterioară poate fi limitată și, în cazuri foarte rare, boala este reversibilă.
Lăsată netratată, ciroza hepatică poate duce la complicații foarte grave și poate pune în pericol viața celui afectat.
Insuficiența hepatică
Insuficiența hepatică este cea mai gravă consecință a hepatitelor virale, a consumului excesiv de alcool, a alimentației nesănătoase și reprezintă o urgență medicală.
Insuficiența hepatică poate fi acută și cronică.
Forma acută este cea mai periculoasă datorită debutului brusc și a simptomatologiei severe. Apare adesea ca răspuns la o supradoză sau otrăvire.
Insuficiența hepatică cronică apare atunci când o parte din ficat este deteriorată și nu poate funcționa corect. Boala se dezvoltă lent, pe parcursul a câtorva luni sau ani, iar simptomele apar destul de târziu. Cauza afecțiunii o reprezintă, de cele mai multe ori, ciroza hepatică și steatoza hepatică.
Insuficiența hepatică este o afecțiune extrem de gravă care necesită un management continuu și care poate duce la complicații foarte grave, chiar amenințătoare de viață.
Crezi că suferi de una dintre aceste forme ale afecțiunii? Accesează lista specialiștilor în gastroenterologie si alege unul dintre medicii din platformă. Programează o consultație online și află părerea și recomandările unui specialist.
Care sunt factorii de risc ai bolilor ficatului
Factorii care cresc probabilitatea dezvoltării unei afecțiuni hepatice includ:
- consumul de alcool
- obezitatea
- consumul de droguri
- folosirea instrumentarului medical nesteril
- folosirea acelor de seringă în comun, cu mai multe persoane
- contactul sexual neprotejat
- igiena precară
- expunerea la toxine sau pesticide
- diabetul
- colesterolul mărit
- istoric familial de boli hepatice
- tatuajele sau piercingurile
- abuzul de medicamente
- etc.
Programează o consultație online prin Getvig.Health și evită complicațiile.
Care sunt simptomele bolilor ficatului
Semnele și simptomele bolilor hepatice variază în funcție de cauza principală care a condus la apariția acestora. Acestea pot include:
- icter (piele și ochi galbeni)
- abdomen umflat și dureros
- urină închisă la culoare
- materii fecale palide, cu sânge sau negre
- scăderea poftei de mâncare
- greață
- vărsături
- tendința de învinețire rapidă
- oboseală continuă
- mâncărimi ale pielii
- umflarea gleznelor și a picioarelor.
Prezinți semne ale afecțiunii? Consultă acum părerea unui medic gastroenterolog și află rapid răspunsuri la întrebări care te neliniștesc.
Care este tratamentul bolilor hepatice
Multe boli hepatice sunt cronice, ceea ce înseamnă că au o evoluție îndelungată, uneori toată viața. Dar chiar și aceste boli pot fi, de cele mai multe ori, gestionate.
Pentru multe persoane modificarea stilului de viață poate îmbunătăți starea de sănătate a ficatului și ameliorarea simptomelor. Astfel, medicul poate recomanda:
- limitarea sau renunțarea la alcool
- menținerea unei greutăți corporale sănătoase
- hidratare corespunzătoare
- evitarea cărnii roșii, a grăsimilor, zaharului
- practicarea exercițiilor fizice
- limitarea consumului de cupru (crustacee, ciuperci, nuci) la persoanele cu boala Wilson.
Tratamentul medicamentos se realizează în funcție de afecțiune și poate cuprinde:
- medicamente antivirale pentru tratarea hepatitei
- antibiotice
- steroizi pentru a reduce inflamația ficatului
- medicamente pentru reducerea tensiunii arteriale
- medicamente pentru reducerea simptomelor, cum ar fi mâncărimea pielii
- vitamine și suplimente pentru stimularea sănătății ficatului.
Atunci când tratamentul medicamentos nu dă rezultate poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a îndepărta o parte din ficat sau întregul ficat (transplantul hepatic).
Cum poți preveni bolile ficatului
Următoarele recomandări te pot ajuta să previi îmbolnăvirea ficatului:
- consumă alcool cu moderație
- evită comportamentele riscante (folosește prezervativul, solicită ajutor specializat dacă ești consumator de droguri, etc)
- vaccinează-te împotriva hepatitei A și B
- nu mixa medicamentele cu alcoolul
- nu face abuz de medicamente
- respectă recomandările medicului
- evită contactul cu fluidele corporale ale altor persoane
- menține o greutate corporală sănătoasă
- practică o igienă riguroasă a mâinilor
- protejează-ți pielea atunci când folosești substanțe chimice (poartă mănuși, mâneci lungi, pălărie, mască, ochelari, etc. pentru a evita absorbția acestora prin piele)
- consumă alimente doar din surse sigure
- consumă doar apă îmbuteliată atunci când călătorești în zone cu risc crescut
- adoptă o alimentație echilibrată și sănătoasă
- evită, pe cât posibil stresul
- practică exercițiile fizice regulat, măcar de trei ori pe săptămână
- odihnește-te suficient.
Dacă bănuiești că ești afectat de o boală a ficatului este bine să apelezi la ajutor specializat. Fă o programare online prin Getvig.Health și află opinia avizată a medicului gastroenterolog.
Prețul unei consultații online în gastroenterologie pornește de la 125 lei și o poți efectua de oriunde, chiar și din trafic sau din vacanță.
Accesează lista medicilor gastroenterologi și programează-te acum.
Surse de informare:
www.mayoclinic.org, www.healthline.com, www.liverfoundation.org, www.webmd.com, www.medicinenet.com
